Bătălia de la Târgu Jiu (1916)

Bătălia de la Târgu Jiu

Generalul Paraschiv Vasilescu
comandantul Armatei 1

Informații generale

Perioadă	3/16 noiembrie - 4/17 noiembrie 1916
Loc	Târgu Jiu - România
Rezultat	Victoria trupele Puterilor Centrale
Modificări teritoriale	Oltenia

Beligeranți

România

Imperiul austro-ungar

Germania

Conducători

General Paraschiv Vasilescu

Colonel Ioan Anastasiu

Colonel Constantin Neculcea

General Erich von Falkenhayn

General Viktor Kühne

Efective

2 divizii de infanterie

5 divizii de infanterie
2 divizii de cavalerie

Bătălia de la Târgu Jiu s-a desfășurat între între 3/16 noiembrie - 4/17 noiembrie 1916 și a avut ca rezultat învingerea forțelor române și forțarea Munților Carpați de către trupele Puterilor Centrale, în împrejurimile orașului Târgu Jiu, în ea fiind angajate forțele Armatei 1 române și forțele Armatei 9 germane.

Bătălia s-a desfășurat imediat în continuarea celei de-A doua bătălii de pe Valea Jiului, încheiată cu victoria forțelor germane.

Pierderea bătăliei a avut un impact strategic major asupra frontului românesc, permițând forțelor germane să debușeze în Câmpia Română, fapt care va duce în mai puțin de două luni la ocuparea întregului teritoriu al Munteniei șu Dobrogei.

Contextul operativ strategic modificare

Articol principal: Operația Armatei României de apărare a trecătorilor din Munții Carpați în campania anului 1916.

Contraatacul Puterilor Centrale, septembrie-octombrie 1916

Bătălia de la Târgu Jiu a făcut parte din operația de apărare a trecătorilor din Munții Carpați, cea de-a treia operație de nivel strategic desfășurată de Armata României în campania anului 1916.^[1]^{:pp 472-473}

Gruparea de forțe inamică era comandată de arhiducele Carol, moștenitorul tronului austro-ungar și era formată din trei armate: Armata 7 austro-ungară, acționând în Bucovina, Armata 1 austro-ungară acționând între Târnava Mare și Olt și Armata 9 germană acționând în partea sudică a frontului, aflată sub conducerea generalului Erich von Falkenhayn.^[2]^{:pp 23-27}

Planul general al ofensivei Armatei 9 germane prevedea „trecerea munților odată cu inamicul, sau în cel mai rău caz înainte ca el să aibă timpul a se instala în lucrările de fortificație existente pe înălțimile trecătorilor de pe granițe”.^[2]^{:p. 105} În acest scop urmau să fie atacate succesiv forțele românești care apărau trecătorile Carpaților Meridionali, în vederea ocupării prin surprindere a uneia dintre acestea și facilitarea astfel a trecerii grosului forțelor germane la sud de Carpați.^[2]^{:pp 105-132}

Planul de operații român prevedea trecerea la apărarea strategică pe întreg frontul de nord și menținerea de către cele trei armate (1, 2 și de Nord) a aliniamentului Carpaților până la sosirea iernii „când zăpezile mari ce vor cădea peste munți vor opri operațiile”.^[3]^{:p. 391}

Generalul Erich von Falkenhayn

Generalul Constantin Neculcea

Înfrângerea forțelor germao-austro-ungare în Prima bătălie de pe Valea Jiului din prima parte a lunii octombrie 1916, a fost interpretată diferit de cele două părți. Generalul Falkenhayn a realizat, în ciuda înfrângerii, că în Valea Jiului Carpații puteau fi forțați cel mai ușor.

Marele Cartier General român, sub euforia succesului neașteptat, considerase că forțele Puterilor Centrale nu vor mai încerca o nouă lovitură pe Valea Jiului, până la sosirea iernii.^[3]^{:p. 459} După victoria în prima bătălie de pe Jiu, din prima parte a lunii octombrie, Armata 1 română, comandată de către generalul Paraschiv Vasilescu, a trecut la punerea în aplicare măsurilor din planul de reorganizare ordonat de Marele Cartier General, încă de la 9 octombrie, dar care trebuiseră să fie amânate de intervenția germană. Divizia 11 Infanterie a fost scoasă de pe front iar sectorul ocupat de aceasta a fost preluat de unități ale Diviziei 1 Infanterie.^[4]^{:p. 13}

Pentru a distrage atenția părții române, Falkenhayn a ordonat, totodată, să se desfășoare „o activitate combativă pe toate șoselele la est de Surduc”, simultan cu alte măsuri de dezinformare, menite să distragă atenția de la Valea Jiului.^[2]^{:p. 136}^[3]^{:p. 460}

Între 29 octombrie/11 noiembrie - 2/15 noiembrie 1916 s-a desfășurat A doua bătălie de pe Valea Jiului, care a avut ca rezultat străpungerea apărării forțelor române și forțarea Munților Carpați de către trupele Puterilor Centrale, prin trecătorile Surduc și Vâlcan și ocuparea orașului Târgu Jiu.^[3]^{:p. 458}

Forțe participante modificare

Dispozitivul forțelor române modificare

Dispozitivul forțelor germane modificare

Dispozitivele de luptă ale combatanților

Comandanți modificare

Generalul Viktor Kühne

Comandanți români modificare

Comandant ai Armatei 1 - General de brigadă Paraschiv Vasilescu
Comandant al Diviziei 1 Infanterie - Colonel Ioan Anastasiu
Comandant al Diviziei 17 Infanterie - Colonel Constantin Neculcea

Comandanți ai Puterilor Centrale modificare

Comandant al Armatei 9 - General de infanterie Erich von Falkenhayn
Comandant al Comandamentului General LIV Rezervă - General-locotenent Viktor Kühne
Comandant al Corpului de Cavalerie - General-locotenent Eberhard von Schmettow
Comandanți de divizie

Divizia 41 Infanterie germană - General-maior Heinrich Schmidt von Knobelsdorff
Divizia 109 Infanterie germană - General-maior Horst Ritter und Edler von Oetinger
Divizia 11 Infanterie bavareză - General-locotenent Paul von Kneussl
Divizia 301 Infanterie bavareză - General-locotenent Johannes von Busse
Divizia 6 Cavalerie germană - General-maior Karl Stenger
Divizia 7 Cavalerie germană - General-maior Albert von Mutius^[5]^{:pp. 183-184}

Planurile de operații modificare

Desfășurarea acțiunilor militare modificare

Desfăşurarea acţiunilor militare

Rezultate și urmări modificare

Note modificare

^ ***, Istoria militară a poporului român, vol. V, Editura Militară, București, 1989
^ ^a ^b ^c ^d Erich von Falkenhayn, Campania Armatei a 9-a împotriva românilor și a rușilor, Atelierele Grafice Socec & Co S.A., București, 1937
^ ^a ^b ^c ^d Constantin Kirițescu, Istoria războiului pentru întregirea României, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989
^ Gheorghe Dabija (general), Armata română în răsboiul mondial (1916-1918), vol.III, Tipografia „Lupta” N. Stroilă, București, 1934
^ Alexandru Ioanițiu (Lt.-Colonel), Războiul României: 1916-1918, vol. 1, Tipografia Geniului, București, 1929

Bibliografie modificare

Falkenhayn, Erich von, Campania Armatei a 9-a împotriva românilor și a rușilor, Atelierele Grafice Socec & Co S.A., București, 1937
Kirițescu, Constantin, Istoria războiului pentru întregirea României, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989
Ioanițiu Alexandru (Lt.-Colonel), Războiul României: 1916-1918, vol 1, Tipografia Geniului, București, 1929
***, România în războiul mondial 1916-1919, Documente, Anexe, Volumul 1, Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului, București, 1934
***, Marele Cartier General al Armatei României. Documente 1916 – 1920, Editura Machiavelli, București, 1996
***, Istoria militară a poporului român, vol. V, Editura Militară, București, 1989
***, România în anii primului Război Mondial, Editura Militară, București, 1987
***, România în primul război mondial, Editura Militară, 1979

Vezi și modificare

[IstMil-1] ***, Istoria militară a poporului român, vol. V, Editura Militară, București, 1989

[Falke-2] Erich von Falkenhayn, Campania Armatei a 9-a împotriva românilor și a rușilor, Atelierele Grafice Socec & Co S.A., București, 1937

[KirițescuI-3] Constantin Kirițescu, Istoria războiului pentru întregirea României, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989

[Dabija-4] Gheorghe Dabija (general), Armata română în răsboiul mondial (1916-1918), vol.III, Tipografia „Lupta” N. Stroilă, București, 1934

[Ioanitiu-5] Alexandru Ioanițiu (Lt.-Colonel), Războiul României: 1916-1918, vol. 1, Tipografia Geniului, București, 1929

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]