Mihail Săulescu

poet simbolist și dramaturg român
Mihail Săulescu
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Decedat (28 de ani) Modificați la Wikidata

Mihail Săulescu (n. 23 februarie 1888, București - d. 30 septembrie 1916, Predeal) a fost poet român. A cultivat o poezie cu tematică citadină, simbolistă; a scris și drame de factură expresionistă.

Cuprins

Viața și operaModificare

  • 23 februarie 1888: se naște la București.
  • 1906: apare volumul Versuri - poezii minore pe care autorul le reneagă subit și luptă pentru distrugerea tuturor exemplarelor cărții.
  • alături de Ion Agârbiceanu, Aron Cotruș, Liviu Rebreanu, Nicolae Iorga, Alexandru Ciura, intră colaborator la revista literară literară ilustrată Cosânzeana ce apare la Orăștie (1911) și ulterior la Cluj (1922)
  • 1914: apare volumul de poezii Departe. Solitudinea citadinului,spleenul și tristețea se împletesc cu dorința evadării în necunoscut.
  • 1916: apare volumul Viața. Conține poeme orientate spre o filozofie a acțiunii, a revoltei împotriva mizeriei.
  • 30 septembrie 1916: cade eroic pe frontul de la Predeal

Reflectare postumăModificare

  • septembrie 1921: are loc pe scena Teatrului Național din București premiera dramei Săptămâna luminată (tipărită în volum tot în acest an). Piesa, de factură expresionistă, învederează forța vizionară și posibilitățile de investigație psihologică ale autorului.
  • 1937: în revista Convingeri literare sunt analizate opere de-ale lui
  • 1947: apare în colecția Scriitori români uitați, sub îngrijirea lui Eugen Jebeleanu, volumul Opere de Mihail Săulescu, selecție reprezentativă pentru întreaga creație a autorului.

"Săptămâna luminată" în muzicăModificare

  • Pe baza unui libret întocmit de tenorul și regizorul de operă Constantin Pavel, dirijorul și compozitorul Nicolae Brânzeu compune muzica la această piesă de teatru răscolitoare. Opera "Săptămâna luminată" are premiera în 1943 pe scena Operei Nationale din București, la pupitrul dirijoral aflându-se însuși compozitorul. Din distribuție au făcut parte: renumita soprană dramatică Aca de Barbu, mezzosoprana Maria Snejina și basul Nicolae Secareanu. Această lucrare muzicală este considerată prima operă românească de orientare expresionistă.

BibliografieModificare

Vezi șiModificare