Portal:Știință
Portal Știință
Știința (din cuvântul latin scientia, care înseamnă „cunoaștere”) este un sistem ordonat de cunoștințe structurate care studiază, cercetează și interpretează fenomenele naturale, sociale și artificiale.
Cele mai vechi rădăcini ale științei pot fi urmărite în Egiptul Antic și Mesopotamia în jurul anilor 3500-3000 î.Hr. Contribuțiile lor la matematică, astronomie și medicină au modelat filosofia naturală greacă a antichității clasice, prin care s-au făcut încercări formale de a oferi explicații ale evenimentelor din lumea fizică bazate pe cauze naturale.
După căderea Imperiului Roman de Apus, cunoștințele despre concepțiile grecești ale lumii s-au deteriorat în Europa de Vest în primele secole (400 până la 1000 d.Hr.) din Evul Mediu, dar au fost păstrate în lumea musulmană în timpul epocii de aur islamice. Recuperarea și asimilarea operelor grecești și a cercetărilor islamice în Europa de Vest din secolele X-XIII au reînviat „filosofia naturală”, care a fost ulterior transformată de Revoluția științifică ce a început în secolul al XVI-lea, deoarece ideile și descoperirile noi s-au îndepărtat de concepțiile și tradițiile grecești anterioare. Metoda științifică a jucat curând un rol mai important în crearea de cunoștințe și abia din secolul al XIX-lea multe dintre caracteristicile instituționale și profesionale ale științei au început să prindă contur, împreună cu schimbarea „filosofiei naturale” în „științe naturale”.
Știința modernă este de obicei împărțită în trei ramuri majore care constau în: științele naturii (de exemplu, biologie, chimie și fizică), care studiază natura în sensul cel mai larg; științele sociale (de exemplu, economie, psihologie și sociologie), care studiază indivizi și societăți; și științele formale (de exemplu, logică, matematică și informatică teoretică), care studiază concepte abstracte. Există un dezacord dacă științele formale constituie de fapt o știință, întrucât nu se bazează pe dovezi empirice. Disciplinele care folosesc cunoștințele științifice existente în scopuri practice, precum ingineria și medicina, sunt descrise drept științe aplicate.
Articol selectat — schimbă articolul
Pițigoiul albastru (Cyanistes caeruleus, sin. Parus caeruleus) este o pasăre mică sedentară din familia paridelor, care cuibărește în Europa, inclusiv în România și Republica Moldova, și Orientul Apropiat. Este o specie foarte răspândită în păduri de foioase până la altitudini ce depășesc 1000 m, nu evită nici pădurile mixte, grădinile, livezile și parcurile din interiorul localităților. Este sedentară dar hoinărește toamna și iarna. Nouă subspecii sunt recunoscute. În România și Republica Moldova cuibărește subspecia Cyanistes caeruleus caeruleus.
În România populația este stabilă, iar efectivul speciei a fost estimat la 750.000-1.500.000 de perechi cuibăritoare. Populația din Republica Moldova este estimată la 35.000-40.000 de perechi cuibăritoare. Este o pasăre de talie mică, are o lungime de 11-12 cm, și o greutate de 7,5-14,7 g. Atinge în libertate longevitatea maximă de 14 ani și 6 luni. Ambele sexe prezintă colorit identic. Penajul de pe creștetului capului, aripi și coadă este albastru, iar restul spatelui verzui-măsliniu. Supraalare mari tivite pe vârfuri cu alb, formează o dungă alară albă transversală îngustă. Fruntea, sprânceana, partea superioară a cefei, obrajii și regiunea auriculară sunt albe. Centrul cefei și mantaua superioară albastru-închise. Bărbia și partea inferioară a gâtului sunt negre. O dungă negru-albăstruie se întinde de la baza mandibulei peste ochi până la ceafă, separând sprânceana albă de obraz, această dungă coboară apoi în spatele regiunii auriculare până la partea inferioară neagră a gâtului (formând un guler) și limitează din spate obrajii albi. Pițigoiul albastru este o specie monogamă. (Articol întreg...)
Imagine selectată — schimbă imaginea
Un balon cu aer cald este o aeronavă mai ușoară decât aerul, constând dintr-o nacelă care stă agațată de un înveliș ușor și a cărui ridicare este asigurată de aerul încălzit. În nacelă sunt transportați pasagerii și o sursă de căldură, în cele mai multe cazuri o flacără deschisă provenită prin arderea propanului lichid.
Categorii
Astronomie | Biologie | Chimie | Științele Pământului | Fizică |
Antropologie | Arheologie | Comunicații | Economie | Etnologie | Geografie | Lingvistică | Științe politice | Semiotică Sociologie|
Acustică | Arhitectură | Informatică | Inginerie | Ergonomie | Matematică aplicată | Optică
Categorii asociate
Istoria științei | Matematică | Filosofia științei | Metoda științifică | Statistică | Tehnologie
Biografie selectată — schimbă articolul
Hipocrat, Hipocrate sau Hippocrates din Kos (n. ?) a fost cel mai vestit medic al Greciei antice. Este considerat „părintele medicinei” ca recunoaștere a contribuțiilor sale de durată la domeniu ca fondator al Școlii Hipocratice de Medicină. Această școală intelectuală a revoluționat medicina Greciei antice, fixând-o ca o disciplină distinctă de alte domenii cu care a fost asociată în mod tradițional (teurgie și filozofie), așadar stabilind medicina ca profesie. Numele lui este legat de Jurământul lui Hipocrat, un adevărat codice moral al unui medic în exercitarea profesiunii sale, jurământ prestat și în zilele noastre în multe universități de către absolvenții facultăților de medicină.
Oricum, realizările scriitorilor Corpusului hipocratic, ale practicienilor medicinei hipocratice și acțiunile lui Hippocrate însuși au fost adesea amestecate; așadar, se cunoaște foarte puțin despre ce Hippocrate de fapt a gândit, a scris și a făcut. Hippocrate este adesea prezentat ca model de perfecțiune al medicului antic. I se atribuie progresul mare în studiul sistematic al medicinei clinice, rezumând cunoașterea medicală a școlilor precedente și prescriind practici pentru medici prin Corpusul hipocratic.
I se atribuie lui Hippocrate faptul de a fi prima persoană care a crezut că bolile au cauze naturale, ce nu țin de superstiții și zei. Discipolii lui Pitagora au pus pe seama lui Hippocrate alierea filosofiei și medicinei. A separat disciplina medicinei de religie, crezând și susținând că boala nu este o pedeapsă dată de zei, ci mai degrabă produsul unor factori de mediu, a dietei și a obiceiurilor de viață. Într-adevăr, nu există nici o singură mențiune cu privire la vreo boală mistică în Corpusul hipocratic. În orice caz, Hippocrate a lucrat cu multe convingeri care s-au pe bazat pe ceea astăzi este cunoscută drept fiziologie și anatomie incorectă, cum este umorismul. (Articol întreg...)
Știați că...
- ...că perioada de gestație a lemurului cu coadă inelară (foto) este de aproximativ 146 de zile?
- ...că aerogelul are 15 înregistrări în Cartea Recordurilor pentru proprietățile materialului, inclusiv cel mai bun izolator și solidul cu densitatea cea mai mică?
- ...că genul Entomocorus include o specie de pește-pisică care trăiește doar un an?
- ...că distanța dintre Pământ și Soare poate varia între aproximativ 147.000.000 km (periheliu) și 152.000.000 km (afeliu), deoarece traiectoria pe care Pământul o descrie în jurul Soarelui este o orbită eliptică?
- ...că gaura neagră supermasivă din centrul quasarului OJ287 cântărește de 18 miliarde de ori masa Soarelui, de șase ori mai grea decât deținătorul recordului anterior?
WikiProiecte
Lucruri pe care le poți face
- Contribuie la unul sau mai multe dintre proiectele de știință WikiProiecte
- Îmbunătățește unul dintre articole de știință enumerate la Categorie:Cioturi din domeniul științei.
