Voisin III

Voisin III
- Voisin III -
Tip	Avion bombardament/recunoaștere/antrenament (școală)
Țară de origine	Franța
Constructor	Fabrica de avioane Voisin , Boulogne-Billancourt
Zbor inaugural	1914
Introdus	1914
Retras	1918
Stare	Retras din serviciul activ
Beneficiar principal	- Aéronautique Militaire
Alți beneficiari	România - Corpul Aerian
Bucăți fabricate
Modifică date / text

Voisin III a fost un avion militar francez construit de către Fabrica de avioane Voisin. A fost folosit ca avion de recunoaștere, vânătoare și bombardament în prima parte Primului Război Mondial, ulterior fiind folosit ca avion de recunoaștere și de școală.

Avionul Voisin III s-a aflat în înzestrarea escadrilelor din organica Corpului Aerian din Armata României, la începutul campaniei din anul 1916 fiind în evidență un număr de 8 bucăți în stare operațională.^[1]^{:Anexa 10} ^[2]^{:pp. 85-125}

Principii constructive

Voisin III a fost proiectat într-o configurație biplan cu aripi egale, având elice propulsivă (dispusă în spatele motorului). Motorul era de tip Canton, răcit cu apă, de 130 CP. Avionul avea ampenaje clasice, cu un stabilizator dispus în partea posterioară și o direcție care se prelungea sub stabilizator. Carlinga, care conținea motorul și spațiul pentru echipaj, era amplasată între aripi. Trenul de aterizare era compus din două perechi de roți simple în față și o bechie cu patină în spate. Avionul era destinat pentru misiuni de recunoaștere și bombardament, dar putea fi dotat și cu o mitralieră. ^[2]^{:pp. 89-92}

Dezvoltarea

Primul Război Mondial

Operatori

Vezi și

Note

^ ***, România în războiul mondial 1916-1919. Volumul I. Documente-Anexe, Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului, București, 1934-1940
^ ^a ^b Nicolae Balotescu, Dumitru Burlacu, Dumitru N. Crăciun, Jean Dăscălescu, Dumitru Dediu, Constantin Gheorghiu, Corneliu Ionescu, Vasile Mocanu, Constantin Nicolau, Ion Popescu-Rosetti, Dumitru Prunariu, Stelian Tudose, Constantin Ucrain, Gheorghe Zărnescu, Istoria Aviației Române, București: Editura Științifică și Enciclopedică, 1984