Wikipedia

Universul (ziar)

Universul
Informații generale
Data fondării20 august 1884
Limbăromână
Prezență online
Modifică date / text Consultați documentația formatului


Universul a fost unul dintre primele cotidiene de informație românești, care apărea la București. A fost fondat la 20 august 1884 de către Luigi Cazzavillan, un jurnalist italian venit în Vechiul Regat al României din anul 1877, în calitate de corespondent de război. Ziarul a apărut în două etape, cu o pauză în Primul Război Mondial, și anume 20 august 1884-5 noiembrie 1916 și 31 noiembrie 1918-20 iulie 1953[1].

Pe prima pagină alături de titlu erau două vignete, statuia lui Mihai Viteazul și un dorobanț în stânga, și respectiv statuia lui Ștefan cel Mare în dreapta și două devize ­ „Dreptate pentru toți” în stânga și „Toți pentru dreptate” în dreapta. Subtitlul a fost „Foaie politică ilustrată”, apoi „Curierul dimineții”, înlocuit cu „Cele din urmă știri din lumea întreagă”, care a rămas până în 1953.[2]

Una din cauzele succesului ziarului a fost faptul că apărea dimineața, în timp ce toate celelalte cotidiene apăreau după-amiaza, iar alta a fost introducerea rubricii „Faptul divers” în paginile sale, lucru ce a contribuit favorabil la tirajul ziarului. Universul a fost unul din primele ziare românești care a introdus mica publicitate, prin rubrica specială numită „Micul anunțător”[3].

Cotidianul ,,Universul’’, fiind conectat la condiții de imprimare și de difuzare moderne (rotativă, servicii telegrafice directe), a fost un precursor al presei de marcă industrială.[4]

Ziarul Vestitorul din 1 noiembrie 1937 scria următoarele:[5]

Universul a ajuns ziarul cel mai popular grație destoiniciei întemeietorului său, Luigi Cazzavillan. El l'a ieftenit, i-a înmulțit rubricile, a dezvoltat reportajul, l'a pus la îndemâna celor mulți cu o uimitoare repeziciune. Pe timpul celebrului proces Dreyfus, el își instalează legătură directă cu Parisul pentru a aduce în aceeași zi știrile ce pasionau mulțimea. A instituit și premii de cercei, braslete, ceasornice, etc. pentru abonați. În acest chip ajunsese să aibă de pildă într-un orășel ca Mizil peste o mie de abonați.

A editat suplimentele: „Ilustrațiunea română", „Universul copiilor", „Universul literar", „Universul ilustrat", „Universul", „Duminica Universului", „Ziarul științelor populare și al călătoriilor", „Hoțul", precum și o colecție de romane și diverse alte scrieri de autori români și străini. [1] La „Universul literar”, în perioada 1938-1946, Ștefan Baciu era redactor al rubricii „Cântece noui”, unde debutează, printre alții pe Ștefan Augustin Doinaș, Ion Caraion și Ion C. Pena.

După moartea lui Cazavillan, în 1903, soția sa a moștenit averea familiei și a devenit, implicit, proprietara celui mai mare cotidian al Capitalei. „Coana Tudorița” s-a recăsătorit în 1909 cu Nicolae Dumitrescu Câmpina, acesta preluând directoratul ziarului până la divorțul acestora, în 1914.[6][7]

În perioada interbelică (1918-1943) ziarul a fost condus de Stelian Popescu și a avut o orientare de centru-dreapta[8]. După naționalizarea din 1948, ziarul a continuat să apară sub conducerea unui "comitet de direcție".

Ziarul fost desființat la 20 iulie 1953, continuând, din 27 iulie 1953[9] în același sediu și cu același colectiv editorial ca ziar local sub numele de ”Informația Bucureștiului” (1953-1989). În 22 decembrie 1989, ziarul a redevenit național, schimbându-și numele în Libertatea.[10]

Alte publicații omonime

modificare
  • În 1985, Aristide Buhoiu a fondat la New York o publicație săptămânală cu titlul "Universul" și subtitlul Revista românilor de pretutindeni, pe care a editat-o între 14 aprilie 1985[11] și 2002. [12] [13]
  • Din 2001, numele "Universul" îl ia și un săptămânal de anchetă, informare și comentarii, înființat de Ion Cilica-Deaconu în Târgu-Jiu.[15]
  • Din 2011 apare la Pitești, săptămânalul Universul argeșean, editat de jurnalistul Ionuț Stanciu.[16]

Note

modificare
  1. ^ a b Calendarul zilei
  2. ^ „Palatul Universul, vândut și țepuit cu blocuri-turn”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ „Publicitatea – origini, evoluție și structură”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ „Directii și orientări publicistice după adoptarea constituției după 1866”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ Vestitorul, an XII, nr. 21 din 1 noiembrie 1937
  6. ^ „Palatul Universul, centrul presei interbelice”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  7. ^ Antebelic – Jurnalism
  8. ^ Presa interbelică românească, 16 aug 2007, gandul.info, accesat la 26 septembrie 2010
  9. ^ November 6, Nell Cobar (), completari la istoria BD [II] (în engleză), [media_details]  Text " completari la istoria BD" ignorat (ajutor); Text "- " ignorat (ajutor)
  10. ^ https://nmedia.ro (), Octavian Andronic, primul redactor sef al Libertatea, despre situatia de azi a presei, Breaking news si informatii utile, arhivat din original la , accesat în  
  11. ^ „Aristide Buhoiu - ultimul interviu”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  12. ^ Realizatorul TV Aristide Buhoiu, pe ultimul drum[nefuncțională]
  13. ^ „Ziarul UNIVERSUL”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  14. ^ „20 de ani de ziare – între idealismul dat de libertate și afacere, în capitalism”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  15. ^ Universul (Gorj)
  16. ^ Universul argeșean (Argeș)

Legături externe

modificare

Vezi și

modificare
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Universul_(ziar)&oldid=16687983