Werner Heisenberg
Bundesarchiv Bild183-R57262, Werner Heisenberg.jpg
Heisenberg în 1933 ca profesor la Universitatea din Leipzig
Date personale
Născut 5 decembrie 1901(1901-12-05)
Würzburg, Germania
Decedat (74 de ani)
München, Germania
Înmormântat Munich Waldfriedhof[*] Modificați la Wikidata
Părinți August Heisenberg[*]
Annie Heisenberg[*] Modificați la Wikidata
Frați și surori Erwin Heisenberg[*] Modificați la Wikidata
Căsătorit cu Elisabeth Schumacher (1937–1976)
Copii Jochen Heisenberg[*]
Martin Heisenberg[*] Modificați la Wikidata
Naționalitate german
Cetățenie Imperiul German
Republica de la Weimar
Germania Nazistă
Republica Federală Germania Modificați la Wikidata
Religie luteranism Modificați la Wikidata
Ocupație fizician teoretician[*]
alpinist[*]
academic[*]
autor de non-ficțiune[*]
profesor universitar
matematician
fizician Modificați la Wikidata
Activitate
Rezidență Germania
Domeniu fizician
Instituție Universitatea din Göttingen (1924)
Universitatea din Copenhaga (1926-27)
Universitatea din Leipzig (1927-41)
Universitatea din Berlin (1941)
Universitatea St. Andrews (1955-56)
Universitatea din München (1958)
Alma Mater Universitatea Ludwig Maximilian din München  Modificați la Wikidata
Conducător de doctorat Arnold Sommerfeld
Doctoranzi Felix Bloch Nobel prize medal.svg
Rudolph E. Peierls
Edward Teller
Șerban Țițeica
Friedwardt Winterberg
Premii Nobel prize medal.svg Premiul Nobel pentru Fizică 1932
Note
A fost tatăl neurobiologului Martin Heisenberg și fiul lui August Heisenberg
Semnătură
Werner Heisenberg signature.svg
Nobel prize medal.svg

Werner Karl Heisenberg (n. 5 decembrie 1901, Würzburg – d. 1 februarie 1976, München) a fost un celebru fizician german, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1932, și unul dintre fondatorii fizicii cuantice. Heisenberg s-a aflat mai apoi în fruntea programului pentru energie nucleară a Germaniei Naziste.

Cuprins

Motivația Juriului NobelModificare

"pentru crearea mecanicii cuantice, a cărei aplicație, inter alia, a dus la descoperirea formelor izotopice ale hidrogenului".

Mecanică cuanticăModificare

În timpul studenției l-a întâlnit pe Niels Bohr, la Göttingen, în 1922. O colaborare rodnică a avut loc între ei.

A propus formularea matricială a mecanicii cuantice, prima formulare a mecanicii cuantice, în 1925. Principiul incertitudinii, descoperit în 1927, precizează că determinarea poziției și vitezei unei particule conține erori, produsul acestora fiind o constantă știută. Împreună cu Bohr, formulează Interpretarea Mecanicii Cuantice de la Copenhaga. A formulat modelul structurii protono-neutronice a nucleului atomic.

În 1932 a primit Premiul Nobel de Fizică "pentru crearea mecanicii cuantice, a cărei aplicație, inter alia, a dus la descoperirea formelor izotopice ale hidrogenului".

La începutul regimului nazist, Heisenberg a fost hărțuit ca fiind un "Evreu alb" pentru că învăța teoriile lui Albert Einstein, în contradicție cu mișcarea Deutsche Physik susținută de naziști. După o anchetă instigată de Heisenberg însuși, șeful SS, Heinrich Himmler, a interzis atacurile politice asupra fizicianului.

Lucrul în timpul războiuluiModificare

Fisiunea nucleară a fost descoperită în Germania în 1938. Heisenberg a rămas in Germania în timpul celui de-al doilea război mondial, lucrând pentru regimul nazist. A condus programul german pentru arme și energie nucleară, dar gradul cooperării sale la dezvoltarea armelor a fost subiectul anumitor controverse istorice.

În septembrie 1941, la o conferință în Copenhaga, Heisenberg dezvăluie existența programului lui Bohr. După întâlnire, prietenia lor se oprește brusc; Bohr s-a alăturat Proiectului Manhattan. Germania nu a reușit să producă bomba atomică.

S-a speculat că Heisenberg avea remușcări morale și a încercat să încetinească proiectul. Heisenberg însuși a încercat să arate acest fapt după război, și cartea lui Thomas Power, "Heisenberg's War" (Războiul lui Heisenberg) și piesa lui Michael Frayn "Copenhagen" (Copenhaga) au adoptat această interpretare. O parte a acestei interpretări este bazată pe faptul că Heisenberg nu și-a susținut proiectul în fața lui Albert Speer de așa manieră încât să obțină mare atenție (ceea ce Samuel Goudsmit a interpretat ca fiind din cauză că Heisenberg nu era complet conștient de posibilitatea creării bombei atomice). În cel mai bun caz, ar fi încercat să stânjenească proiectul german, iar în cel mai rău nu era capabil de a crea bomba atomică. La sfîrșitul războiului a fost deținut ca prizonier timp de 6 luni la închisoarea Farm Hall din Marea Britanie.

În februarie 2002 o scrisoare de la Bohr pentru Heisenberg, scrisă în 1957, a apărut. În aceasta, Bohr relatează ca Heisenberg, în cadrul discuției din 1941, nu a expus probleme morale în legatură cu proiectul de a crea bomba, că Heisenberg a petrecut 2 ani lucrând aproapre exclusiv la aceasta, și că era convins că până la urmă bomba atomică avea să decidă soarta războiului. Contextul acestei scrisori a fost publicația jurnalistului Robert Jungk "Brighter than a thousand Suns" (Mai strălucitor decât o mie de sori), care-l arăta pe Heisenberg ca deturnătorul proiectului german. Jungk a tipărit un pasaj dintr-o scrisoare personală de la Heisenberg - scoasă din context - pentru a-și justifica spusele. Bohr a fost agitat de această revendicare pentru că nu se potrivea cu percepția sa proprie despre lucrările lui Heisenberg.

Anumiți istorici ai științei consideră acest fapt dovedește că interpretarea rezistenței lui Heisenberg a fost greșită, dar alții pretind că Bohr a înțeles greșit intențiile lui Heisenberg la întâlnirea din 1941. Ca dovadă, acest lucru a avut puține efecte asupra concluziilor istorice generale.

BibliografieModificare

  • Simmons, John: 100 cei mai mari savanți ai lumii (traducere din engleza) Editura Lider, 2008, ISBN 6070

Legături externeModificare

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Werner Heisenberg