Ioan Vlădescu
Ioan Vlădescu | |
Date personale | |
---|---|
Născut | 5 iulie 1870 Comani, România |
Decedat | 1949, 79 ani |
Părinți | Dumitru și Catinca Vlădescu |
Căsătorit cu | Magdalena Marin (24 septembrie 1895) |
Cetățenie | România |
Ocupație | ofițer |
Limbi vorbite | limba română |
comandant al Diviziei 1 Infanterie | |
În funcție | |
1918 - 1918 | |
Monarh | Ferdinand I |
Prim-ministru | Ion I. C. Brătianu |
Studii | Școala de Ofițeri de Artilerie și Geniu, din București (1889 - 1891) Școala Specială de Artilerie și Geniu (1891-1892) Școala Superioară de Război(1894 - 1896) |
Activitate | |
Gradul | Sublocotenent (1891) Locotenent (1894) Căpitan (1899) Maior (1909) Locotenent-colonel (1913) Colonel (1916) General de brigadă (1917) General de divizie (1921)[1] |
A comandat | 1918 - comandant al Diviziei 1 Infanterie |
Bătălii / Războaie | Al Doilea Război Balcanic (1913) Primul război mondial (1916-1918) |
Decorații și distincții | |
Decorații | Ordinul Coroana României () Ordinul național „Steaua României” () Medalia „Avântul Țării” () |
Modifică date / text |
Ioan Vlădescu (n. 5 iulie 1870, Comani - d. 1949)[2]:p. 343 a fost unul dintre generalii Armatei României din Primul Război Mondial.
A îndeplinit funcția de comandant de divizie de infanterie în campania anului 1918.[3]
Cariera militară
modificareDupă absolvirea școlii militare de ofițeri cu gradul de sublocotenent, Ioan Vlădescu a ocupat diferite poziții în cadrul unităților de artilerie sau în eșaloanele superioare ale armatei, cele mai importante fiind cele de ofițer în statul major al al Regimentului 3 Artilerie și șef de stat major al Diviziei 1 Infanterie.[4][5][6][7]
În perioada Primului Război Mondial, a îndeplinit funcțiile de: șef de stat major al Corpului I Armată și comandant al Diviziei 1 Infanterie.[3][2]:p. 343
După război a îndeplinit o serie de funcții în eșaloanele superioare ale armatei, cum ar fi comandant al Corpului de Jandarmi (1927) și comandant al Diviziei 9 Infanterie. A fost trecut în rezervă în 1930.[2]:p. 343
Decorații
modificare- Ordinul „Steaua României”, în grad de ofițer (1912)
- Ordinul „Coroana României”, în grad de comandor (1911)
- Medalia „Avântul Țării” cu distincția „Campania din 1913” (1913)[1]:p. 623
Note
modificare- ^ a b Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1916, Tipografia „Universala” Iancu Ionescu, București, 1916
- ^ a b c Adrian Stroea, Marin Ghinoiu, Din elita artileriei, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei București, 2012
- ^ a b Alexandru Ioanițiu (Lt.-Colonel), Războiul României: 1916-1918,vol 1, Tipografia Geniului, București, 1929
- ^ Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1905, Lito-Tipografia L. Motzătzeanu, București, 1905
- ^ Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1910, Tipografia Albert Baer, București, 1910
- ^ Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1914, Tipografia F. Gobl și Fiii, București, 1914
- ^ Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1915, Tipografia și Stabilimentul de Arte Grafice George Ionescu, București, 1915
Bibliografie
modificare- Kirițescu, Constantin, Istoria războiului pentru întregirea României, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989.
- Ioanițiu Alexandru (Lt.-Colonel), Războiul României: 1916-1918,vol 1, Tipografia Geniului, București, 1929.
- ***, România în războiul mondial 1916-1919, Documente, Anexe, Volumul 1, Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului, București, 1934.
- ***, Marele Cartier General al Armatei României. Documente 1916 – 1920, Editura Machiavelli, București, 1996.
- ***, Istoria militară a poporului român, vol. V, Editura Militară, București, 1989.
- ***, România în anii primului Război Mondial, Editura Militară, București, 1987.
- ***, România în primul război mondial, Editura Militară, 1979.
Vezi și
modificare- Participarea României la Primul Război Mondial
- Ordinea de bătaie a Armatei României (1916)
- Ordinea de bătaie a Armatei României (1917)
- Ordinea de bătaie a Armatei României (1918)
- Comandanți de mari unități ale Armatei României