Wikipedia

Cu privire la desfășurarea unei operațiuni militare speciale

discurs din 2022 al președintelui rus Vladimir Putin

  „Cu privire la desfășurarea unei operațiuni militare speciale” (în rusă О проведении специальной военной операции, transliterat O provedenii spetsialʹnoy voyennoy operatsii) a fost o emisiune televizată a președintelui rus Vladimir Putin din 24 februarie 2022, care anunța invazia rusă în Ucraina.

Înregistrarea video a discursului lui Vladimir Putin (cu subtitrare în limba română), care a anunțat începutul invaziei ruse în Ucraina. Anunțul invaziei este făcut la 20:24.

Acesta s-a adresat cetățenilor Rusiei și Ucrainei, forțelor armate ale Rusiei și Ucrainei precum și comunității internaționale. Putin a anunțat că Rusia lansează o „operațiune militară specială” pentru a apăra teritoriile controlate de Rusia în estul Ucrainei – Republica Populară Donețk și Republica Populară Lugansk – în temeiul articolului 51 din Carta Organizației Națiunilor Unite. Elementele rusești din regiunile separatiste au fost în război cu Ucraina din 2014, iar Rusia a devenit recent primul stat care le-a recunoscut ca fiind independente. Putin a susținut că Ucraina a comis genocid împotriva vorbitorilor de limbă rusă din regiune; că guvernul ucrainean era format din neonaziști aflați sub control occidental, că Ucraina dezvoltă arme nucleare și că NATO construiește infrastructură militară în Ucraina, amenințând Rusia. Aceste acuzații au fost respinse pe scară largă ca fiind neadevărate.

Putin a declarat că Rusia acționează în legitimă apărare, că obiectivul său este „demilitarizarea și denazificarea” Ucrainei și a susținut că Rusia nu intenționează să ocupe teritoriul ucrainean. El a amenințat cu consecințe grave pentru orice țară care intervine. Invazia a început imediat după anunțul lui Putin.

Adresare

modificare

Pe 24 februarie 2022, la ora 5:30, ora Moscovei, posturile de televiziune de stat au difuzat un nou discurs al președintelui rus Vladimir Putin,[1][2] în care acesta a vorbit despre următoarele puncte:

Ucraina, sprijinită de NATO, ca stat „antirus”

modificare

În discursul său, Putin a vorbit despre imposibilitatea de a ajunge la un acord cu NATO în condiții egale și a acuzat alianța militară că se extinde spre est.[3] Putin a menționat adesea extinderea NATO în discursul său, calificând-o și dezvoltarea militară a Ucrainei drept „inacceptabilă”. El a declarat că:

„Pe măsură ce NATO se extinde spre est, cu fiecare an care trece, situația pentru țara noastră devine din ce în ce mai rea și mai periculoasă. În plus, în ultimele zile, conducerea NATO a vorbit deschis despre necesitatea de a accelera și forța avansarea infrastructurii alianței până la granițele Rusiei. Cu alte cuvinte, ei își dublează poziția. Nu mai putem doar să ne uităm la ceea ce se întâmplă. Ar fi absolut iresponsabil din partea noastră.[4]”

Putin a declarat că Ucraina devine un stat „antirus”, fiind aprovizionată de alți membri NATO cu „cele mai moderne arme”, afirmând:

„Extinderea în continuare a infrastructurii NATO și începerea dezvoltării militare pe teritoriile Ucrainei sunt inacceptabile pentru noi. Problema, desigur, nu este NATO în sine - acesta este doar un instrument al politicii externe a SUA. Problema este că în teritoriile adiacente nouă - teritorii care au fost istoric ale noastre, subliniez - se creează o „anti-Rusia” ostilă nouă, plasată sub control extern deplin; [ea] este intens colonizată de forțele armate ale țărilor NATO și este aprovizionată cu cele mai moderne arme.[5]”

Anunțarea unei „operațiuni militare speciale” în Donbas, Ucraina

modificare
Articol principal: Operațiunea militară specială.

Putin a anunțat începerea unei „operațiuni militare speciale” în regiunea Donbas, invocând articolul 51 din Carta ONU (privind dreptul la autoapărare), decizia Consiliului Federației privind utilizarea trupelor ruse în Ucraina și acordurile cu Republica Populară Donețk (DPR) și Republica Populară Lugansk (LPR). El a spus:

„Nu ne-a fost lăsată nicio altă opțiune pentru a proteja Rusia și poporul nostru, cu excepția celei pe care vom fi forțați să o folosim astăzi. Situația ne cere să luăm măsuri decisive și imediate. Republica Populară Donbas s-a adresat Rusiei cu o cerere de ajutor... În acest sens, în conformitate cu articolul 51 din partea 7 a Cartei ONU, cu sancțiunea Consiliului Federației Rusiei și în conformitate cu tratatele de prietenie și asistență reciprocă ratificate de Adunarea Federală la 22 februarie a acestui an cu Republica Populară Donețk și Republica Populară Lugansk, am decis să desfășor o operațiune militară specială. [6][5]”

Cu câteva zile mai devreme, la 21 februarie, Rusia a recunoscut oficial RPD și RPL ca state independente,[7][8] care au fost acordurile cu DNR și LNR menționate de Putin. Acestea au fost ratificate de Duma de Stat și de Consiliul Federației. El a declarat că scopul „operațiunii” a fost de a „proteja oamenii” din regiunea Donbas, predominant rusofonă, care, potrivit lui Putin, „de opt ani se confruntă cu umilința și genocidul săvârșite de regimul de la Kiev”.[9][10] Putin a mai declarat că Rusia urmărește „demilitarizarea și denazificarea” Ucrainei.[11][12]

Apel către poporul ucrainean

modificare

Putin a făcut apel la militarii ucraineni să „depună imediat armele și să se întoarcă acasă”, spunând: „Toți militarii armatei ucrainene care se conformează acestei cerințe vor putea părăsi liber zona de luptă și se vor întoarce la familiile lor. Toată responsabilitatea pentru eventuala vărsare de sânge va fi în întregime pe conștiința regimului aflat la putere pe teritoriul Ucrainei.”[13][14] Adresându-se cetățenilor Ucrainei, el a legat acțiunile Rusiei de autoapărare împotriva amenințărilor create pentru aceasta și de «un dezastru și mai mare decât cel care se întâmplă astăzi», spunând „Indiferent cât de greu este, vă cer să înțelegeți acest lucru și să faceți apel la interacțiune pentru a întoarce această pagină tragică și a merge înainte împreună”.[12]

Putin a declarat că nu există planuri de ocupare a teritoriului ucrainean și că susține dreptul popoarelor din Ucraina la autodeterminare, afirmând:

„Planurile noastre nu includ ocuparea teritoriilor ucrainene. Nu vom impune nimic nimănui prin forță. În același timp, auzim că, recent, în Occident se vorbește despre faptul că documentele semnate de regimul totalitar Sovietic, care au asigurat rezultatul Al Doilea Război Mondial, nu ar mai trebui susținute. Ei bine, care este răspunsul la această întrebare? ... Rezultatul celui de-Al Doilea Război Mondial, precum și sacrificiile făcute de poporul nostru pe altarul victoriei asupra nazismului, sunt sacre. [15][5]”

Avertisment împotriva intervenției internaționale

modificare

La finalul discursului, Putin a avertizat alte țări să nu intervină în conflict, spunând:

„Oricine încearcă să interfereze cu noi și, cu atât mai mult, să creeze amenințări pentru țara noastră, pentru poporul nostru, ar trebui să știe că răspunsul Rusiei va fi imediat și vă va conduce la consecințe pe care nu le-ați experimentat niciodată în istoria voastră. Suntem pregătiți pentru orice evoluție a evenimentelor. Au fost luate toate deciziile necesare în această privință. Sper că am fost auzit. [16][17][18]”

Începutul invaziei

modificare

Discursul lui Putin a fost difuzat în timpul unei reuniuni de urgență a Consiliului de Securitate al ONU privind situația din Ucraina, care a început în seara zilei de 23 februarie.[19][20] La întâlnirea propriu-zisă, Vasili Nebenzya⁠(d), reprezentantul Rusiei la ONU, a declarat: „Nu desfășurăm o agresiune împotriva poporului ucrainean, ci împotriva grupului care a preluat puterea la Kiev”.[21]

La câteva minute după anunțul lui Putin, au fost raportate explozii la Kiev, Harkov, Odesa și Donbas.[22] La aproximativ 5 dimineața. ora Kievului, Forțele Aerospațiale Ruse și Marina Rusă au lansat atacuri cu rachete și bombe asupra instalațiilor militare ucrainene. Simultan, Forțele terestre ruse au intrat pe teritoriul Ucrainei din mai multe direcții, inclusiv din Crimeea ocupată și din teritoriul Belarusului, începând invazia rusă în Ucraina.[22]

La 20 iulie 2022, The New York Times a raportat că Lavrov a anunțat că Rusia va răspunde la ajutorul militar sporit primit de Ucraina din străinătate ca justificând extinderea frontului de „operațiuni speciale” pentru a include obiective militare în regiunile Zaporijjea și Herson.[23]

Analiza afirmațiilor lui Putin

modificare
Pentru informații suplimentare, vezi Dezinformarea în invazia rusă din Ucraina

Afirmații despre NATO

modificare

Ucraina nu este membră a NATO, o alianță de securitate colectivă, similară în concept cu CSTO din care face parte Rusia. În afara statelor sale membre, NATO a avut o prezență militară doar în Kosovo și Irak, la cererea guvernelor acestora.[24] NATO și Rusia au cooperat până când Rusia a anexat ilegal Crimeea în 2014.[24] Ucraina a fost o țară nealiniată când Rusia a ocupat Crimeea și a invadat Donbasul în 2014.[25][26] Ca răspuns, parlamentul Ucrainei a votat pentru a pune capăt statutului său de țară nealiniată[27] și pentru a include obiectivul de aderare la NATO în Constituție.[28] NATO afirmă că nu este în război cu Rusia; politica sa oficială este că nu caută confruntarea, ci mai degrabă sprijină Ucraina în „dreptul său la autoapărare, consacrat în Carta ONU”.[24]

Între dizolvarea Uniunii Sovietice și invazia rusă, 14 țări est-europene au fost admise în NATO.[29] Patru dintre acestea au o graniță comună cu Rusia, iar ultima dată când o țară cu graniță cu Rusia a aderat la NATO înainte de invazie a fost în 2004.[a] În 2002, Putin a declarat că relația Ucrainei cu NATO nu era preocuparea Rusiei.[30] Ucraina a solicitat un Plan de acțiune pentru aderarea la NATO la summitul de la București din 2008. NATO a refuzat, dar secretarul general Jaap de Hoop Scheffer a declarat că Ucraina va deveni membru în viitor.[31][32] De atunci, Rusia s-a opus aderării Ucrainei la NATO, Putin avertizând că aceasta ar fi considerată o amenințare.[33] Mai mulți analiști și oficiali au avertizat împotriva aderării țărilor din Europa de Est la NATO, din cauza riscului ca Rusia să o considere o amenințare.[34]

Cu puțin timp înainte de moartea sa într-un accident aviatic, oligarhul rus Evgheni Prigojin a acuzat conducerea militară rusă că a mințit cu privire la agresiunea NATO pentru a justifica invazia. Prigozhin a fost un confident apropiat al lui Putin, iar Grupul său Wagner a jucat un rol important în invazie.[35] Peter Dickinson de la Consiliul Atlantic a sugerat că adevăratul motiv pentru care Putin se opune NATO este pentru că „îl împiedică să intimideze vecinii Rusiei”.[36]

Articolul 51 din Carta ONU

modificare
Pentru informații suplimentare, vezi Legalitatea invaziei rusești din Ucraina

Referința lui Putin la articolul 51 din Carta ONU este considerată incorectă de mai mulți avocați.[37] John B. Bellinger III⁠(d), membru al Consiliului pentru Relații Externe, afirmă că articolul 51 din Carta ONU permite unui stat membru al ONU să acorde ajutor militar altui stat membru; însă RPD și RPL nu erau state membre ale ONU și erau recunoscute ca independente doar de Rusia.[37] Cercetătorul elvețian în drept internațional Nico Krisch⁠(d) afirmă că articolul 51 reprezintă dreptul la autoapărare în cazuri excepționale, în principal atunci când un atac asupra unei țări a început deja sau este pe cale să înceapă. Pentru alte situații, există Consiliul de Securitate al ONU și alte mecanisme de soluționare a conflictelor; amenințarea neclară a NATO pe care Putin o vede în 1941 nu poate justifica această acțiune militară. Krisch a reamintit că la începutul anilor 2000, când Statele Unite au încercat să introducă conceptul de „autoapărare preventivă” ca justificare pentru utilizarea forței militare în Irak, majoritatea țărilor s-au opus unei astfel de interpretări, iar Rusia s-a numărat printre acestea.[37] Dreptul lui Putin de a invoca articolul 51 a fost respins și de Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa și de secretarul general al ONU, António Guterres.[38]

Acuzația de genocid

modificare

Acuzațiile lui Putin potrivit cărora Ucraina a comis un genocid în Donbas au fost respinse pe scară largă ca nefondate de alte țări și organizații internaționale, inclusiv de Comisia UNESCO pentru Prevenirea Genocidului.[39][40][41][42][43][44][45][46][47] Peste 300 de specialiști în genocid au emis o declarație prin care resping abuzul Rusiei de termenul „genocid” pentru a-și „justifica propria violență”.[48] Ucraina a sesizat Curtea Internațională de Justiție (CIJ) pentru a contesta afirmația Rusiei. CIJ a declarat că nu a văzut nicio dovadă a genocidului comis de Ucraina.[49]

În total, aproximativ 14.300 de persoane au fost ucise în războiul din Donbas, atât soldați, cât și civili. Potrivit Biroului Înaltului Comisar al Organizației Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului (OHCHR), 6.500 au fost forțe proxy ruse rusești, 4.400 au fost forțe ucrainene, iar 3.404 au fost civili de ambele părți ale liniei frontului.[50] Marea majoritate a deceselor civile au avut loc în primul an,[50] iar rata deceselor în Războiul din Donbas era de fapt în scădere înainte de invazia rusă din 2022: în anul dinaintea invaziei, au existat 25 de decese civile legate de conflict, peste jumătate dintre acestea fiind cauzate de mine și muniții neexplodate.[50]

Acuzația de neonazism

modificare

Afirmația lui Putin potrivit căreia Ucraina a fost un stat neonazist a fost respinsă pe scară largă.[51][52] Cei mai importanți cercetători din lume ai nazismului și Holocaustului (inclusiv Jared McBride, Francine Hirsch, Timothy D. Snyder, Omer Bartov⁠(d), Christoph Diekman și alții) au publicat o declarație de respingere a afirmațiilor lui Putin, care a fost semnată de sute de istorici și cercetători ai subiectului. În declarație se spune:

„Respingem cu fermitate ... echivalarea de către guvernul rus a statului ucrainean cu regimul nazist pentru a-și justifica agresiunea neprovocată. Această retorică este greșită din punct de vedere faptic, repugnantă din punct de vedere moral și profund ofensatoare pentru memoria milioanelor de victime ale nazismului și a celor care au luptat cu curaj împotriva acestuia.”

Autorii spun că Ucraina „are extremiști de dreapta și grupuri xenofobe violente” ca orice altă țară, dar „nimic din toate acestea nu justifică agresiunea rusă și caracterizarea grosolan greșită a Ucrainei”.[53] Muzeul de Stat Auschwitz-Birkenau a condamnat acuzațiile lui Putin.[54]

Afirmațiile lui Putin privind nazismul împotriva Ucrainei sunt parțial o încercare de a mobiliza sprijin pentru război. Propaganda rusă l-a încadrat drept o continuare a „Marelui Război Patriotic” al Uniunii Sovietice împotriva Germaniei Naziste, „chiar dacă Rusia sprijină grupurile de extremă-dreapta din întreaga Europă”.[55][56] The Washington Post a comentat că „retorica luptei împotriva fascismului rezonează profund în Rusia, care a suferit pierderi uriașe în lupta împotriva Germaniei Naziste”.[57]

Ucraina, ca multe alte țări, are o margine de extremă dreaptă, dar analiștii spun că Putin a exagerat foarte mult influența extremei drepte în Ucraina; aceasta nu are un sprijin larg în guvern, armată sau electorat.[58][59][60] La ultimele alegeri, partidele de extremă dreaptă nu au reușit să obțină un loc în parlamentul ucrainean.[61] Brigada Azov din Ucraina, care are origini de extremă dreaptă, a fost un punct central al propagandei Kremlinului. Cu toate acestea, până la momentul invaziei, sursele afirmă că brigada a fost depolitizată.[62][63][64] Din 2015, simbolurile naziste și comuniste au fost interzise în Ucraina și există exemple de urmărire penală a neonaziștilor.[65]

Președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, este evreu și are rude care au fost victime ale Holocaustului.[60] De asemenea, este vorbitor de limbă rusă și a câștigat alegerile prezidențiale ucrainene din 2019 cu o marjă largă.[66]

Ulrich B. Schmid⁠(d), profesor de cultură și societate rusă la Universitatea St. Gallen din Elveția, a calificat afirmația lui Putin drept „josnică” și a remarcat faptul că Rusia însăși are multe grupuri proeminente de extremă dreapta.[66] Unele unități rusești care au luat parte la invazie sunt ele însele legate de neonazism, cum ar fii Grupul Rusich și Grupul Wagner.[67][68] Grupurile ruse de extremă dreapta au jucat, de asemenea, un rol major în rândul forțelor proxy ruse din Donbas.[69][70]

Amenințarea unui război nuclear

modificare

Josep Borrell, reprezentantul UE pentru afaceri externe și politica de securitate,[71] precum și Michael E. O'Hanlon⁠(d), cercetător principal al Brookings Institution și John Daniszewski⁠(d), vicepreședintele Associated Press, au apreciat cuvintele lui Putin privind un posibil răspuns la intervenția în conflict drept o amenințare cu utilizarea armelor nucleare.[72]

La 27 februarie, Putin a ordonat ministrului apărării să pună forțele de descurajare strategică într-un mod special de luptă. Motivul pentru aceasta a fost ceea ce el a numit „acțiunile neprietenoase” ale țărilor occidentale în sfera economică, precum și „declarațiile agresive” ale liderilor acestora.[73]

Condamnarea internațională

modificare
Articol principal: Reacții guvernamentale și interguvernamentale la invazia rusă din Ucraina din 2022.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a emis o declarație de condamnare a „atacului nesăbuit și neprovocat al Rusiei asupra Ucrainei, care pune în pericol nenumărate vieți civile. Încă o dată, în ciuda avertismentelor noastre repetate și a eforturilor noastre neobosite de a ne angaja în diplomație, Rusia a ales calea agresiunii împotriva unei țări suverane și independente.”[74]

Președintele american Joe Biden a emis o declarație în care a afirmat că Rusia a lansat „un atac neprovocat și nejustificat” asupra poporului ucrainean.[75]

În declarație, Biden a spus: „Președintele Putin a ales un război premeditat care va aduce o pierdere catastrofală de vieți și suferință umană”. El a spus: „Rusia este singura responsabilă pentru moartea și distrugerea pe care acest atac le va aduce, iar Statele Unite și aliații și partenerii săi vor răspunde într-un mod unit și decisiv. Lumea va trage Rusia la răspundere”.[76]

La aflarea veștii anunțului, secretarul general al ONU, António Guterres, i-a cerut lui Putin să oprească invazia: „Domnule președinte Putin, opriți-vă trupele din atacarea Ucrainei. Dați o șansă păcii, prea mulți oameni au murit deja”.[77]

Note

modificare
  1. ^ Polonia în 1999 și Estonia, Letonia și Lituania în 2004. Norvegia, membru fondator al NATO, are, de asemenea, o frontieră comună cu Rusia.

Referințe

modificare
  1. ^ Furseev, Ilya (Илья Фурсеев) (). „Путин выступил с экстренным обращением к гражданам России”. РБК (în rusă). Arhivat din original la . Accesat în . 
  2. ^ „'Мы будем стремиться к демилитаризации и денацификации': Путин объявил о начале спецоперации в Украине” ['We will strive for demilitarization and denazification.': Putin announces the start of a special operation in Ukraine]. Новая газета (în rusă). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ „Расшифровка речи Путина о начале военной операции”. Бумага (în rusă). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite „:0”
  5. ^ a b c {„'No other option': Extrase din discursul lui Putin care declară război”. Al Jazeera. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  6. ^ „Военная операция в Донбассе. Главное”. РБК (în rusă). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  7. ^ „Ukraine crisis: Russia orders troops into rebel-held regions”. BBC News (în engleză). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  8. ^ Wamsley, Laurel (). „U.N. leaders condemn Putin after he orders 'peacekeepers' to Ukraine”. NPR (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  9. ^ „Расшифровка речи Путина о начале военной операции”. Бумага (în rusă). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  10. ^ Hinton, Alexander (). „Putin's claims that Ukraine is committing genocide are baseless, but not unprecedented”. The Conversation (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  11. ^ „Ukraine conflict: Russian forces attack from three sides”. BBC News (în engleză). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  12. ^ a b „Путин объявил о начале военной операции на Украине” [Putin announced the start of a military operation in Ukraine]. ТАСС (în rusă). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  13. ^ „Путин объявил о начале военной операции на Украине” [Putin announced the start of a military operation in Ukraine]. ТАСС (în rusă). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  14. ^ „Full text: Putin's declaration of war on Ukraine”. The Spectator (în engleză). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  15. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite „:4”
  16. ^ Yeung, Jessie; Renton, Adam; Picheta, Rob; Upright, Ed; Sangal, Aditi; Vogt, Adrienne; Macaya, Melissa; Chowdhury, Maureen (2022- 02-24). „Rusia atacă Ucraina”. CNN News (în engleză). Arhivat din [https: //edition. cnn.com/europe/live-news/ukraine-russia-news-02-23-22/index.html original] Verificați valoarea |url= (ajutor) la 2022-03-07. Accesat în 8 martie 2022.  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  17. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite : 4”
  18. ^ Chernenko, Elena (Елена Черненко); Belenkaya, Marianna (Марианна Беленькая) (2022- 02-24). „Наступление и наказание”. Коммерсантъ (în rusă). Arhivat din [https: //www. kommersant.ru/amp/5230363 original] Verificați valoarea |url= (ajutor) la 2022-02-24. Accesat în 7 martie 2022.  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  19. ^ „"Для военных преступников нет чистилища. Они отправляются прямиком в ад" Прямо во время экстренного заседания Совбеза ООН по Украине Путин объявил войну. Вот что там говорили – почитайте этот исторический документ” ["There is no purgatory for war criminals. They go strraight to hell" Right during an Emergency Meeting of the UN Security Council on Ukraine, Putin declared war. Here's what was said there – read this historic document]. Meduza (în rusă). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  20. ^ „Небензя заявил, что Киев не слышал сигналов о прекращении провокаций против ДНР и ЛНР”. ТАСС (în rusă). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  21. ^ „Небензя заявил, что Россия ведет агрессию против захватившей власть хунты”. РИА Новости (în rusă). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  22. ^ a b Sheftalovich, Zoya (). „Battles flare across Ukraine after Putin declares war”. Politico (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  23. ^ Bigg, Matthew Mpoke (). „Russian Invasion of Ukraine: Ukraine News: Kyiv Intensifies Attacks on Russian Positions in South”. The New York Times (în engleză). ISSN 0362-4331. Arhivat din original la . Accesat în . 
  24. ^ a b c „NATO-Russia: Setting the record straight”. NATO. Arhivat din original la . Accesat în . 
  25. ^ Blank, Stephen (). „Ukrainian neutrality would not appease Putin or prevent further Russian aggression”. Atlantic Council⁠(d). 
  26. ^ Lutsevych, Orysia (). „How to end Russia's war on Ukraine: Safeguarding Europe's future, and the dangers of a false peace”. Chatham House⁠(d). doi:10.55317/9781784135782. 
  27. ^ „Ukraine drops non-aligned status in swipe at Moscow”. France 24. . 
  28. ^ „Ukraine's parliament backs changes to Constitution confirming Ukraine's path toward EU, NATO”. Ukrainian Independent Information Agency⁠(d). . 
  29. ^ Harrington, John (). „The 14 Former Soviet and Soviet-Aligned Republics that Joined NATO after the Cold War”. 24/7 Wall St. (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  30. ^ Person, Robert, and Michael McFaul. "What Putin Fears Most". Journal of Democracy⁠(d), vol. 33, no. 2, April 2022, pp. 18–27
  31. ^ Evans, Michael (). „President tells summit he wants security and friendship”. The Times. p. 46. 
  32. ^ Brunnstrom, David; Cornwell, Susan (). „NATO promises Ukraine, Georgia entry one day”. Reuters (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  33. ^ „Putin warns against NATO expansion”. United Press International. . 
  34. ^ Galen Carpenter, Ted (). „Many predicted Nato expansion would lead to war. Those warnings were ignored”. The Guardian. 
  35. ^ „Wagner chief accuses Moscow of lying to public about Ukraine”. The Guardian. . 
  36. ^ Dickinson, Peter (). „Russia's aggression against Ukraine leaves no room for negotiations”. Euronews. 
  37. ^ a b c Avetisyan, Anush (Ануш Аветисян); Shakhov, Dmitry (Дмитрий Шахов) (). „Россия нарушила ряд международных законов, начав войну в Украине” [Russia violated a number of international laws by starting a war in Ukraine]. Voice of America (în rusă). Arhivat din original la . 
  38. ^ Weber, Joscha (Йоша Вебер); von Hein, Matthias (Маттиас фон Хайн); Grunau, Andrea (Андреа Грунау); Theise, Eugen (Евгений Тейзе); Ivanova, Alexandra (Александра Иванова) (). „Как Путин оправдывает вторжение в Украину. Фактчекинг DW” [How Putin justifies the invasion of Ukraine. Fact-checking DW]. DW (în rusă). Arhivat din original la . 
  39. ^ Hinton, Alexander (). „Putin's claims that Ukraine is committing genocide are baseless, but not unprecedented”. The Conversation⁠(d). Arhivat din original la . Accesat în . 
  40. ^ „Ukraine crisis: Vladimir Putin address fact-checked”. BBC News. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  41. ^ „United States: Russia's claim of 'genocide in Ukraine' is reprehensible falsehood”. Ukrinform⁠(d). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  42. ^ (Press release). Arhivat din original|archive-url= necesită |url= (ajutor) la .  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor);
  43. ^ „US accuses Moscow of creating Ukraine invasion pretext with 'genocide' claims”. France 24 (în engleză). Agence France-Presse. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  44. ^ Fisher, Max (). „Putin's Baseless Claims of Genocide Hint at More Than War”. The New York Times (în engleză). ISSN 0362-4331. Arhivat din original la . Accesat în . 
  45. ^ „Russia using false genocide claims as pretext for Ukraine invasion: US”. South China Morning Post (în engleză). Reuters. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  46. ^ Weber, Joscha; Grunau, Andrea; von Hein, Matthias; Theise, Eugen (). „Fact check: Do Vladimir Putin's justifications for going to war against Ukraine add up?”. DW (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  47. ^ „The UN Secretary General said that the Russian military in the "DPR" and "LPR" cannot be considered peacekeepers”. Perild (în engleză). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  48. ^ Shpend Kursani (). „Beyond Putin's Analogies: The Genocide Debate on Ukraine and the Balkan Analogy Worth Noting”. Journal of Genocide Research. 1 (3–4): 1–13. doi:10.1080/14623528.2022.2099633. 
  49. ^ „UN international court of justice orders Russia to halt invasion of Ukraine”. The Guardian. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  50. ^ a b c „Conflict-related civilian casualties in Ukraine” (PDF). OHCHR. . p. 3. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  51. ^ Li, David K.; Allen, Jonathan; Siemaszko, Corky (). „Putin using false 'Nazi' narrative to justify Russia's attack on Ukraine, experts say”. NBC News (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  52. ^ „Путин называет украинских лидеров нацистами, а события в Донбассе – геноцидом. Это неправда Заявление исследователей нацизма, геноцида, Холокоста и Второй мировой”. Meduza (în rusă). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  53. ^ Tabarovsky, Izabella; Finkel, Eugene (). „Statement on the War in Ukraine by Scholars of Genocide, Nazism and World War II”. The Jewish Journal of Greater Los Angeles (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  54. ^ Haltiwanger, John (). „Auschwitz museum says Russia's war in Ukraine is an 'act of barbarity that will be judged by history'”. Business Insider (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  55. ^ Garner, Ian (). „Russia and Ukraine Are Fighting for the Legacy of World War II”. Foreign Policy⁠(d). Arhivat din original la . Accesat în . 
  56. ^ „The 'Death Cult' Keeping Russia in Ukraine”. The Bulwark⁠(d). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  57. ^ Berger, Miriam (2022-02-25). „Putin says he will 'denazify' Ukraine. Here's the history behind that claim”. Washington Post (în engleză). Arhivat din original la 2022-03-03. Accesat în subscription.  Mai multe valori specificate pentru |accessdate= și |access-date= (ajutor); Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
  58. ^ Li, David K.; Allen, Jonathan; Siemaszko, Corky (). „Putin using false 'Nazi' narrative to justify Russia's attack on Ukraine, experts say”. NBC News (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  59. ^ „Putin says he is fighting a resurgence of Nazism. That's not true”. NBC News (în engleză). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  60. ^ a b Berger, Miriam (2022-02-25). „Putin says he will 'denazify' Ukraine. Here's the history behind that claim”. Washington Post (în engleză). Arhivat din original la 2022-03-03. Accesat în subscription.  Mai multe valori specificate pentru |accessdate= și |access-date= (ajutor); Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
  61. ^ „Результаты внеочередных выборов народных депутатов Украины 2019”. Украинская правда (în rusă). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  62. ^ „Azov Regiment takes centre stage in Ukraine propaganda war”. France 24. . 
  63. ^ Ritzmann, Alexander (). „The myth far-right zealots run Ukraine is Russian propaganda”. Euronews. 
  64. ^ McCallum, Alasdair (). „Much Azov about nothing: How the 'Ukrainian neo-Nazis' canard fooled the world”. Monash University⁠(d). 
  65. ^ „Что не так с тезисом "у власти в Украине фашисты"? Фактчек Би-би-си”. BBC News Русская служба (în rusă). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  66. ^ a b Weber, Joscha (Йоша Вебер); von Hein, Matthias (Маттиас фон Хайн); Grunau, Andrea (Андреа Грунау); Theise, Eugen (Евгений Тейзе); Ivanova, Alexandra (Александра Иванова) (). „Как Путин оправдывает вторжение в Украину. Фактчекинг DW” [How Putin justifies the invasion of Ukraine. Fact-checking DW]. DW (în rusă). Arhivat din original la . 
  67. ^ Šmíd, Tomáš & Šmídová, Alexandra. (2021). Anti-government Non-state Armed Actors in the Conflict in Eastern Ukraine. Czech Journal of International Relations, Volume 56, Issue 2. pp.48–49.
  68. ^ Townsend, Mark (). „Russian mercenaries in Ukraine linked to far-right extremists”. The Guardian. Arhivat din original la . Accesat în . Russian mercenaries fighting in Ukraine, including the Kremlin-backed Wagner Group, have been linked to far-right extremism ... Much of the extremist content, posted on Telegram and the Russian social media platform VKontakte (VK), relates to a far-right unit within the Wagner Group called Rusich ... One post on the messaging app Telegram, dated 15 March, shows the flag of the Russian Imperial Movement (RIM), a white-supremacist paramilitary ... Another recent VK posting lists Rusich as part of a coalition of separatist groups and militias including the extreme far-right group, Russian National Unity. 
  69. ^ Likhachev, Vyacheslav (iulie 2016). „The Far Right in the Conflict between Russia and Ukraine” (PDF). Russie.NEI.Visions in English⁠(d). pp. 21–22. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . Members of far-right groups played a much greater role on the Russian side of the conflict than on the Ukrainian side, especially at the beginning. 
  70. ^ Averre, Derek; Wolczuk, Kataryna, ed. (). The Ukraine Conflict: Security, Identity and Politics in the Wider Europe. Routledge. pp. 90–91. Separatist ideologues in the Donbas, such as they are, have therefore produced a strange melange since 2014. Of what Marlène Laruelle (2016) has called the 'three colours' of Russian nationalism designed for export—red (Soviet), white (Orthodox) and brown (fascist) ... there are arguably more real fascists on the rebel side than the Ukrainian side 
  71. ^ „Боррель назвал заявление Путина в защиту России безответственным”. РИА Новости (în rusă). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  72. ^ Daniszewski, John (). „Putin waves nuclear sword in confrontation with the West”. AP News (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  73. ^ Chernenko, Elena (Елена Черненко) (). „Приказательное выступление”. Коммерсантъ (în rusă). Arhivat din original la . Accesat în . 
  74. ^ . Arhivat din original|archive-url= necesită |url= (ajutor) la .  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  75. ^ Hodge, Nathan; Lister, Tim; Kottasová, Ivana; Regan, Helen (). „Russia launches military attack on Ukraine with reports of explosions and troops crossing border”. CNN (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  76. ^ Hodge, Nathan; Lister, Tim; Kottasová, Ivana; Regan, Helen (). „Russia launches military attack on Ukraine with reports of explosions and troops crossing border”. CNN (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  77. ^ Lakshman, Sriram (). „Security Council reacts to Putin announcement of 'Special Operation' in Eastern Ukraine”. The Hindu (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 

Vezi și

modificare
 
Wikisursă
  Portal Rusia
  Portal Politică


Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Cu_privire_la_desfășurarea_unei_operațiuni_militare_speciale&oldid=16474263