Cosma al II-lea al Constantinopolului

Date personale
Cosma al II-lea Attikos
Născut	secolul al XI-lea Egina, Administrația descentralizată a Atticii^⁠(d), Grecia
Cetățenie	Imperiul Roman de Răsărit
Religie	creștinism ortodox[*]
Ocupație	preot
Funcția episcopală
Modifică date / text

Cosma al II-lea Attikos (în greacă Κοσμᾶς Β´ ὁ Ἀττικός, transliterat: Kosmas 2 o Attikos; n. ? – d. după 1147) a fost un cleric ortodox grec care a îndeplinit funcția de patriarh ecumenic al Constantinopolului din aprilie 1146 până în februarie 1147.

Biografie

S-a născut pe insula Eghina (Grecia) și a fost diacon la Catedrala „Sfânta Sofia” înainte de alegerea sa ca patriarh al Constantinopolului, după ce Mihai al II-lea Kourkouas (1143-1146) a abdicat.^[1] Era foarte respectat pentru învățătura și smerenia sa.^[2] Cosma a fost ales patriarh, potrivit lui Venance Grumel, pe la sfârșitul lunii aprilie 1146,^[3] după o perioadă de cel puțin 40 de zile de vacanță (conform celor menționate într-o scrisoare a lui Teodor Prodromos),^[1] în timpul domniei împăratului bizantin Manuel I Comnen (1143-1180).^[4]

Durata patriarhatului său variază de la un autor la altul: 9 luni (manuscrisele Paris. supp. 755, Atheniensis 1372 și Laurentianus LIX 13), 10 luni (Nichifor Calist, Leunclavius și Filip de Novara) și un an (Matei Cigalas).^[3] Din coroborarea informațiilor incluse în toate aceste surse istorice, teologul și bizantinologul francez Venance Grumel (secretar al Revue des études byzantines și autor al unei cronologii a patriarhilor de Constantinopol) consideră că durata patriarhatului lui Cosma al II-lea ar fi de 10 luni, ca urmare a acordului între Nichifor Calist și Leunclavius (surse independente una de alta), deoarece, după opinia sa, cele trei manuscrise nu prezintă mare încredere, iar data furnizată de Cigalas pare a fi o rotunjire.^[3] Alte surse contemporane lui Grumel menționează perioade aproape identice: 1146 – 26 februarie 1147 (listele lui Karl Krumbacher) și aprilie 1146 – 26 februarie 1146 (Dictionnaire de théologie catholique).^[5]

Destituire

Cosma a fost condamnat și destituit la 26 februarie 1147 de către un sinod^[3] întrunit la Palatul Vlaherne din cauza indulgenței sale față de călugărul Nifon, un bogomil condamnat din 1144, pe care l-a primit în casa sa și la masa sa.^[6] Actul sinodal al destituirii sale a fost publicat de Leo Allatius, apoi de Anselmo Banduri, Gheorghios A. Rallis și Jacques-Paul Migne.^[3]

Motivele exacte ale condamnării și destituirii lui Cosma al II-lea nu au fost clar stabilite; este posibil ca el să fi fost victima intrigilor politice.^[7] Este clar însă că împăratul Manuel a intervenit direct în adunarea Sinodului care l-a detronat pe Cosma, discutând personal cu cei care l-au acuzat și întrebându-l pe Cosma cu privire la opiniile sale despre ereticul Nifon.^[8] Această afacere este tipică atât pentru controversele doctrinare comune în timpul domniei lui Manuel I, cât și pentru disponibilitatea împăratului de a se implica activ în ele.^[9]

Note

^ ^a ^b Grumel (1943), p. 254.
^ John Kinnamos, The Deeds of John and Manuel Comnenus, Columbia University Press, 1976, p. 56
^ ^a ^b ^c ^d ^e Grumel (1943), p. 253.
^ Κοσμᾶς Β´ ὁ Ἀττικός (în greacă). Ecumenical Patriarchate. Accesat în 24 decembrie 2011.
^ Grumel (1943), p. 269.
^ Lysimachos Oeconomos, La vie religieuse dans l'empire byzantin au temps des Comnènes et des Anges, 1918, réédition 1972, pp. 44–45.
^ Dmitri Obolensky, A study in Balkan Neo-Manichaeism « Byzantine Bogomilism », Cambridge University Press, 1948, pp. 221–222.
^ Paul Magdalino, The Empire of Manuel I Komnenos, 1143–1180, Cambridge University Press, Cambridge, 2002 [1993], p. 277. ISBN: 0-521-52653-1.
^ J.M. Hussey, The Orthodox Church in the Byzantine Empire, Oxford University Press, 1986, p. 151.

Bibliografie

Venance Grumel (1943), „La chronologie des patriarches de Constantinople de 1111 à 1206”, în Études byzantines^⁠(d), vol. 1, pp. 250-270.

Funcții religioase
Predecesor: Mihail al II-lea	Patriarh ecumenic al Constantinopolului 1146–1147	Succesor: Nicolae al IV-lea Mouzalon

[FOOTNOTEGrumel1943254-1] Grumel (1943), p. 254.

[Kinnamos-2] John Kinnamos, The Deeds of John and Manuel Comnenus, Columbia University Press, 1976, p. 56

[FOOTNOTEGrumel1943253-3] Grumel (1943), p. 253.

[4] Κοσμᾶς Β´ ὁ Ἀττικός (în greacă). Ecumenical Patriarchate. Accesat în 24 decembrie 2011.

[FOOTNOTEGrumel1943269-5] Grumel (1943), p. 269.

[6] Lysimachos Oeconomos, La vie religieuse dans l'empire byzantin au temps des Comnènes et des Anges, 1918, réédition 1972, pp. 44–45.

[7] Dmitri Obolensky, A study in Balkan Neo-Manichaeism « Byzantine Bogomilism », Cambridge University Press, 1948, pp. 221–222.

[8] Paul Magdalino, The Empire of Manuel I Komnenos, 1143–1180, Cambridge University Press, Cambridge, 2002 [1993], p. 277. ISBN: 0-521-52653-1.

[Hussey-9] J.M. Hussey, The Orthodox Church in the Byzantine Empire, Oxford University Press, 1986, p. 151.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]