Deschide meniul principal

Operațiile militare pentru apărarea Marii Uniri (1918-1920)

Operațiile militare pentru apărarea Marii Uniri (1918-1920)
Parte din operațiile militare desfășurate după sfârșitul Primului Război Mondial
Tropas-rumanas-ocupan-budapest-1919--outlawsdiary02tormuoft.png
Trupe române în Budapesta, 1919
Informații generale
Perioadă 27 octombrie/9 noiembrie 191820 martie 1920
Loc Transilvania, Basarabia, Bucovina, Ungaria
Rezultat Apărarea frontierelor României, stabilite prin tratatele de pace de la sfârșitul primului război mondial
Beligeranți
Flag of Romania.svg România
Flag of France.svg Misiunea franceză
Red flag.svg Ungaria sovietică
Flag of the Soviet Union (1924–1955).svg Uniunea Sovietică
Conducători
Flag of Romania.svg Constantin Prezan
Flag of Romania.svg Gheorghe Mărdărescu
Flag of Romania.svg Traian Moșoiu
Flag of France.svg Henri Berthelot
Flag of Hungary (1915-1918, 1919-1946).svg Gyula Károlyi
Red flag.svg Bela Kun
Efective
~ 197.000 ~
Pierderi
~13.000 morți, răniți sau dispăruți
Operațiile militare pentru apărarea Marii Uniri (1918-1920)

Operațiile militare pentru apărarea Marii Uniri (1918-1920) includ totalitatea acțiunilor militare desfășurate de Armata României, în perioada de la declararea celei de-a doua mobilizări, la 27 octombrie/9 noiembrie 1918 și demobilizarea armatei, la 20 martie 1920; principalele operații s-au desfășurat în decursul războiului Româno-Ungar din 1919 (15 aprilie-6 august).

Aceste acțiuni militare pot fi grupate în trei operații importante:

În paralel, conducerea superioară a armatei, a contribuit la desfășurarea negocierilor dintre România și Antanta cu privire la stabilirea „liniilor de demarcație” cu Ungaria în 1918-1919 și la retragerea trupelor aliate din Banat și Dobrogea.

Contextul premergător reintrării României în războiModificare

Situația și efectivele Armatei Române după semnarea Tratatului de la BucureștiModificare

Conjunctura strategică în ansamblul teatrelor de operațiiModificare

Eliminarea forțelor inamice de pe teritoriul Vechiului RegatModificare

La 27 octombrie/9 noiembrie 1918, România declară din nou război Puterilor Centrale decretând cea de-a doua mobilizare. Generalul Constantin Prezan este numit din nou șef al Marelui Cartier General, având ca prim obiectiv mobilizarea comandamentelor, forțelor și mijloacelor și de constituirea dispozitivului strategic.

Apărarea frontierei de est și nord-estModificare

Contextul politic și militarModificare

Incidente militare notabileModificare

Acțiuni de sprijinModificare

Luptele cu armata Ungariei SovieticeModificare

Contextul politic și militarModificare

Demobilizarea armateiModificare

La 20 martie 1920 în conformitate cu Înaltul Decret nr. 1162 din 18 martie 1920, Marele Cartier General este desființat, structurile sale fiind fie contopite cu structurile Marelui Stat Major, fie desființate. La aceeași dată, Generalul Constantin Prezan își prezintă demisia din armată, fiind pensionat a doua oară.[1]

Operațiuni de suport pentru susținerea armatei din teatrele de operațiiModificare

NoteModificare

  1. ^ Arhiva Ministerului Apărării Naționale, Fondul Marele Cartier General, dosar 2261, filele 32-33, apud. Marele Cartier General, Editura Machiavelli, București, 1996, p. 104

BibliografieModificare

  • xxx, Marele Cartier General, Editura Machiavelli, București, 1996

Vezi șiModificare

Legături externeModificare

   Acest articol despre un subiect legat de istoria României este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea sa.