Alexandru Ciura

Alexandru Ciura
Portretul lui Alexandru Ciura publicat în revista „Cosinzeana“ nr. 4, din 1 decembrie 1911
Date personale
Născut	15 noiembrie 1876 Abrud, Austro-Ungaria
Decedat	26 martie 1936 (59 de ani) Cluj, România
Cetățenie	Ungaria  România
Religie	Biserica Română Unită cu Roma
Ocupație	redactor de gazetă[*]​ Preot greco-catolic[*]​
Limbi vorbite	limba română limba maghiară
Activitate
Studii	Universitatea „Eötvös Loránd” din Budapesta (1902)
Patronaj	Luceafărul

Literatura română

Pe categorii

Istoria literaturii române

Evul mediu Secolul 16 - Secolul 17 Secolul 18 - Secolul 19 Secolul 20 - Contemporană

Curente în literatura română

Umanism - Clasicism Romantism - Realism Parnasianism - Simbolism Naturalism - Modernism Tradiționalism - Sămănătorism - Avangardism Suprarealism - Proletcultism Neomodernism - Postmodernism

Scriitori români

Listă de autori de limbă română Scriitori după genuri abordate Romancieri - Dramaturgi (piese de teatru) Poeți - Eseiști Nuveliști - Proză scurtă Literatură pentru copii

Portal România

Portal Literatură

Proiectul literatură

Alexandru Ciura (n. 15 noiembrie 1876, Abrud, Austro-Ungaria – d. 26 martie 1936, Cluj, România) a fost un preot, prozator și publicist român.

Biografie

S-a născut într-o familie de preoți din Țara Moților. Bunicul său, Iosif Ciura, a fost paroh greco-catolic la Bucium-Șasa. Alexandru Ciura a urmat studiile la Gimnaziile din Blaj și Sibiu (1886-1894), Facultatea de Teologie (1894-1898), apoi cea de Litere din Budapesta, cu specializare în română și elenă (1899-1902). A devenit suplinitor al Catedrei de Morală de la Seminarul din Blaj (1898-1899), profesor de română la Gimnaziul din Blaj (1902-1919), profesor de română și director al Liceului „George Barițiu” din Cluj (1919-1936).

A fost unul din întemeietorii și primii redactori ai revistei „Luceafărul” de la Budapesta, în 1902, iar din 1906 la Sibiu, alături de Octavian Goga, A. P. Bănuț și Octavian Tăslăuanu, în care a publicat numeroase schițe, nuvele, recenzii etc. După 1902 a lucrat în redacția foii „Unirea” de la Blaj, fiind colaborator la principalele periodice transilvănene din vremea sa, autor de volume cu schițe, nuvele, traduceri.

S-a numărat printre delegații la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, care a decis unirea Transilvaniei cu România în 1918.

A fost căsătorit cu Leontina Lucaciu, nepoata lui Vasile Lucaciu.

Opera

Lucrări beletristice

• Visuri trecute, schițe, Blaj, 1903
• Icoane, Budapesta, 1906
• Amintiri. Schițe și nuvele, Orăștie, 1912
• Foiletoane (1907-1910), Beiuș, 1912
• Scrisoare în cealaltă lume. Schițe de război, București, 1914 (ed. a II-a, Arad, 1917)
• În război. Schițe, Blaj, 1915
• Frații. Povestiri din război, Arad, 1916
• Copiii în război. Schițe din zilele de acum, Blaj, 1918 (în colaborare)
• Iscariot. Schițe, Arad, 1925 (Biblioteca „Semănătorul”)

Alte lucrări

• Eminescu și Coșbuc. Note comparative, Blaj, 1903
• Educația vechilor elini, Blaj, 1906
• Biografia părintelui Vasile Lucaciu, Sibiu, 1928
• Povestire pe scurt a vieții lui Avram Iancu, Cluj, f.a.
• Viața lui Isus scrisă pentru copii, Beiuș, 1931

Reeditări

• Scrieri alese (Schițe, amintiri și foiletoane), ediție îngrijită de Aurel Millea. Prefață de Mircea Zaciu, București, 1966

Traduceri

• Al. Dumas (tatăl), Din zilele lui Nero, Blaj, 1907
• Ștefan Lazăr, Floarea Betuliei, roman, Orăștie, 1913

Bibliografie

• Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu (coordonatori), Dicționarul scriitorilor români, A-C, București, Editura Fundației Culturale Române, 1995