Deschide meniul principal
Julian Schwinger
Schwinger.jpg
Julian Schwinger
Date personale
Născut[9][10][11][12][13][14] Modificați la Wikidata
New York, SUA Modificați la Wikidata
Decedat (76 de ani)[10][11][12][13][14] Modificați la Wikidata
Los Angeles, SUA Modificați la Wikidata
ÎnmormântatCimitirul de pe Muntele Auburn[*] Modificați la Wikidata
Cauza decesuluicancer pancreatic Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of the United States.svg SUA Modificați la Wikidata
Ocupațiefizician
profesor universitar
autor de non-ficțiune[*]
matematician
fizician teoretician[*]
fizician nuclearist[*] Modificați la Wikidata
Activitate
Domeniufizică  Modificați la Wikidata
Număr ErdősModificați la Wikidata
InstituțieUniversity of California, Los Angeles
Universitatea Harvard
Purdue University[*]
Universitatea Berkeley din California
Massachusetts Institute of Technology  Modificați la Wikidata
Alma MaterUniversitatea Columbia[1]
City College of New York[*]  Modificați la Wikidata
OrganizațiiAcademia Americană de Arte și Științe[*]
Asociația Americană pentru Progresul Științei[*][2]
American Physical Society[2]
Academia Națională de Științe a Statelor Unite ale Americii[*]  Modificați la Wikidata
Conducător de doctoratIsidor Isaac Rabi[3]  Modificați la Wikidata
DoctoranziDaniel J. Kleitman[*][4]
Roy Jay Glauber[5]
Sheldon Lee Glashow[6]
Bryce DeWitt
Sam Edwards[*]
Margaret G. Kivelson[*]
Lawrence Paul Horwitz[*]
David Feldman[*]
Richard Arnowitt[*]  Modificați la Wikidata
PremiiPremiul Nobel pentru Fizică ()[7][8]
Medalia Națională pentru Știință a Statelor Unite[*] ()
Josiah Willard Gibbs Lectureship[*] ()
Albert Einstein Award[*] ()
Alexander von Humboldt Fellow[*]
Fellow of the American Physical Society[*]
Humboldt Prize[*]  Modificați la Wikidata
Medalia Premiului Nobel

Julian Seymour Schwinger (n. ,[9][10][11][12][13][14] New York, SUA – d. ,[10][11][12][13][14] Los Angeles, SUA) a fost un fizician teoretician american. A formulat teoria renormalizării și a postulat un fenomen legat de perechile electron - pozitron cunoscut ca efectul Schwinger, care constă în generarea de perechi în câmp extern electric foarte intens. Această lucrare a stat la baza foarte multor lucrări teoretice, începând de la astrofizică și terminând cu electrodinamica macroscopică, precum și experimentale din electrodinamica tehnică. În ultimul caz ea permite să se facă calcule ale spargerilor de dielectrici. Generarea de particule are loc atunci, când lucrul mecanic efectuat de câmp la distanța de o lungime de undă Compton depășește de două ori energia de repaos a electronului. A primit Premiul Nobel pentru Fizică în 1965 pentru contribuția sa în domeniul electrodinamicii cuantice împreună cu Richard Feynman (S.U.A.) și Shinichiro Tomonaga (Japonia), reconciliind , astfel, Mecanica cuantică cu teoria restrânsă a relativității. A avut de asemenea contribuții importante în teoria radiației sincrotrone. Julian Schwinger a dat o formulare paralelă a teoriei radiației sincrotrone,elaborată anterior și pentru prima dată de Isaak Pomeranciuk și Dmitri Ivanenko în anul 1944 în versiune cuantică. În acest domeniu a avut de concurat cu discipolii profesorului D.D. Ivanenko Arsenii A. Sokolov și I.M. Ternov, precum și cu alți fizicieni din URSS, inclusiv S.P. Kapița. Pe alocuri a recunoscut întâietatea sovieticilor. Este autorul cărții "Surse și câmpuri".

BiografieModificare

Fiind un copil dotat, Schwinger și-a demonstrat aptitudinile deosebite pentru matematici de la vârstă fragedă. La vârsta de 14 ani a fost admis la Colegiul orășenesc din New-York, iar ulterior a fost transferat la Universitatea Columbia. A obținut titlul de bacalaureat în arte al Universității Columbia la vârsta de 17 ani (1936), iar la vârsta de numai 21 de ani și-a luat doctoratul la aceeași universitate . Între anii 1939 și 1941 a lucrat la Universitatea Berkeley din California sub conducerea lui Robert Oppenheimer ca cercetător asociat. În anii războiului a lucrat în Laboratorul metalurgic al Universității din Chicago și în Laboratorul de radiații de la MIT. În anul 1945 a Schwinger a trecut la Universitatea Harvard, inițial ca profesor asociat de fizică. A fost promovat chiar în anul următor ca profesor universitar, după ce a formulat electrodinamica cuantică, independent de Feynman și Shin-Ichiro Tomonaga. Din 1972 și până la deces a lucrat la Universitatea Los-Angeles din California.

Creația științificăModificare

Contribuția cea mai importantă a lui Julian Schwinger în știință constă în crearea electrodinamicii cuantice- știința, care sintetizează la un loc teoria clasică a electromagnetismului, sau electrodinamica lui James Maxwell- și Michael Faraday cu mecanica cuantică, cea mai modernă știință la acea vreme, bazele căreia au fost formulate la sfârșitul anilor 20 și începutul anilor 30 de Paul Dirac, Werner Heisenberg și Wolfgang Pauli. Schwinger și-a însușit perfect opera acestor clasici ai științei. În anii războiului Julian Schwinger independent de Richard Feynman, Shin-Ichiro Tomonaga și Freeman Dyson au dezvoltat formularea matematică a electrodinamicii cuantice, astfel, ca aceasta să fie consistentă cu teoria relativității restrânse, formulată de Albert Einstein. Noua teorie conducea la o înțelegere mai bună a interacțiilor particulelor cu sarcină electrică, cum ar fi electronii,sau pozitronii cu electromagnetice, cum ar fi undele radio, fotonii, radiația Roentgen sau cuantele gama, dovedindu-se utilă la explicarea fenomenelor fizice din lumea atomică și subatomică. Trei dintre acești fizicieni: Schwinger la Harvard, Feynman la Institutul de tehnologie din California și Tomonaga- la Universitatea de educație din Tokyo au fost decorați în anul 1965 cu Premiul Nobel în domeniul fizicii.

PublicațiiModificare

NoteModificare

  1. ^ INSPIRE-HEP[*]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  2. ^ a b Notable Names Database 
  3. ^ Genealogia matematicienilor, accesat în  
  4. ^ Genealogia matematicienilor, accesat în  
  5. ^ Genealogia matematicienilor, accesat în  
  6. ^ Genealogia matematicienilor, accesat în  
  7. ^ http://www.nobelprize.org/nobel_prizes/physics/laureates/1965/  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  8. ^ https://www.nobelprize.org/nobel_prizes/about/amounts/  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  9. ^ a b Autoritatea BnF, accesat în  
  10. ^ a b c d MacTutor History of Mathematics archive, accesat în  
  11. ^ a b c d Julian Schwinger, SNAC, accesat în  
  12. ^ a b c d Julian Schwinger, Muzeul Solomon R. Guggenheim, accesat în  
  13. ^ a b c d Julian S. Schwinger, Munzinger-Archiv, accesat în  
  14. ^ a b c d Julian Seymour Schwinger, Brockhaus Enzyklopädie, accesat în  

DespreModificare

  • Dicționar cronologic al științei și tehnicii universale, București, Editura științifică și enciclopedică, 1977
  • Personalități ale științei, Mic dicționar, București, Editura științifică și enciclopedică, 1978
  • Dicționar enciclopedic român,în 4 volume, Editura politică, București, 1964-1966
  • The Oxford Dictionary of Scientists, Oxford University Press
  • The New Encyclopaedia Britannica, Micropaedia, Ready reference, 2002