Constantin al IV-lea al Constantinopolului

patriarh ecumenic al Constantinopolului
Constantin al IV-lea al Constantinopolului
Date personale
Născutsecolul al XI-lea Modificați la Wikidata
Decedatmai 1157 Modificați la Wikidata
Religiecreștinism ortodox[*] Modificați la Wikidata
OcupațiePatriarhul ecumenic al Constantinopolului[*] Modificați la Wikidata
Funcția episcopală

Constantin al IV-lea Chliarenos (în greacă Κωνσταντίνος Δ΄ Χλιαρηνός, transliterat: Konstantinos 4 Chliarenos; n. secolul al XI-lea – d. mai 1157) a fost un cleric ortodox grec care a îndeplinit funcția de patriarh ecumenic al Constantinopolului din noiembrie 1154 până în mai 1157, în timpul domniei împăratului bizantin Manuel I Comnen (1143-1180).[1]

Biografie modificare

Constantin Chliarenos era diacon și mare sachelar (supraveghetor al finanțelor) al Bisericii Constantinopolitane atunci când a fost ales patriarh al Constantinopolului în noiembrie 1154, după retragerea din motive necunoscute a lui Neofit I,[2] care fusese prost primit de cler[1] probabil din cauza unor nereguli comise mai demult.[2]

În timpul păstoririi ca patriarh a lui Constantin al IV-lea au avut loc două sinoade la Constantinopol: primul s-a întrunit la 26 ianuarie 1156 și a condamnat învățăturile cristologice greșite ale lui Nikeforos Vassilakes, profesor de interpretare a Evangheliilor și magistru de retorică, iar al doilea s-a întrunit la 13 mai 1157 și l-a condamnat ca eretic pe Soterichos Panteugenos, un cleric constantinopolitan ce fusese ales patriarh al Antiohiei.[2]

Durata patriarhatului său nu este cunoscută cu exactitate, din moment ce Leunclavius, Matei Cigalas și Filip de Novara nu menționează nicio cifră.[2] Manuscrisul grecesc Parisinus 880 din Paris, consultat de Charles du Fresne, sieur du Cange, consemnează însă că durata patriarhatului lui Constantin al IV-lea a fost de 2 ani și 6 luni, informație pe care teologul și bizantinologul francez Venance Grumel (secretar al Revue des études byzantines și autor al unei cronologii a patriarhilor de Constantinopol) o reține ca veridică.[2] Ultimul act semnat de patriarhul Constantin a fost documentul de condamnare a lui Soterichos Panteugenos, datat 13 mai 1157.[2][3] Tomosul patriarhal cu privire la această chestiune, redactat după scurt timp, nu mai conține semnătura patriarhului Constantin, ci pe aceea a succesorului său, Luca Chrysoberges, ceea ce-l face pe Grumel să concluzioneze că moartea patriarhului a survenit curând după condamnarea lui Panteugenos.[4] Alte surse menționează date fanteziste pentru încheierea păstoririi patriarhului Constantin: iulie 1156 (Dictionnaire de théologie catholique) sau august 1166 (listele lui Karl Krumbacher).[5]

Constantin al IV-lea a rămas în funcție doi ani și cinci luni până la moartea sa, care a avut loc în a doua jumătate a lunii mai 1157.[6]

Note modificare

  1. ^ a b Angold, Michael, „Church and politic under Manuel I Comnenus”, în vol. Church and Society in Byzantium under the Comneni, 1081-1261, Cambridge University Press, 1995, p. 81. ISBN: 978-0-521-26986-5
  2. ^ a b c d e f Grumel (1943), p. 256.
  3. ^ Angelo Mai (cardinal, ed.), Spicilegium Romanum, Oxford University, 1840, X, I, 83 (P.G. CXL, 193 D).
  4. ^ Grumel (1943), pp. 256-257.
  5. ^ Grumel (1943), p. 269.
  6. ^ Grumel (1943), p. 257.

Bibliografie modificare

  • Michael Angold (1995), „Church and politic under Manuel I Comnenus”, în Church and Society in Byzantium under the Comneni, 1081-1261, Cambridge University Press, pp. 73-115. ISBN: 978-0-521-26986-5
  • Venance Grumel (1943), „La chronologie des patriarches de Constantinople de 1111 à 1206”, în Études byzantines⁠(d), vol. 1, pp. 250-270.
  • Paul Magdalino (), The Empire of Manuel I Komnenos, Cambridge University Press, pp. 279–283, ISBN 0-521-305713 


Funcții religioase
Predecesor:
Neofit I
Patriarh ecumenic al Constantinopolului
noiembrie 1154 – mai 1157
Succesor:
Luca Chrysoberges