Aristide Razu

Date personale
Aristide Razu

Născut	7 martie 1869 Cahul, România
Decedat	1950 (81 de ani) București, România
Părinți	Aristide și Clara Razu
Căsătorit cu	Margareta Mandrea, (n.1881, d.1968)^[1]
Cetățenie	România
Ocupație	ofițer medic politician
Limbi vorbite	limba română
Comandant al Diviziei 5 Infanterie
În funcție
1917 - 1918
Monarh	Ferdinand I
Prim-ministru	Ion I. C. Brătianu
Studii	Școala Militară de Infanterie și Cavalerie, din București (1886 - 1888) Universitatea tehnică din Liege(1893 - 1896) Școala Superioară de Război
Activitate
Ramura	Geniu
Gradul	Sublocotenent (1888) Locotenent (1891) Căpitan (1896) Maior (1905) Locotenent-colonel (1910) Colonel (1913) General de brigadă (1916) General de divizie (1917)^[2]
A comandat	1916 - comandant al Diviziei 22 Infanterie 1917 - comandant al Diviziei 5 Infanterie 1916 - comandant al Corpului I Armată
Bătălii / Războaie	Al Doilea Război Balcanic (1913) Primul război mondial (1916-1916)
Decorații și distincții
Decorații	Ordinul Coroana României (1900) Ordinul național „Steaua României” (1912) Companion of the Order of the Bath[*]
Modifică date / text

Aristide Razu sau „Aristarh Razu” (n. 7 martie 1869, Cahul - d. 1950, București) a fost unul dintre generalii Armatei României din Primul Război Mondial. Tatăl său, Aristide Razu, a fost medic și ulterior om politic, fiind ales în mai multe rânduri ca primar al orașului Târgu Ocna.^[3]

Tatăl să provenea dintr-o ramură a familiei boierești Razu, din Moldova.^[4] Se căsătorește pe 15 iunie 1902, cu Margareta Laura Zoe Mandrea, fiica lui Nicolae și Zoe Mandrea. Nicolae Mandrea (n.1842 - d. 1910), a fost Președintele Secțiunii a II-a Înalta Curte de Casație și Justiție, ^[5] și membru al societății „Junimea” din Iași, totodată și politician junimist. ^[6] Familia soției se înrudea cu Nicolae Bălcescu și pictorul Theodor Aman. ^[1]

A îndeplinit funcția de comandant al Diviziei 22 Infanterie în campania anului 1916 și de comandant al Diviziei 5 Infanterie în campania anului 1917.^[7]

Cariera militară

După absolvirea școlii militare de ofițeri cu gradul de sublocotenent, Aristide Razu a ocupat diferite poziții în cadrul unităților de geniu sau a Serviciului geniului din Corpul 2 Armată. În 1893 se mută la cerere la Regimentul 1 Geniu^[8] Între 1893-1896 este trimis la studii în străinătate, urmând cursurile Universității Tehnice din Liege, Belgia.^[9] La revenirea în țară urmează cursurile Școala Superioară de Război, ia după absolvirea acesteia a fost profesor ajutor de fortificații la Școala Specială de Artilerie și Geniu, până în anul 1903 când se mută în cadrul Corpului 2 Armată.^[10]^{:p. 432}

Între 1910-1913 a ocupat postul de atașat militar în Turcia, la Istanbul.^[11]^{:p. 12} În 1914 este numit comandant al Regimentului 8 Infanterie din Buzău.^[12]^{:p. 121}

În perioada Primului Război Mondial, a îndeplinit funcțiile de: comandant al Diviziei 22 Infanterie în campania anului 1916, comandant al Diviziei 5 Infanterie în campania anului 1917 și comandant al Corpului 1 Armată în anul 1918.^[7] Pentru „”bravura și vigoarea cu care a condus pe câmpul de luptă” Divizia 5 Infanterie în Bătălia de la Mărășești, a fost decorat cu Ordinul „Coroana României”, cu spade, în grad de Comandor, la 23 mai 1918. A mai fost decorat cu Ordinul „Steaua României”, cu spade, în gradul de Comandor (la 28 iulie 1918.^[13]

În anul 1925 a fost numit Inspector general al geniului, poziție din care a fost trecut în rezervă în anul 1928.^[14]

Lucrări

Conferințe de fortificațiune pasageră ținute de Căpitanul A. Razu gradelor inferioare de infanterie care au urmat școala practică de lucrări de campanie, la Regimentul 1 Geniu, în anii 1900 și 1901, ed. II. revăzută, Tipografia Regimentului 1 Geniu Bucuresci, 1901
Conferințe de semnalisare ținute de Căpitanul A. Razu oficerilor și gradelor inferioare cari au urmat școala practică de lucrări de campanie în tabăra de la Schitul-Golești, în vara anului 1900, sub direcțiunea superioară a Colonelului Ioan Culcer, Comandantul Regimentului 1 Geniu, ed. II revăzută, Tipografia Regimentului 1 Geniu Bucuresci, 1901
Cursul de fortificațiune. Vol. I. Părțile III-IV. Organizarea forturilor și constituirea și organizarea cetăților permanente, întocmit și predat de căpitanul de geniu Aristide Razu, profesor ajutor sub direcțiunea Maiorului Sc. Panaitescu, profesor. Autografia Școalelor militare de Artilerie și Geniu, București, 1903
Manual de telegrafie și telefonie pentru campaniile de telegrafie. Cu un atlas cuprinzând 20 foi, lucrat de Căpitanul A. Razu din Geniu. Institutul de Arte Grafice, Carol Göbl, Bucuresci, 1899
Anexa la Manualul de telegrafie și telefonie, lucrat de Căpitanul A. Razu din Geniu Institutul de Arte Grafice, Carol Göbl, Bucuresci, 1903^[15]

Decorații

Ordinul „Steaua României”, în grad de cavaler (1912)
Ordinul „Steaua României”, cu spade, în grad de Comandor
Ordinul „Coroana României”, în grad de cavaler (1900)
Ordinul „Coroana României”, cu spade, în grad de Comandor,cu panglică de Virtutea Militară
Semnul onorific de aur pentru serviciu militar de 25 de ani (1913)^[2]^{:p. 432}
Ordinul Bath, în grad de Companion - CB, (Marea Britanie)

Note

^ ^a ^b Familia Bălcescu, accesat la20 decembrie 1914
^ ^a ^b Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1916, Tipografia „Universala” Iancu Ionescu, București, 1916
^ Epoca, an. I, nr. 139, vineri 9 mai 1886
^ Mihai Sorin Rădulescu, În căutarea unor istorii uitate. Familii românești și peripluri apusene, Editura Vremea, București, 2011
^ Biblioteca Academiei Române, Bibliografia românească modernă. Autori - Litera M, accesat la 20 decembrie 2014
^ Iacob Negruzzi, Albumul societății «Junimea», Iași, aprilie 1878
^ ^a ^b Alexandru Ioanițiu (Lt.-Colonel), Războiul României: 1916-1918,vol 1, Tipografia Geniului, București, 1929
^ Adevărul, an VI, no. 1714, joi 2 decembrie 1893
^ H. T. Montague Bell, The Near East year book and who's who: a survey of the affairs, political, economic and social, of Yugoslavia, Roumania, Bulgaria, Greece and Turkey, Near East, Ltd, 1927, accessat la 20 decembrie 014
^ Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1905, Lito-Tipografia L. Motzătzeanu, București, 1905
^ Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1910, Tipografia Albert Baer, București, 1910
^ Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1914, Tipografia F. Gobl și Fiii, București, 1914
^ Monitorul Oficial, no. 44, miercuri 23mai/5 iunie 1918
^ Col. Marian Gargaz, Monumentul „Leul” - simbolul gloriei și eternității armei geniu, în revista „Forțele Terestre”, nr. 3, 2009
^ Biblioteca Academiei Române, Bibliografia românească modernă. Autori - Litera R, accesat la 20 decembrie 2014

Bibliografie

Falkenhayn, Erich von, Campania Armatei a 9-a împotriva românilor și a rușilor, Atelierele Grafice Socec & Co S.A., București, 1937
Kirițescu, Constantin, Istoria războiului pentru întregirea României, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989
Ioanițiu Alexandru (Lt.-Colonel), Războiul României: 1916-1918,vol 1, Tipografia Geniului, București, 1929
***, România în războiul mondial 1916-1919, Documente, Anexe, Volumul 1, Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului, București, 1934
***, Marele Cartier General al Armatei României. Documente 1916 – 1920, Editura Machiavelli, București, 1996
***, Istoria militară a poporului român, vol. V, Editura Militară, București, 1989
***, România în anii primului Război Mondial, Editura Militară, București, 1987
***, România în primul război mondial, Editura Militară, 1979

Vezi și

Galerie foto

Căpitanul Aristide Razu
Aristide Razu, Inspector general al Geniului, împreună cu ofiţerii Regimentului de Transmisiuni, în 1928
Decret de acordare a „Ordinului Bath”

Portal România în Primul Război Mondial

Portal Primul Război Mondial

Portal Istorie

Legături externe

Materiale media legate de Aristide Razu la Wikimedia Commons

[Gene-1] Familia Bălcescu, accesat la20 decembrie 1914

[Anuar_1916-2] Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1916, Tipografia „Universala” Iancu Ionescu, București, 1916

[3] Epoca, an. I, nr. 139, vineri 9 mai 1886

[4] Mihai Sorin Rădulescu, În căutarea unor istorii uitate. Familii românești și peripluri apusene, Editura Vremea, București, 2011

[5] Biblioteca Academiei Române, Bibliografia românească modernă. Autori - Litera M, accesat la 20 decembrie 2014

[6] Iacob Negruzzi, Albumul societății «Junimea», Iași, aprilie 1878

[Ioanuțiu-7] Alexandru Ioanițiu (Lt.-Colonel), Războiul României: 1916-1918,vol 1, Tipografia Geniului, București, 1929

[8] Adevărul, an VI, no. 1714, joi 2 decembrie 1893

[9] H. T. Montague Bell, The Near East year book and who's who: a survey of the affairs, political, economic and social, of Yugoslavia, Roumania, Bulgaria, Greece and Turkey, Near East, Ltd, 1927, accessat la 20 decembrie 014

[10] Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1905, Lito-Tipografia L. Motzătzeanu, București, 1905

[11] Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1910, Tipografia Albert Baer, București, 1910

[12] Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1914, Tipografia F. Gobl și Fiii, București, 1914

[13] Monitorul Oficial, no. 44, miercuri 23mai/5 iunie 1918

[14] Col. Marian Gargaz, Monumentul „Leul” - simbolul gloriei și eternității armei geniu, în revista „Forțele Terestre”, nr. 3, 2009

[15] Biblioteca Academiei Române, Bibliografia românească modernă. Autori - Litera R, accesat la 20 decembrie 2014

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

[11]

[12]

[13]

[14]

[15]