Wikipedia

Ordinea de bătaie a Armatei României (1918)

Ordinea de bătaie a Armatei României
la 1 ianuarie 1918
Categorii de arme • Infanterie
• Cavalerie
• Artilerie
• Geniu
• Marină
Sediul Marele Cartier General dispus la: Iași
Conducere
Generalisim General de corp de armată Constantin Prezan
Ministru de război
•General Constantin Iancovescu
• General Constantin Hârjeu
• General Eremia Grigorescu
Șeful Marelui Cartier General General de corp de armată Constantin Prezan
Resurse umane
Vârsta de recrutare 21 ani
Serviciu militar obligatoriu Da
Modifică text Consultați documentația formatului

La începutul anului 1918, Armata României avea practic aceeași organizare de război ca în anul 1917, care cuprindea: două comandamente de armată (Armata 1 și Armata 2), cinci comandamente de corp de armată, cincisprezece divizii de infanterie, două divizii de cavalerie, unități de artilerie, aviație, marină, artilerie antiaeriană, etc. În plus, la începutul anului 1918 Marele Cartier General a decis gruparea cele 10 regimente de vânători în două mari unități de nivel divizie, Diviziile 1 și 2 Vânători. Tot la începutul anului 1918 s-a reînființat și Divizia 16 Infanterie.

Fiecare din cele 15 divizii de infanterie era formată din: 2 de brigăzi de infanterie, cu un total de 4 de regimente a trei batalioane fiecare, o brigadă de artilerie cu două regimente, un divizion de cavalerie și o companie de mitraliere. Diviziile de vânători erau formate din 2 brigăzi, cu un toatl de 2-3 regimente a două batalioane fiecare. Cavaleria era formată din două divizii cu 4 brigăzi, câte o divizie pentru fiecare armată.

Conducerea supremă a forțelor române era asigurată nominal de către generalul Constantin Prezan numit generalisim de regele Ferdinand la 19 noiembrie 1917.

Asigurarea aspectelor administrative și a celor care țineau de înzestrarea armatei și coordonarea efortului de război revenea Ministerului de Război, care nu avea însă atribuții pe linia conducerii militare.

Organele de conducere modificare

Comanda de Căpetenie modificare

Ministerul de Război modificare

 
Generalul Constantin Hârjeu

Ministerul de Război avea un rol pur administrativ, fără atribuții în comanda operativă. Sarcinile sale principale erau gestionarea bugetului, administrația armatei, controlul financiar și administrarea fondului de pensii militare. Ministerul era supus controlului guvernului și Parlamentului.[2]

Structura ministerul nu a suferit schimbări esențiale față de cea de la intrarea în război, fiind organizat pe două Direcții Generale și mai multe servicii.[3] În anul 1918 au ocupat funcția de ministru de război generalii Constantin Iancovescu, Constantin Hârjeu și Eremia Grigorescu.

Marele Cartier General modificare

Marele Cartier General (abreviat M.C.G.) a fost cea mai înaltă structură militară destinată conducerii operațiunilor militare ale Armatei României, pe timp de război, funcționând în anul 1918 la Iași. Marele Cartier General a fost demobilizat la 1 aprilie 1918 - ca urmare a aplicării prevederilor Păcii de la București, fiind remobilizat la 26 octombrie/9 noiembrie 1918. În perioada cât acesta a fost desființat, comanda forțelor române a fost asigurată de Marele Stat Major, condus de generalul Constantin Christescu.

Începând cu data de 5 decembrie 1916 generalul de corp de armată Constantin Prezan a fost numit șef al Marelui Cartier General, înlocuindu-l pe generalul Dumitru Iliescu. Primele obiective și realizări ale noului șef al Marelui Cartier General au fost redislocarea comandamentelor, unităților și marilor unități în teritoriul dintre Siret și Prut, reglementarea relațiilor cu conducerea militară rusă referitoare la transporturile feroviare, relațiile de comandament, zonele de responsabilitate, precum și crearea cadrului de colaborare cu Misiunea Militară Franceză.

Forțele armate modificare

Armata 1 modificare

 
Generalul Eremia Grigorescu, comandant Armata 1

În prima parte a anului 1918 - până la demobilizare, Armata 1 a fost organizată pe două corpuri de armată (III și V) cu un total de 5 divizii. La comanda armatei s-au aflat generalul de divizie Eremia Grigorescu. Ordinea sa de bătaie era următoarea:[4]
Armata 1

  • Batalionul 2 Pionieri
  • Batalionul 4 Pionieri
  • Batalionul 10 Pionieri
  • Batalionul 5 Pionieri
  • Batalionul 14 Pionieri

Armata 2 modificare

 
Generalul Alexandru Averescu, comandant Armata 2

În prima parte a anului 1918 - până la demobilizare, Armata 2 a fost organizată pe două corpuri de armată (II și IV) cu un total de 5 divizii. La comanda armatei s-au aflat generalul de corp de armată Alexandru Averescu. Ordinea sa de bătaie era următoarea:
Armata 2

  • Compania divizionară de mitraliere
  • Divizionul de cavalerie
  • Batalionul 1 Pionieri
  • Compania divizionară de mitraliere
  • Divizionul de cavalerie
  • Batalionul 3 Pionieri
  • Compania divizionară de mitraliere
  • Divizionul de cavalerie
  • Batalionul 12 Pionieri
  • Compania divizionară de mitraliere
  • Divizionul de cavalerie
  • Batalionul 6 Pionieri
  • Compania divizionară de mitraliere
  • Divizionul de cavalerie
  • Batalionul 8 Pionieri

Corpul I Armată modificare

 
Generalul Nicolae Petala, comandantul Corpului I Armată
  • Compania divizionară de mitraliere
  • Divizionul de cavalerie
  • Batalionul 7 Pionieri
  • Compania divizionară de mitraliere
  • Divizionul de cavalerie
  • Batalionul 9 Pionieri
  • Compania divizionară de mitraliere
  • Divizionul de cavalerie
  • Batalionul 15 Pionieri

Corpul VI Armată modificare

 
Generalul Ioan Istrate, comandantul Corpului VI Armată
  • Compania divizionară de mitraliere
  • Divizionul de cavalerie
  • Batalionul 11 Pionieri
  • Compania divizionară de mitraliere
  • Divizionul de cavalerie
  • Batalionul 13 Pionieri
  • Divizionul 1 Artilerie Călăreață
  • Grupul 1 Automitraliere
  • Divizionul 2 Artilerie Călăreață
  • Grupul 2 Automitraliere
  • Grupul Aeronautic basarabean- Escadrilele N.3bis, F.4

Rezerva Marelui Cartier General modificare

  • Rezerva de artilerie

Note modificare

  1. ^ Prin Înaltul Ordin de Zi nr. 44 din 21 noiembrie 1917, regele Ferdinand preda comanda de căpetenie a armatei șefului Marelui Cartier General, generalul Constantin Prezan, însărcinându-l cu „comanda Armatei Române, până la noi ordine”. Acest aranjament avea rolul de a evita să îl pună pe regele României într-o situație umilitoare în eventualitatea unei posibile capitulări în fața Puterilor Centrale.
    Arhiva Ministerului Apărării Naționale, Fond Armata 1, dosar nr. 154, fila 73, apud. Marele Cartier General, Editura Machiavelli, București, 1996, pp 171-173
  2. ^ ***, Istoria militară a poporului român, vol. V, Editura Militară, București, 1989, p. 53
  3. ^ Eftimie Ardeleanu, Alexandru Oșca, Dumitru Preda, Istoria Statului Major General Român, Editura Militară, București, 1994, p.50
  4. ^ Lt.-Colonel Alexandru Ioanițiu, Războiul României: 1916-1918, vol II, Tipografia Geniului, București, 1929

Bibliografie modificare

  • Dabija, Gheorghe(general), Armata română în răsboiul mondial (1916-1918), vol.I-IV, Tipografia „Lupta” N. Stroilă, București, 1932-1936
  • Kirițescu, Constantin, Istoria războiului pentru întregirea României, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989
  • Ioanițiu Alexandru (Lt.-Colonel), Războiul României: 1916-1918,vol I-II, Tipografia Geniului, București, 1929
  • ***, România în războiul mondial 1916-1919, vol. I-IV, Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului, București, 1934-1936
  • ***, Marele Cartier General al Armatei României. Documente 1916 – 1920, Editura Machiavelli, București, 1996
  • ***, Istoria militară a poporului român, vol. V, Editura Militară, București, 1989
  • ***, România în anii primului Război Mondial, Editura Militară, București, 1987
  • ***, România în primul război mondial, Editura Militară, 1979

Vezi și modificare

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ordinea_de_bătaie_a_Armatei_României_(1918)&oldid=14966456