Proiect:România în Primul Război Mondial/Nomenclator de denumiri

Proiectul „România în Primul Război Mondial”
Obiective - Structură - Nomenclator de denumiri - Terminologie specifică - Bibliografia războiului - Discuții tehnice

Pagina conține elementele specifice ale modului în care era folosită terminologia specifică în perioada Primului Război Monidal.

Grade militare

modificare

Armata României

modificare

Ofițeri

modificare
  1. Pentru ofițerii care în cariera lor au au încadrat posturi din Casa Militară Regală, ca aghiotanți ai regelui sau principelui moștenitor la denumirea gradului deținut se adăuga particula „adjutant” . Ex. general de brigadă adjutant. Dintre ofițerii din această categorie au făcut parte generalii Constantin Prezan, Paul Angelescu, Gheorghe Georgescu, Ioan Istrate, Theodor Râmniceanu, Leon Mavrocordat, Mihail Baranga, Radu Toroceanu și Constantin Găvănescu.
  2. Gradul de general de corp de armată era cel mai înalt grad militar și se acorda militarilor numai în timp de război (regele Ferdinand a fost primul ofițer înaintat la acest grad, în 1913). Au fost înaintați la acest grad generalii: Constantin Prezan, Alexandru Averescu, Eremia Grigorescu, Arthur Văitoianu, Constantin Coandă și Theodor Râmniceanu.

Subofițeri și trupă

modificare

Armata Imperiului Rus

modificare

Subofițeri și trupă

modificare

Armata Imperiului German

modificare

Subofițeri și trupă

modificare

Armata Imperiului Austro-Ungar

modificare

Armata Imperiului Otoman

modificare

Armata Bulgariei

modificare

Unități militare

modificare

Armata României

modificare
  • având în veder că nu toate marile unități și unități erau permanente, precum și modificările de denumiri intervenite pe perioada războiului, articolele referitoare la participarea acestora la Primul Război Mondial au fost denumite pe structura „Numele unității + sintagma (1916-1918)”. Ex. Armata 1 (1916-1918), Divizia 7 Infanterie (1916-1918)
  • denumirea armei de bază din compunerea titlului unităților era scrisă cu majuscule Infanterie, Artilerie, Călărași, Roșiori
  • pentru perioadele în care anumite unități de același tip au fost contopite, numele noii unități a fost scris sub formă de fracție formată din numerele fostelor unități: Ex. Divizia 2/5 Infanterie, Regimentul 47/63 Infanterie etc.
  • în situația în care au fost contopite unități de mai multe tipuri din unități diferite, a fost adăugată suplimentar sintagma „Mixtă”. Ex. Brigada 9/19 Mixtă

Corpuri de armată

modificare

Brigăzi

modificare

Regimente

modificare
  • Regimentele de infanterie au fost denumite în prima parte a războiului cu numele lor de pace, existând 2 categorii:
    • regimentele 1-40 infanterie purtând diferite denumiri istorice. Ex. Regimentul Vâlcea nr. 2 sau Regimentul VII Racova nr. 25
    • regimentele 41-80 infanterie purtând denumirea formată din număr și sintagma „Infanterie”. Ex. Regimentul 78 Infanterie
  • după reorganizarea armatei în anul 1917, numele au fost uniformizate, denumirea fiind formată din număr și sintagma „Infanterie”. Ex. Regimentul 25 Infanterie (fosta denumire a Regimentul VII Racova nr. 25)

Batalioane

modificare
  • Batalioanele erau numerotate cu cifre romane. Referirea la ele se făcea sub formă de fracție, având la numitor numărul batalionului și la numitor denumirea regimentului din care făcea parte Ex. III/R. 38 Infanterie (Batalionul III din Regimentul 38 Infanterie)

Armata Imperiului Rus

modificare

Armata Imperiului German

modificare

Armata Imperiului Austro-Ungar

modificare

Armata Imperiului Otoman

modificare

Armata Bulgariei

modificare

Arme și specialități militare

modificare