Wikipedia

Dezinformarea în invazia rusă din Ucraina

manipularea informațiilor și propagarea știrilor false pentru a influența opinia publică și a destabiliza încrederea în contextul conflictului dintre Rusia și Ucraina

Ca parte a invaziei rusești în Ucraina, statul rus și mass-media controlate de stat au răspândit dezinformarea, utilizată ca armă în cadrul războiului lor informațional împotriva Ucrainei.[1] De asemenea, mass-media și politicienii ucraineni au fost acuzați de propagandă și de exagerări, dar aceste eforturi au fost descrise ca fiind mai limitate decât campania rusă de dezinformare.[2]

Un miting de propagandă rusească la Sevastopol, în aprilie 2022, care prezintă invazia rusă a Ucrainei drept o apărare a Donbasului. Sloganul spune: „Pentru președinte! Pentru Rusia! Pentru Donbas!”

Propaganda rusă și știrile false au atacat dreptul Ucrainei de a exista ca stat independent, acuzând Ucraina că este un stat neonazist, că ar comite genocid împotriva vorbitorilor de limbă rusă, că dezvoltă arme nucleare și biologice și că este influențată de satanism. De asemenea, propaganda rusă acuză NATO că controlează Ucraina și că folosește infrastructura militară din Ucraina pentru a amenința Rusia. O mare parte din această dezinformare a fost răspândită de grupuri organizate de propagandiști online, cunoscute și sub numele de „brigăzi web rusești”. Această propagandă a fost respinsă pe scară largă de comunitatea internațională, fiind considerată falsă și creată pentru a justifica invazia și chiar genocidul împotriva ucrainenilor. Statul rus neagă comiterea de crime de război în Ucraina, iar mass-media rusă a atribuit în mod fals unele dintre aceste crime forțelor ucrainene. O parte din dezinformare are scopul de a submina sprijinul internațional pentru Ucraina și de a crea ostilitate împotriva refugiaților ucraineni.

Dezinformarea rusă a avut un succes considerabil în interiorul Rusiei, ajutată de cenzurarea știrilor de război și controlul strict al statului asupra mass-mediei. Datorită cantității mari de dezinformare, presa rusă a fost restricționată în multe țări occidentale, ceea ce i-a afectat reputația. Cu toate acestea, Rusia a avut mai mult succes în răspândirea narațiunilor sale în țările din Sudul Global, inclusiv în regiunea Sahel din Africa. Resentimentele față de trecutul colonial francez și criza insurgentă islamistă din Sahel au creat un teren fertil pentru narațiuni anti-occidentale. În Burkina Faso, lovitura de stat din septembrie 2022 a declanșat temeri în Occident că noul lider, Ibrahim Traoré, va solicita sprijinul Rusiei în detrimentul Franței pentru a combate insurgența. Liderul Grupului Wagner, Evgheni Prigojin, a folosit ferme de troli pentru a promova sentimente pro-ruse și anti-occidentale în Africa, iar el l-a felicitat pe Traoré pentru preluarea puterii. Alte lovituri de stat recente din regiune, inclusiv cele din Mali și Niger, au fost atribuite și influenței ruse, având lideri de lovituri de stat cu relații apropiate cu Rusia.[3][4][5][6][7]

Propaganda și dezinformarea sponsorizate de Ucraina s-au axat în special pe prezentarea unor rapoarte optimiste despre desfășurarea războiului și pe promovarea unor povești patriotice.

Teme rusești

modificare
Pentru informații suplimentare, vezi Sentiment antiucrainean, Iredentismul rusesc, Naționalismul rus și Lumea rusă
 
Pictură murală rusească cu simbolul prorăzboi „Z” și sloganul „adevărul este cu noi”
 
Prezentatorul rus de radio și televiziune Vladimir Soloviov a difuzat dezinformări și propagandă în sprijinul invaziei Ucrainei.[8]

Dezinformarea (definită ca minciuni sau exagerări menite să influențeze opinia publică) a fost răspândită pe scară largă de statul rus, mass-media controlate de stat, propagandiști și grupuri de influență online ca parte a invaziei Rusiei în Ucraina. Scopul acesteia este de a crea sprijin intern și extern pentru invazie și de a slăbi opoziția față de război.[9][10] De asemenea, propaganda rusă vizează să divizeze alianțele occidentale care sprijină Ucraina, să contracareze NATO și să ascundă sau nege crimele de război rusești.[11]

Printre temele centrale ale propagandei și dezinformării rusești se numără:

Negarea națiunii și statalității ucrainene

modificare

Propaganda rusă a vizat identitatea națională ucraineană, portretizându-i pe ucraineni drept „mici ruși” sau drept parte integrantă a „națiunii rusești”. Aceasta este o temă recurentă în retorica imperialistă și naționalistă rusă încă din secolul al XVII-lea. Președintele Vladimir Putin a pus în repetate rânduri la îndoială existența unei identități ucrainene distincte[12] și legitimitatea Ucrainei ca stat independent.[13] În eseul său din 2021 „Despre unitatea istorică a rușilor și ucrainenilor”, Putin a afirmat că nu există o bază istorică pentru ideea unui popor ucrainean separat de ruși.[14] Retorica oficială și mediatică rusă a promovat ideea că Ucraina a fost dintotdeauna parte a Rusiei.[14] Cu toate acestea, istorici și experți internaționali, precum Björn Alexander Düben, au criticat aceste afirmații ca fiind neoimperialiste și neconforme cu realitatea istorică.[14]

Dmitri Medvedev, fost președinte al Rusiei și vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei a susținut, de asemenea, că „Ucraina NU este o țară” și că ucraineana „NU este o limbă”, ci doar un „dialect” al limbii ruse.[15] Medvedev a declarat că Rusia va continua războiul până la desființarea Ucrainei ca stat independent.[16]

Astfel de afirmații fac parte din ceea ce unii experți au descris ca o campanie de incitare la genocid din partea autorităților ruse.[17][18] Raportorii speciali ai Organizației Națiunilor Unite au condamnat încercările autorităților ruse de a șterge cultura, limba și istoria ucraineană și de a le înlocui forțat cu cele rusești.[19]

După Revoluția ucraineană din 2014, retorica rusă a descris guvernul ucrainean ca fiind nelegitim, folosind termeni precum „regimul de la Kiev” sau „junta nazistă/fascistă”.[20][21] Putin a caracterizat guvernele ucrainene ca fiind conduse de „drogați și neonaziști”[22] și a afirmat că Ucraina este sub control extern din partea Occidentului, în special al Statelor Unite.[23]

În februarie 2024, Putin a afirmat că războiul din Ucraina are „elemente de război civil” și că „poporul rus va fi reunit”, aliniindu-se cu narațiunile promovate de Biserica Ortodoxă Ucraineană, o ramură a Bisericii Ortodoxe Ruse, care sprijină în mare măsură Invazia rusă și care se roagă public pentru victoria militară a Rusiei.[24][25][26] Cu toate acestea, guvernul oficial al Ucrainei a subliniat că ucrainenii și rușii nu sunt un singur popor și că ucrainenii se identifică ca o națiune independentă.[27] Un sondaj realizat în aprilie 2022 a arătat că 91% dintre ucraineni nu susțin ideea că „rușii și ucrainenii sunt un singur popor”.[28]

Acuzații de nazism

modificare
 
Activiști proruși cu o pancartă care aseamănă guvernul ucrainean cu naziștii
 
O pancartă pe care scrie „Denazificați-l pe Putin” la un protest de solidaritate cu Ucraina

Președintele rus Vladimir Putin a afirmat în mod fals că guvernul ucrainean ar fi neonazist și a susținut că unul dintre obiectivele invaziei rusești în Ucraina este „deznazificarea” țării. Aceste declarații au fost preluate și de ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, într-un discurs susținut la Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, care a provocat un protest diplomatic, mai mulți diplomați părăsind sala în semn de dezaprobare.[29][30][31] Aceste afirmații au fost propagate în mass-media rusă pentru a justifica războiul.[32] În aprilie 2022, agenția de știri de stat RIA Novosti a publicat un articol al lui Timofey Sergeitsev intitulat „Ce ar trebui să facă Rusia cu Ucraina”, în care acesta susținea că identitatea națională ucraineană ar trebui ștearsă, afirmând că majoritatea ucrainenilor sunt „naziști pasivi”.[33][34][35] Până în mai 2022, referirile la „denazificarea” Ucrainei au început să scadă în mass-media rusă, deoarece nu au avut un impact semnificativ asupra publicului rus.[36]

Acuzațiile Kremlinului de nazism la adresa Ucrainei sunt larg respinse de comunitatea internațională și considerate parte a unei campanii de dezinformare menită să legitimeze invazia. În plus, mulți au subliniat că președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski este evreu și are rude care au murit în Holocaust.[37] Un grup de istorici de renume internațional, specializați în nazism și Holocaust, au emis o declarație în care resping afirmațiile lui Putin. În această declarație se precizează:

„Respingem categoric echivalarea de către guvernul rus a statului ucrainean cu regimul nazist pentru a-și justifica agresiunea neprovocată. Această retorică este greșită faptic, imorală și profund ofensatoare față de memoria milioanelor de victime ale nazismului.”

Declarația subliniază că, deși Ucraina, ca orice altă țară, are grupuri de extremă dreaptă, acest lucru nu justifică în niciun fel agresiunea rusă sau distorsionarea realității despre Ucraina.[38] Muzeul de Stat Auschwitz-Birkenau, Muzeul Memorial al Holocaustului din SUA și Yad Vashem au condamnat abuzul lui Putin de istoria Holocaustului.[39][40][41] Evreii ucraineni au condamnat, de asemenea, folosirea incorectă a istoriei Holocaustului de către Putin.[42]

Aceste acuzații au fost, de asemenea, interpretate ca o încercare de a obține sprijin intern pentru război, invocând memoria „Marelui Război Patriotic” al Uniunii Sovietice împotriva Germaniei Naziste. n ciuda retoricii, Rusia a sprijinit grupuri de extremă dreaptă din întreaga Europă .[43][44] În această campanie propagandistică, Rusia a utilizat simboluri sovietice, iar în unele orașe ucrainene ocupate, steagurile Ucrainei au fost înlocuite cu așa-numitele „Steaguri ale Victoriei” sovietice.[45][46][47]

Experții în dezinformare afirmă că această retorică de „denazificare” ajută Rusia să justifice crimele de război comise de forțele sale;[32] De exemplu, atacul cu rachete de la Hroza a fost justificat de Rusia pe baza acuzațiilor de nazism.[48] Istoricul Timothy Snyder a explicat că regimul rus folosește termenul „nazist” pentru a justifica genocidul împotriva ucrainenilor și a desemna orice ucrainean care refuză să accepte dominația rusă.[49] Neofascistul rus Aleksandr Dugin a susținut că Rusia ar trebui să aibă un „monopol” asupra definirii nazismului și rusofobiei” la fel cum evreii ar avea, în opinia sa, monopolul asupra definirii antisemitismului.[50] De asemenea, oficialii ucraineni au comparat acțiunile Rusiei în Ucraina cu cele ale Germaniei Naziste,[51][48] iar analiștii, inclusiv Snyder,[49] au descris Rusia sub Putin ca fiind un stat cu tendințe fasciste.[52][53][54][55] Unități rusești implicate în invazie, precum Grupul Rusich și Grupul Wagnerau legături cu neonazismul, ceea ce subminează grav retorica „denazificării”.[56][57][58] Grupuri de extremă dreaptă ruse au jucat un rol semnificativ și în războiul proxy din Donbas.[59][60]

În Ucraina există, ca în multe alte țări, o extremă dreaptă, inclusiv organizații precum Sectorul de dreapta și Uniunea Panucraineană „Libertatea”.[61][62] u toate acestea, analiștii subliniază că influența extremei drepte în politica ucraineană este minimă,[63][64] iar la alegerile parlamentare din 2019, partidele de extremă dreaptă nu au câștigat niciun loc, obținând doar 2% din voturi.[65] Deși Brigada Azov, care avea legături cu extremismul de dreapta, a fost folosită ca punct central al propagandei ruse, la momentul invaziei din 2022, unitatea fusese în mare parte depolitizată.[66][67][68] Un raport al Counter Extremism Project din 2022 a concluzionat că Brigada Azov nu mai poate fi considerată neonazistă.[69][70]

Acuzații de genocid în Donbas

modificare
 
Miting de susținere a Novorusiei la Moscova la 11 iunie 2014
Pentru informații suplimentare, vezi Acuzații de genocid în Donbas și Războiul din Donbas (2014-2022)

În discursul său care a precedat invazia Ucrainei, Putin a făcut o afirmație nefondată că Ucraina ar fi comis un genocid în regiunea Donbas, locuită majoritar de rusofoni.[71] El a prezentat ca scop al „operațiunii militare speciale” protejarea locuitorilor din republicile separatiste Donețk și Lugansk, controlate de facto de Rusia, susținând că aceștia s-au confruntat cu „genocidul comis de regimul de la Kiev” timp de opt ani.[71] Totuși, nu există dovezi care să susțină aceste acuzații de genocid, care au fost respinse pe scară largă ca o încercare de a justifica invazia.[71][72][73][74][75] Comisia Europeană a descris aceste afirmații drept „dezinformare rusească”.[76] Peste 300 de experți în studiul genocidului au semnat o declarație în care condamnau abuzul Rusiei de termenul „genocid” pentru a-și „justifica propria violență”.[77] Ucraina a introdus a sesizat Curtea Internaționale de Justiție (CIJ) pentru a contesta acuzațiile Rusiei, iar CIJ a concluzionat că nu există dovezi care să susțină afirmațiile Moscovei privind un genocid comis de Ucraina.[78]

În războiul din Donbas, care a precedat invazia la scară largă din 2022, aproximativ 14.300 de persoane și-au pierdut viața, inclusiv soldați și civili. Potrivit Biroului Înaltului Comisar al Organizației Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului, dintre aceștia, 6.500 erau forțe proxy susținute de Rusia, 4.400 erau membri ai forțelor armate ucrainene, iar 3.404 erau civili de ambele părți ale liniei frontului.[79] Majoritatea victimelor civile au fost înregistrate în primul an al conflictului,[79] iar rata deceselor era în scădere înainte de invazia Rusiei din 2022: în 2019 s-au înregistrat 27 de decese civile legate de conflict, 26 în 2020 și 25 în 2021, dintre care multe cauzate de mine și muniții neexplodate.[79] După invazia rusă la scară largă, numărul victimelor civile a crescut dramatic, cu 4.163 de civili uciși doar în martie 2022,[80] o cifră mai mare decât totalul victimelor civile din întregul război din Donbas. De atunci, propaganda rusă a continuat să afirme în mod fals că forțele ucrainene au vizat ținte civile, inclusiv în orașe precum Mariupol, și au acuzat Ucraina că ar fi comis atacuri împotriva civililor în zone controlate de Rusia.[81][82][83] Un fost angajat al companiei media „Patriot”, deținută de Evenghei Prigojin, a declarat pentru site-ul rusesc „Bumaga” că majoritatea rapoartelor privind „victimele forțelor armate ucrainene” din Donbas au fost fabricate.[84][85]

Acuzații de provocare și agresiune din partea NATO

modificare
Pentru informații suplimentare, vezi Opoziția Rusiei față de aderarea Ucrainei la NATO și Relațiile Rusia-NATO
 
O hartă a NATO (albastru) și a OTSC (portocaliu) la începutul invaziei din 2022.

Propaganda rusă a încercat, de asemenea, să portretizeze NATO drept cauza invaziei, susținând că Rusia a fost nevoită să acționeze pentru a-și apăra securitatea. În discursurile sale dinaintea invaziei, Putin a avertizat că o eventuală aderare a Ucrainei la NATO ar reprezenta o amenințare directă și a afirmat, în mod fals, că NATO își consolida prezența militară în Ucraina și că armata ucraineană era controlată de alianță.[86][87] După începerea invaziei, mass-media rusă a susținut în mod neadevărat că unități militare ucrainene operau sub comanda NATO[86][88] și că mii de soldați NATO au fost uciși.[89]

NATO este o alianță de securitate colectivă formată din 32 de state membre, iar prezența sa militară în afara acestora este limitată la Kosovo și Irak, la cererea guvernelor respective.[90] Rusia a semnat în 1999 Carta pentru Securitate Europeană, care recunoaște dreptul fiecărei țări de a-și alege liber aranjamentele de securitate, inclusiv de a adera la alianțe.[91] În 2002, Putin a declarat că relația Ucrainei cu NATO nu era o preocupare pentru Rusia.[92] Ucraina era o țară neutră înainte de 2014,[90] dar a renunțat la acest statut după anexarea Crimeii de către Rusia și agresiunea din Donbas.[93][94] În urma invaziei din 2022, Ucraina a solicitat oficial aderarea la NATO, însă această posibilitate a fost evitată în discuțiile din cadrul alianței din cauza sensibilităților lui Putin.[95][96]

Putin a susținut, de asemenea, că NATO a încălcat o promisiune nescrisă de a nu se extinde spre est, făcută în 1990 liderului sovietic Mihail Gorbaciov.[97][98][99] Totuși, această afirmație a fost negată de oficialii occidentali, iar o astfel de promisiune nu a fost niciodată inclusă într-un tratat.[100] Între prăbușirea Uniunii Sovietice și invazia din 2022, 14 țări din Europa de Est au aderat la NATO de bună voie, iar ultima expansiune în apropierea graniței Rusiei a avut loc în 2004.[101] După invazia Rusiei, Finlanda a aderat la NATO, dublând lungimea graniței comune NATO-Rusia.[102] Deși Putin a susținut că aderarea Finlandei nu reprezintă o amenințare directă, el a avertizat că desfășurarea infrastructurii militare NATO în Finlanda ar determina un răspuns din partea Rusiei.[103]

După începerea invaziei, Rusia a acuzat NATO că poartă un „război proxy” împotriva sa, deoarece membrii alianței au oferit ajutor militar Ucrainei.[104] NATO a declarat că nu este implicată direct în conflict, dar sprijină dreptul Ucrainei la autoapărare, așa cum este prevăzut în Carta ONU.[98] Lawrence Freedman a subliniat că etichetarea Ucrainei ca „proxy” al NATO subminează voința ucrainenilor de a lupta pentru propria țară, sugerând în mod greșit că aceștia luptă doar la ordinele alianței.[105] Geraint Hughes a remarcat că această etichetare neagă autonomia Ucrainei și subestimează determinarea ucrainenilor de a-și apăra țara.[104]

Criticii susțin că NATO a fost precaută în a furniza armament avansat Ucrainei și a împiedicat-o să atace ținte din Rusia cu echipamente furnizate de Occident.[106][107] SUA, de asemenea, au cerut Ucrainei să evite atacurile asupra infrastructurii militare din interiorul Rusiei.[108][109]

Discursul lui Vladimir Putin către națiune (cu subtitrare în limba română) la 24 februarie 2022. Putin a susținut că Rusia a fost nevoită să invadeze Ucraina pentru a se apăra de NATO.[110]

Peter Dickinson, analist la Atlantic Council sugerează că adevăratul motiv al opoziției lui Putin față de NATO este că alianța împiedică Rusia să-și intimideze vecinii.[111] Tom Casier argumentează că invazia Rusiei și anexarea de teritorii ucrainene reflectă ambițiile lui Putin de a recrea o „Rusie Mare”.[112]

Cu puțin timp înainte de moartea sa într-un accident aviatic, Evgheni Prigojin, liderul grupului Wagner, a acuzat conducerea militară rusă că a mințit despre „amenințarea” NATO pentru a justifica invazia.[113] Prigojin a fost unul dintre aliații apropiați ai lui Putin, iar forțele Wagner au jucat un rol cheie în invazia Ucrainei.[114]

Un raport al Institutul pentru Studiul Războiului a concluzionat a concluzionat că invazia nu a fost declanșată de o teamă reală față de NATO, ci mai degrabă de convingerea lui Putin că NATO era slabă, iar o schimbare de regim în Ucraina ar fi ușor de realizat. Scopul său principal ar fi fost extinderea influenței Rusiei, distrugerea statalității Ucrainei și slăbirea NATO.[115]

Presupuse tentative de asasinat și sabotaj

modificare

La 18 februarie 2022, Republica Populară Luhansk a difuzat un videoclip în care pretindea că arată îndepărtarea unei mașini încărcate cu explozibili, pregătită să arunce în aer un tren care evacua femei și copii spre Rusia. Cu toate acestea, metadatele videoclipului arătau că fusese înregistrat pe 12 iunie 2019.[116]

Republica Populară Donețk a difuzat, de asemenea, la 18 februarie 2022, un videoclip care susținea că arată un atac polonez asupra unui rezervor de clor. Videoclipul a fost distribuit ulterior de presa rusă, dar metadatele au arătat că acesta a fost creat pe 8 februarie 2022. Mai mult, a inclus elemente video și audio din alte surse, cum ar fi un videoclip YouTube din 2010, filmat la un poligon militar din Finlanda.[117][118] Serviciile de informații ucrainene au atribuit responsabilitatea pentru acest videoclip agenției ruse GRU.[119]

Potrivit Bellingcat, o presupusă tentativă de asasinare a unui „șef al poliției separatiste” de către un „spion ucrainean”, prezentată de televiziunea de stat rusă, conținea dovezi vizuale că ar fi fost folosit un „vehicul militar verde” vechi. În plus, plăcuța de înmatriculare a vehiculului aparținea într-adevăr șefului poliției separatiste, dar aceeași plăcuță fusese observată anterior pe un SUV diferit.[120][121][122]

La 22 februarie 2022, milițiile separatiste pro-ruse au acuzat Ucraina de un „atac terorist” care ar fi ucis trei civili într-o mașină pe autostrada Donețk-Gorlovka.[123] France 24 a descris incidentul drept o operațiune de tip „steag fals”, sugerând că victimele ar fi putut proveni dintr-o morgă, pentru a fabrica dovezi.[124]

Presupusa încercare a Rusiei de a pune capăt războiului din Donbas

modificare

Pe 7 septembrie 2022, în cadrul Forumul Economic de Est, președintele Vladimir Putin a susținut că Rusia nu a „început” un război, ci încerca doar să pună capăt conflictului început în 2014, după o presupusă „lovitură de stat în Ucraina”.[125] Însă, anexarea Crimeii de către Rusia este considerată începutul războiului ruso-ucrainean.[126]

Înainte de invazia la scară largă a Ucrainei în 2022, ostilitățile din Donbas s-au diminuat treptat după semnarea acordurilor de la Minsk în februarie 2015.[127]

Arme biologice și radiologice ucrainene

modificare

Laboratoare de arme biologice

modificare
Articol principal: Teoria conspirației privind armele biologice din Ucraina.

În martie 2022, Rusia a acuzat Ucraina că dezvoltă arme biologice într-o rețea de laboratoare susținută de SUA.[128] Ministerul Afacerilor Externe din China și presa de stat chineză au amplificat aceste afirmații,[129] iar promotorii teoriei conspirației QAnon au preluat această dezinformare.[130][131] BBC Reality Check nu a găsit nicio dovadă care să sprijine aceste acuzații,[132] iar ONU le-a respins ca fiind nefondate.[131][133] Biologi ruși au dezmințit, de asemenea, acuzațiile, calificându-le drept „complet false”.[134]

Cercetătorul Adam Rawnsley a remarcat că Kremlinul are o istorie de discreditare a laboratoarelor biologice obișnuite din fostele republici sovietice, răspândind teorii ale conspirației similare cu cele desfășurate anterior împotriva Georgiei și Kazahstanului.[135][136]

Păsări ca arme biologice

modificare

În martie 2022, Ministerul rus al Apărării a acuzat, fără dovezi, Statele Unite că ar folosi păsări pentru a răspândi boli în Ucraina. Presa rusă controlată de stat a difuzat rapoarte care pretindeau că păsările infectate, capturate în estul Ucrainei, purtau însemne militare americane și răspândeau o gripă extrem de mortală și boala Newcastle. Acuzațiile au fost respinse ca absurde de purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, care le-a numit „prostii”.[137][138]

Directorul CIA, William Burns, a afirmat în fața Senatului SUA că Rusia ar putea folosi aceste acuzații pentru a justifica un eventual atac chimic sau biologic, dând apoi vina pe Ucraina și Statele Unite.[139][140]

Combaterea țânțarilor

modificare

La 28 octombrie 2022, Vasili Nebenzia, reprezentantul permanent al Rusiei la ONU, a acuzat Ucraina că folosește drone cu „țânțari de luptă” pentru a răspândi viruși periculoși. Nu există dovezi care să sprijine această acuzație.[141]

Planurile ucrainene de a utiliza o bombă murdară

modificare

În martie 2022, presa rusă de stat a susținut, fără dovezi, că Ucraina dezvoltă o bombă murdară la Centrala nucleară de la Cernobîl.[142]

În octombrie 2022, ministrul rus al apărării, Serghei Șoigu, a afirmat că Ucraina pregătește o provocare cu o bombă murdară. Franța, Regatul Unit și Statele Unite au respins aceste afirmații ca fiind „transparent false”.[143][144] Ministerul rus al Apărării a prezentat ulterior imagini și „dovezi” pentru aceste acuzații, care s-au dovedit a fi fotografii și materiale video irelevante sau manipulate.[143][143][145]

Negarea crimelor de război rusești

modificare
Articole principale: Crime de război în timpul invaziei rusești din Ucraina din 2022 și Legile rusești privind cenzura războiului 2022.

Pe parcursul invaziei ruse în Ucraina, au fost documentate numeroase crime de război, inclusiv atacuri asupra civililor, tortură și deportări ilegale de copii.[146] Rusia a negat acuzațiile, iar ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a numit masacrul de la Bucea o „înscenare”. Cu toate acestea, imagini din satelit și alte dovezi au demonstrat că masacrul a avut loc în timpul ocupației ruse.[147][148][149][150][151]

Rusia a fost, de asemenea, acuzată de responsabilitatea pentru atacul aerian asupra teatrului din Mariupol,[152] care a ucis sute de civili. Surse independente au confirmat implicarea forțelor ruse, deși oficialii ruși au încercat să învinuiască Ucraina.[153]

 
Clădire rezidențială din Dnipro după atacul cu rachete rusești din 14 ianuarie 2023. Dmitri Peskov a afirmat că clădirea rezidențială s-a prăbușit probabil din cauza unui contraatac al apărării aeriene ucrainene.

În noiembrie 2022, purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, a negat că armata rusă ar fi atacat infrastructura civilă din Ucraina, deși atacurile asupra clădirilor rezidențiale au fost confirmate, inclusiv atacul aerian asupra unui bloc din Dnipro, care a ucis peste 40 de civili.[154][155]

În decembrie 2022, politicianul rus de opoziție Ilia Iașin a fost condamnat la opt ani și jumătate de închisoare pentru declarațiile sale despre masacrul din Bucea.[156] De asemenea, în februarie 2023, jurnalista Maria Ponomarenko⁠(sv)[traduceți] a fost condamnată la șase ani de închisoare pentru că a relatat despre atacul asupra teatrului din Mariupol.[157]

Alte afirmații rusești

modificare

Satanismul ucrainean și magia neagră

modificare

În mai 2022, presa de stat rusă a afirmat că Ucraina folosea „magia neagră” pentru a se apăra de armata rusă. Agenția rusă RIA Novosti a raportat că în estul Ucrainei, într-un sat, au fost descoperite presupuse dovezi ale ritualurilor de magie neagră. Potrivit raportului, soldații ucraineni ar fi consacrat armele „cu magia sângelui” într-o locație descrisă ca având o „pecete satanică”.[158]

Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei și fost președinte și prim-ministru, a prezentat invazia drept un „război sfânt” împotriva Satanei.[159] Vladimir Soloviov, un prezentator proeminent la postul de stat Rossia-1, a folosit, de asemenea, această retorică, susținând că Rusia luptă împotriva unei coaliții de țări „unite de satanism”, sugerând astfel o confruntare spirituală globală.[160]

În octombrie 2022, Aleksei Pavlov, secretarul adjunct al Consiliului de Securitate al Rusiei, a cerut „desatanizarea” Ucrainei, acuzând că țara s-a transformat într-o „hipersectă totalitară”.[161] Într-un articol publicat în ziarul de stat Argumenty i Fakty, Pavlov a menționat mișcarea evreiască hasidică Chabad-Lubavitch ca fiind una dintre „sutele de culte neopăgâne” active în Ucraina. Declarațiile sale au atras critici, inclusiv din partea rabinului-șef al Rusiei, Berel Lazar, care a descris aceste comentarii ca o „nouă variantă a vechilor calomnii de omorului ritual”.[162][163]

Operațiuni false sub steag fals

modificare

În martie 2022, au apărut videoclipuri care pretindeau că expun dezinformări ucrainene legate de atacuri cu rachete pe teritoriul Ucrainei, însă acestea s-au dovedit a fi operațiuni de dezinformare sub steag fals orchestrate de Rusia.[164] Această tactică a fost concepută pentru a crea confuzie și a diminua impactul real al atacurilor rusești asupra populației, prezentând atacurile ucrainene ca fiind falsificate.[164]

Masacrul din închisoarea Olenivka, care a dus la moartea prizonierilor de război ucraineni, a fost atribuit de majoritatea experților unui sabotaj orchestrat de Rusia. Cu toate acestea, presa rusă a susținut că incidentul a fost rezultatul unui atac cu rachete efectuat de Ucraina. Deși investigațiile independente continuă, majoritatea experților consideră că versiunea rusă este puțin probabilă.[165][166][167][168]

Fuga și predarea președintelui ucrainean

modificare

Agenția rusă de stat TASS și alte surse de propagandă au afirmat în mod fals că președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a fugit din Kiev sau că s-a predat, în urma invaziei ruse. Zelenski a contracarat aceste afirmații prin mesaje și videoclipuri postate pe rețelele de socializare, arătându-se prezent în Ucraina și conducând eforturile de apărare.[169][170]

În octombrie 2022, după atacurile cu rachete asupra Ucrainei, postul rus de televiziune Russia-1 a reluat afirmații false conform cărora Zelenski a părăsit țara.[171]

Sentimente anti-refugiați

modificare

Rusia a promovat dezinformări pentru a stimula sentimente anti-refugiați în țările europene care au primit refugiați ucraineni. Pe rețelele sociale, conturi legate de Rusia au distribuit povești despre refugiați care comit infracțiuni sau sunt privilegiați pe nedrept, încercând să submineze sprijinul pentru Ucraina și să provoace tensiuni sociale în țările gazdă.[172]

Știri mascate ca acoperire occidentală

modificare

Rusia a creat și distribuit pe scară largă titluri false care ar fi fost difuzate de instituții media occidentale, precum CNN.[173] Aceste falsuri includeau, printre altele, o imagine trucată cu actorul Steven Seagal alături de armata rusă[173] și alte mesaje modificate digital pentru a induce în eroare publicul.[173][174] Aceste dezinformări vizau să pară că provin din surse de încredere, amplificând confuzia și răspândirea știrilor false.[173][175][176][177][178]

„Bunica cu steag roșu”

modificare
Pentru informații suplimentare, vezi Imagini sovietice în timpul războiului ruso-ucrainean
 
Afiș de propagandă cu bunica cu steag roșu, Sakî, Crimeea, 9 mai 2022

Un videoclip care o arată pe Anna Ivanivna, o femeie în vârstă care ține în mână steagul sovietic și salută soldați pe care îi confundă cu militari ruși, a devenit viral pe internetul rus (Runet) în martie 2022. „Bunica cu steagul roșu” a fost transformată într-un simbol propagandistic de către mass-media rusă, sugerând că ea reprezintă dorința „ucrainenilor obișnuiți” de a se reuni cu Rusia.[179]

Anna Ivanivna a explicat ulterior că a confundat soldații ucraineni cu invadatorii ruși și că intenția ei a fost să calmeze trupele cu steagul sovietic, pentru a preveni distrugerea satului ei. Mai târziu, ea a spus că regretă acest gest și se simte ca o „trădătoare” după ce a aflat că casa ei din apropierea Harkovului a fost distrusă de armata rusă.[180] Anna și soțul ei au fost evacuați, iar ea a condamnat armata rusă pentru bombardarea locuinței sale. Armata ucraineană a făcut un apel la populație să nu o pedepsească pe Anna Ivanivna, subliniind că ea însăși este o victimă a războiului.[181][182]

13 „mercenari francezi” uciși la Harkov

modificare

Pe 16 ianuarie 2024, Rusia a lansat un atac cu rachete asupra unei clădiri rezidențiale din Harkov, susținând că a ucis 13 „mercenari francezi” care ar fi fost acolo. Autoritățile locale ucrainene au raportat că 17 civili au fost răniți în atac și că nu existau ținte militare în clădire.[183] Presa rusă a publicat o listă cu numele celor 13 francezi presupus uciși, dar investigațiile efectuate de Radio France Internationale (RFI) au demonstrat că cel puțin două persoane de pe listă, Alexis Drion și Béranger Minaud, se aflau în Franța în momentul atacului. Aceștia au negat orice implicare, confirmând că raportul rusesc era fals. Se presupune că această dezinformare era legată de anunțul Franței privind livrarea de rachete SCALP către Ucraina.[184]

Afirmațiile Rusiei cu privire la civilii ucraineni

modificare
  • În timpul invaziei Ucrainei, Rusia a susținut frecvent că „soldații ruși vor fi primiți ca eroi” de civilii ucraineni. Cu toate acestea, realitatea din teren a contrazis aceste afirmații, ucrainenii opunând rezistență agresiunii și organizând proteste împotriva forțelor rusești. Odată cu recucerirea orașului Herson de către Ucraina, locuitorii au sărbătorit eliberarea orașului lor.[185][186][187]
  • Rusia a susținut în repetate rânduri că nu vizează infrastructura civilă. În februarie 2022, ministrul de externe rus Serghei Lavrov[188] a afirmat că „nu există atacuri asupra infrastructurii civile”, iar în iunie 2023, el a repetat că forțele rusești nu atacă obiective civile. Totuși, rapoartele arată că infrastructura civilă ucraineană a suferit pagube în valoare de 137,8 miliarde de dolari în primul an al războiului.[189][190]
    • Organizația Națiunilor Unite estimează că, până în iulie 2023, peste 12.000 de civili ucraineni au fost uciși sau răniți, iar alte rapoarte indică tortură, violență sexuală și deportări forțate, inclusiv copii.[190][185][191][192][193][194][195][196]

Afirmații conform cărora Wikipedia publică informații false

modificare

Rusia a încercat să controleze informațiile despre invazia sa în Ucraina și a atacat Wikipedia, pentru publicarea de conținut critic.[197] În mai 2022, Fundația Wikimedia a fost amendată cu 5 milioane de ruble pentru articolele despre invazia rusă, iar autoritățile ruse au susținut că au descoperit milioane de „falsuri” despre război pe platforme precum Wikipedia.[198] Wikimedia a contestat amenda, susținând că articolele sunt bazate pe fapte și reprezintă o formă de libertate de exprimare.[199]

În noiembrie 2022 și februarie 2023, Fundația Wikimedia a fost din nou amendată pentru că nu a șters conținut despre masacrul de la Bucea și atacul aerian asupra teatrului din Mariupol. Wikipedia rămâne o țintă importantă pentru dezinformarea rusă.[200][201][202][203]

Sprijin pentru Hamas

modificare

La 8 octombrie 2023, un cont de pe X (fostul Twitter) asociat cu Grupul Wagner a distribuit un videoclip fals care sugera că Hamas ar fi primit arme din Ucraina. Videoclipul a fost distribuit pe scară largă de conturi de extremă dreapta din SUA. A doua zi, Dmitri Medvedev a postat pe Twitter că armele furnizate Ucrainei de NATO sunt acum folosite împotriva Israelului, amplificând narațiunea falsă.[204][205][206]

Acuzații de prelevare de organe

modificare

În aprilie 2022, serviciile de informații canadiene au raportat că Rusia desfășoară o campanie de dezinformare, acuzând Ucraina de recoltarea organelor de la soldați, femei și copii morți.[207] În mai 2023, RT a difuzat un documentar care promova aceste acuzații, sugerând că Ucraina ar fi implicată în traficul de organe încă din 2014, acuzații care au fost respinse ca fiind false.[208]

Implicare în atacul de la Crocus City Hall

modificare

După atacul de la Crocus City Hall, Rusia a susținut că atacatorii au încercat să fugă în Ucraina, o afirmație calificată drept „dezinformare primitivă” de către oficialii ucraineni.[209][210] Media rusă a promovat narațiuni care sugerau implicarea Ucrainei, iar canalul de televiziune NTV a difuzat un videoclip trucat, folosind tehnologia deepfake, care îl arăta pe Oleksii Danilov, confirmând fals implicarea Ucrainei în atac.[211][212][211][213]

Teme ucrainene

modificare

Fantoma din Kiev

modificare
Articol principal: Fantoma din Kiev.

În a doua zi a invaziei ruse din 2022 în Ucraina, videoclipuri și imagini au devenit virale pe rețelele de socializare, susținând că un pilot ucrainean supranumit „Fantoma Kievului” a doborât șase avioane de luptă rusești în primele 30 de ore ale războiului. Totuși, nu există dovezi credibile care să confirme existența acestui pilot.[214][215] Un videoclip distribuit pe Facebook și pe contul oficial de Twitter al Ministerului ucrainean al Apărării, care susținea că prezintă acțiunile pilotului, s-a dovedit ulterior a fi preluat din jocul video Digital Combat Simulator World.[216][217] Inclusiv fostul președinte al Ucrainei, Petro Poroșenko,[218] a distribuit o fotografie modificată legată de acest mit. Pe 30 aprilie 2022, Forțele Aeriene Ucrainene au cerut comunității să respecte „igiena informațională” și să verifice sursele înainte de a răspândi zvonuri,[219] clarificând că „Fantoma Kievului” reprezenta de fapt spiritul colectiv al piloților ucraineni, nu o persoană reală.[220] În final, forțele aeriene au recunoscut oficial că „Fantoma din Kiev” a fost doar un mit creat pentru a încuraja moralul.[221][222][223][224] Cu toate acestea, publicații precum The Times au susținut fără dovezi[225] că pilotul ar fi fost real și că ar fi murit în acțiune.

Campania de pe Insula Șerpilor

modificare
Articol principal: Campania din 2022 de pe Insula Șerpilor.

La 24 februarie 2022, presa ucraineană Ukrainska Pravda a publicat o înregistrare audio care a devenit virală, în care echipajul unei nave de război rusești le cerea polițiștilor de frontieră ucraineni de pe Insula Șerpilor să se predea. Unul dintre polițiști a răspuns: „Navă de război rusă, du-te dracului”.[214] Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a anunțat inițial că polițiștii de frontieră au murit eroic, dar câteva zile mai târziu, oficialii ucraineni au clarificat că aceștia erau în viață și fuseseră capturați de forțele ruse.[214][226] The New York Times a remarcat că atât povestea „Fantomei din Kiev”, cât și cea a Insulei Șerpilor erau exemple de propagandă sau campanii menite să ridice moralul.[2]

Contraofensiva din sudul Ucrainei

modificare
Vezi și: Decepție militară.

În vara anului 2022, oficialii ucraineni au promovat informații despre o iminentă contraofensivă în sudul Ucrainei, în regiunea Herson, menită să recâștige controlul asupra acestei regiuni.[227] Această contraofensivă a fost însă o operațiune de dezinformare, menită să inducă în eroare forțele ruse. Potrivit purtătorului de cuvânt al brigăzii de forțe speciale ucrainene, Taras Berezovets, scopul a fost să facă trupele ruse să-și mute echipamentele în sud, în timp ce adevărata ofensivă s-a concentrat pe regiunea Harkov.[228][229]

Zvonuri despre mobilizarea din Rusia

modificare

Alexander Titov de la Queen's University Belfast observă că zvonurile despre o nouă mobilizare rusă au fost, în mare parte, o campanie de dezinformare orchestrată de Kiev, pentru a semăna confuzie și tensiuni în Rusia.[230] Pe 22 septembrie 2022, un fișier distribuit pe canalele Telegram ucrainene, care pretindea că dezvăluie o listă de recruți ruși, a fost declarat un fals de experți precum Ruslan Leviev, fondatorul Conflict Intelligence Team, și Andrei Zakharov de la BBC News Russian.[231][232]

 
La 30 decembrie 2022, Oleksii Reznikov a anunțat un al doilea val de mobilizare rusă, care trebuia să înceapă la 5 ianuarie 2023

În decembrie 2022, oficialii ucraineni, inclusiv ministrul apărării Oleksii Reznikov și șeful serviciilor de informații militare Kîrîlo Budanov, au afirmat că o nouă mobilizare rusă va începe pe 5 ianuarie 2023, dar aceasta nu a avut loc. Ulterior, în ianuarie, aceștia au continuat să susțină că 500.000 de persoane vor fi mobilizate în acea lună. Zvonurile despre noi mobilizări au continuat, dar au fost deseori contracarate de surse oficiale ruse, inclusiv de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, care le-a numit „sabotaj informațional”.[233][234][235][234]

La 5 septembrie 2023, un document presupus semnat de ministrul rus al apărării Serghei Șoigu a fost distribuit de mass-media ucraineană și pe Telegram, sugerând un nou val de mobilizare. Cu toate acestea, presa rusă independentă SOTA a concluzionat că era un fals.[236][237] Pe 11 septembrie 2023, Statul Major al Forțelor Armate Ucrainene a făcut o nouă afirmație, fără dovezi, despre o posibilă mobilizare masivă în Rusia, de până la 700.000 de persoane.[238][233]

Alte dezinformări

modificare

Mass-media s-a concentrat în mare măsură asupra propagandei rusești în timpul invaziei Ucrainei din 2022, dar a acordat mai puțină atenție modului în care alte țări au folosit dezinformarea pentru a promova narațiuni specifice în timpul conflictului.[239]

Russosphere

modificare

Russosphere este o rețea socială de limbă franceză care promovează propaganda prorusă în Africa. Creată în 2021, rețeaua a fost lansată oficial în februarie 2022, chiar înainte de invazia Rusiei în Ucraina.[240] A acumulat peste 65.000 de adepți pe platformele sociale precum Facebook, YouTube, Twitter, dar și pe Telegram și VK.[241] Postările acestei rețele acuză Franța de „colonialism” modern, descriu armata ucraineană drept „naziști” și „sataniști” și laudă Grupul Wagner, o companie militară privată rusă.[240] În 2023, BBC și platforma de fact-checking Logically au raportat că Russosphere a fost creată de Luc Michel, un activist belgian de extremă dreapta.[240][242][241]

Falsuri care implică celebrități

modificare

În decembrie 2023, Microsoft a dezvăluit că mesaje video înregistrate de actori americani pe site-ul Cameo au fost reutilizate pentru a răspândi dezinformări despre președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski, inclusiv acuzații nefondate despre dependența sa de droguri. Aceste clipuri au circulat pe rețelele sociale și au fost promovate și de presa de stat rusă.[243] Wired a raportat că imagini editate cu celebrități occidentale care susțineau mesaje proruse și anti-ucrainene au fost distribuite pe Facebook, ca parte a operațiunii Doppelganger, o campanie de dezinformare orchestrată de Rusia.[244]

Cenzură

modificare

În Rusia

modificare

Pe 4 martie 2022, președintele rus Vladimir Putin a semnat o lege care impune pedepse de până la 15 ani de închisoare pentru publicarea intenționată de „informații false” despre armata rusă. Acest act a determinat multe instituții media din Rusia să își reducă sau să își suspende acoperirea războiului.[245][246][247] Deși Constituția Rusiei din 1993 interzice explicit cenzura,[248] autoritatea de cenzură rusă, Roskomnadzor, a ordonat presei să utilizeze doar informații provenite din surse oficiale de stat, amenințând cu amenzi și închiderea celor care se abat.[249]

Roskomnadzor a deschis anchete împotriva unor publicații precum Novaia gazeta, Eho Moskvî, inoSMI, Mediazona și TV Rain pentru raportări considerate „inexacte” despre bombardamentele din Ucraina și victimele civile.[250] Pe 1 martie 2022, guvernul rus a blocat accesul la TV Rain și Echo of Moscow din cauza acoperirii lor despre invazie. TV Rain și-a suspendat activitatea pe 3 martie 2022, iar frecvențele sale au fost reatribuite postului de propagandă Sputnik Radio.[251][252] În martie 2022, Novaia Gazeta și-a suspendat activitatea, iar licența i-a fost revocată oficial în septembrie același an.[253][254][255] Cu toate acestea, publicația s-a relansat rapid în Letonia sub numele Novaya Gazeta Europe.[256][257]

Până în decembrie 2022, peste 4.000 de persoane au fost urmărite penal sub acuzația de răspândire de „știri false” despre războiul din Ucraina.[258] Hugh Williamson de la Human Rights Watch a declarat că aceste legi sunt parte din eforturile Rusiei de a suprima orice opoziție față de narațiunea oficială a Kremlinului despre război.[259]

Din cauza legislației ruse privind știrile false, autoritățile ruse au blocat accesul la Facebook și Twitter, în timp ce TikTok a limitat posibilitatea utilizatorilor ruși de a încărca noi videoclipuri. Un studiu al Tracking Exposed a constatat că, deși TikTok a blocat conținutul din afara Rusiei, a continuat să permită videoclipuri pro-Kremlin și a creat un mediu social dominat de propaganda pro-război.[260][261][262]

În China

modificare
Pentru informații suplimentare, vezi China și invazia rusă din Ucraina

Acoperirea mediatică a războiului a fost cenzurată pe scară largă în China. BBC a raportat că multe postări care susțineau oricare dintre părți au fost șterse de pe rețelele sociale . Media chineză a fost acuzată de răspândirea teoriilor conspiraționiste și a dezinformărilor provenite din surse rusești.[263]

În martie 2022, postul de stat China Global Television Network (CGTN) a sponsorizat reclame pe Facebook, promovând narațiuni pro-Kremlin, în ciuda interdicției Meta asupra reclamelor media de stat ruse.[264][265] CGTN a repetat și afirmațiile nefondate ale Rusiei despre existența unor laboratoare de arme biologice în Ucraina.[266] O directivă internă din presa chineză a ordonat jurnaliștilor să evite relatările negative despre Rusia. Pe rețelele sociale chineze, o mare parte din postări proveneau din surse rusești, iar multe descriau Ucraina negativ sau criticau NATO și Occidentul. În plus, postările care criticau Rusia sau sprijineau Ucraina erau rapid șterse de cenzori.[267][268][269]

Efectele dezinformării rusești

modificare
 
Putin și Konstantin Ernst, șeful principalului post de televiziune controlat de stat din Rusia, Channel One[270]

Facebook a dezvăluit o campanie rusă care folosea conturi false și încercări de piratare a conturilor unor ucraineni importanți.[271] Există rapoarte care indică faptul că personalul guvernului rus caută „conținut organic” postat de utilizatori autentici în sprijinul Kremlinului, asigurându-se că aceste postări nu încalcă regulile platformelor, și apoi amplifică aceste mesaje. Cercetătorii au descoperit că Agenția Rusă de Cercetare pe Internet (IRA) a operat numeroase ferme de troli care trimiteau spam criticilor Kremlinului cu comentarii pro-Putin și pro-război.[272]

În februarie 2022, Eliot Higgins de la Bellingcat a observat că, deși calitatea videoclipurilor rusești de dezinformare a scăzut, acestea rămân deosebit de eficiente pentru generația mai în vârstă din Rusia.[273]

Unii observatori au notat o „luptă între generații” în rândul rușilor în ceea ce privește percepția războiului, rușii tineri opunându-se adesea conflictului, în timp ce rușii mai în vârstă tind să accepte narațiunile promovate de mass-media de stat din Rusia.[274] Katarina Wolczuk, expert asociat în cadrul programului „Rusia și Eurasia” de la Chatham House, a declarat că rușii mai în vârstă „sunt predispuși să gândească în termeni ai narațiunii oficiale, conform căreia Rusia apără vorbitorii de limbă rusă din Ucraina, deci conflictul este privit mai degrabă ca un act de protecție decât de agresiune”.[274] Aproximativ două treimi dintre ruși folosesc televiziunea ca sursă principală de știri zilnice,[275] iar potrivit companiei de informații cibernetice Miburo, aproximativ 85% dintre ruși își obțin majoritatea informațiilor din mass-media controlată de stat.[276]

Mulți ucraineni afirmă că rudele și prietenii lor din Rusia au încredere în informațiile oferite de presa controlată de stat și refuză să creadă că există un război în Ucraina sau că armata rusă bombardează orașe ucrainene.[277][278][279]

Unii comentatori occidentali au afirmat că principalul motiv pentru care mulți ruși îl susțin pe Putin și „operațiunea militară specială” din Ucraina are legătură cu propaganda și dezinformarea.[280][281][282] Un sondaj realizat în martie 2022 de Centrul Levada a arătat că 43% dintre ruși cred că invazia are ca scop protejarea civililor și a vorbitorilor de limbă rusă din Ucraina, 25% consideră că este pentru a preveni un atac asupra Rusiei, 21% pentru a elimina naționaliștii și a „denazifica” Ucraina, iar 3% pentru a încorpora Ucraina sau Donbasul în Rusia.[283]

În China,[284][285] India,[286][287] Indonezia,[288] Malaysia,[289] Africa,[290] lumea arabă,[291] și America Latină,[292] unii utilizatori ai rețelelor de socializare au exprimat simpatie pentru narațiunile rusești. De exemplu, un studiu al Universității Airlangga a arătat că 71% dintre internauții indonezieni au sprijinit invazia,[293] acest sprijin fiind motivat de admirația pentru conducerea autoritară a lui Putin și de alinieri politice anti-americane și anti-occidentale.[294] De asemenea, mulți indonezieni au susținut Rusia datorită relatărilor pozitive despre Ramzan Kadîrov și a zvonurilor conform cărora Regimentul Azov ar fi folosit gloanțe unse cu untură de porc împotriva trupelor cecene musulmane în timpul invaziei.[295][296]

Un set de patru sondaje realizate de Fundația Anticorupție a lui Alexei Navalnîi între 25 februarie și 3 martie a constatat că proporția moscoviților care considerau Rusia un „agresor” a crescut de la 29% la 53%, în timp ce procentul celor care o vedeau ca pe un „pacificator” a scăzut de la 25% la 12%.[297] Pe 5 aprilie 2022, Alexei Navalnîi a declarat că „monstruozitatea minciunilor” difuzate de mass-media de stat din Rusia este „inimaginabilă” și, din păcate, la fel este și puterea lor de convingere pentru cei fără acces la informații alternative.[298] El a scris pe Twitter că „belicoșii” din mass-media de stat rusească ar trebui considerați criminali de război și sancționați, iar într-o zi, judecați.[299]

Combaterea dezinformării rusești

modificare
 
Logo-ul NAFO
 
O mascotă NAFO pe un tanc rusesc distrus, expus în fața ambasadei Rusiei din Berlin

Departamentul de Stat al Statelor Unite și Serviciul European de Acțiune Externă al Uniunii Europene au publicat ghiduri pentru a contracara dezinformarea rusească.[300] Twitter a suspendat toate campaniile publicitare în Ucraina și Rusia în încercarea de a reduce răspândirea dezinformării prin reclame.[301] Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat la 27 februarie 2022 interzicerea canalelor de știri RT și Sputnik, în UE, după ce Polonia și Estonia luaseră măsuri similare.[302]

Reddit a pus în carantină subredditurile r/Russia și r/GenZedong, după ce acestea răspândeau dezinformări rusești. Subreditele au fost izolate de la căutări și recomandări, iar utilizatorilor care le accesează li se prezintă un avertisment privind conținutul.

Reddit a pus în carantină subredditurile r/Russia și r/GenZedong, după ce acestea răspândeau dezinformări rusești. Subreditele au fost izolate de la căutări și recomandări, iar utilizatorilor care le accesează li se prezintă un avertisment privind conținutul.[303][304]

În mai 2022 a fost creat grupul NAFO, (North Atlantic Fella Organization), care a folosit meme-uri și comentarii ireverențioase pentru a susține Ucraina și pentru a ridiculiza efortul de război al Rusiei. NAFO a fost considerat de The Washington Post ca având un impact semnificativ asupra fermelor de troli rusești. La 28 august 2022, Ministerul Apărării al Ucrainei a mulțumit public NAFO pe Twitter, folosind o imagine cu un „Fella” îmbrăcat în uniformă de luptă, într-o poziție de apreciere.[305][306]

Note

modificare
  1. ^ Su, Yvonne (). „#PolandFirstToHelp: How Poland is using humanitarianism to boost its propaganda”. The Conversation (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  2. ^ a b Stuart A. Thompson, Davey Alba (). „Fact and Mythmaking Blend in Ukraine's Information War”. The New York Times (în engleză). 0362-4331. Arhivat din original la . Accesat în . In the information war over the invasion of Ukraine, some of the country’s official accounts have pushed stories with questionable veracity, spreading anecdotes, gripping on-the-ground accounts and even some unverified information that was later proved false, in a rapid jumble of fact and myth. The claims by Ukraine do not compare to the falsehoods being spread by Russia, which laid the groundwork for a “false flag” operation in the lead-up to the invasion, which the Biden administration sought to derail. 
  3. ^ „Russia is Winning the Global Information War”. Royal United Services Institute (în engleză). . Accesat în . 
  4. ^ „Putin's Disinformation Push Targets Developing Nations, Sweden Says”. Bloomberg.com (în engleză). . Accesat în . 
  5. ^ Burke, Jason (). „Burkina Faso coup fuels fears of growing Russian mercenary presence in Sahel”. The Guardian (în engleză). ISSN 0261-3077. Accesat în . 
  6. ^ Whitman, Dan (). „Russian Disinformation in Africa: No Door on this Barn”. Foreign Policy Research Institute. Accesat în . 
  7. ^ Dwoskin, Elizabeth (). „How Russian disinformation toppled government after government in Africa”. Washington Post (în engleză). ISSN 0190-8286. Accesat în . 
  8. ^
  9. ^ agencies, Staff and (). „'Troll factory' spreading Russian pro-war lies online, says UK”. The Guardian (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  10. ^ Mozur, Paul; Satariano, Adam; Krolik, Aaron (). „An Alternate Reality: How Russia's State TV Spins the Ukraine War”. The New York Times (în engleză). ISSN 0362-4331. Arhivat din original la . Accesat în . 
  11. ^ „As Ukraine conflict heats up, so too does disinformation” (în engleză). POLITICO. . Accesat în . 
  12. ^ „Putin says Russians and Ukrainians 'practically one people'”. Reuters (în engleză). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  13. ^ . ISSN 0040-781X. Arhivat din original|archive-url= necesită |url= (ajutor) la .  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  14. ^ a b c Düben, B A. "Revising History and ‘Gathering the Russian Lands’: Vladimir Putin and Ukrainian Nationhood". LSE Public Policy Review, vol. 3, no. 1, 2023
  15. ^ Karatnycky, Adrian (). „What a Russian Victory Would Mean for Ukraine”. Foreign Policy. Arhivat din original la . Accesat în . 
  16. ^ „Putin Ally Says There's '100 Percent' Chance of Future Russia-Ukraine Wars”. Newsweek. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  17. ^ Borger, Julian (). „Russia is guilty of inciting genocide in Ukraine, expert report concludes”. The Guardian (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  18. ^ Baiou, Sabrine (). „An Independent Legal Analysis of the Russian Federation's Breaches of the Genocide Convention in Ukraine and the Duty to Prevent”. New Lines Institute (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  19. ^ „Targeted destruction of Ukraine's culture must stop: UN experts”. Office of the United Nations High Commissioner for Human Rights. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  20. ^ „Disinfo: Ukraine is ruled by a Nazi junta”. EU vs Disinfo. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  21. ^ GERASYMCHUK, SERGIY (). „Bulgaria: Hard Choice between Weapons for Ukraine and Unity of the Coalition”. European Pravda. European Union and the International Renaissance Foundation. Arhivat din original la . Accesat în . 
  22. ^ „Putin says Ukraine run by 'band of drug addicts and neo-Nazis'; urges Ukrainian army to stage coup”. Global News (în engleză). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  23. ^ „Disinfo: Ukraine is militarized and under external control”. EU vs Disinfo. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  24. ^ Tucker, Carlson (). „Tucker Carlson Interviews Vladimir Putin”. Youtube.com. Arhivat din original la . Accesat în . Related quotes from 2:06:20 
  25. ^ „Russian Orthodox leader backs war in Ukraine, divides faith”. Washington Post. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  26. ^ „Russian Orthodox priest faces expulsion for refusing to pray for victory over Ukraine”. The Guardian. . 
  27. ^ Lutska, Veronika (). „Why should you not consider Ukrainians and Russians as 'one nation'?”. War.Ukraine.ua. 
  28. ^ „Восьме загальнонаціональне опитування: Україна в умовах війни (6 квітня 2022)”. Ratinggroup.ua. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  29. ^ „Watch: U.N. Envoys Stage Walkout As Russia's Lavrov Begins Address”. NBC News. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  30. ^ „Lavrov embodies Moscow's steely posture”. AP News. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  31. ^ „Russian actions aim to save people, demilitarize, denazify Ukraine – Lavrov”. TASS. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  32. ^ a b Smart, Charlie (). „How the Russian Media Spread False Claims About Ukrainian Nazis”. The New York Times. Arhivat din original la . Accesat în . 
  33. ^ Brown, Chris (). „A Kremlin paper justifies erasing the Ukrainian identity, as Russia is accused of war crimes”. Canadian Broadcasting Corporation. Arhivat din original la . Accesat în . 
  34. ^ „Ukraine 'to be renamed' after war”. The Australian (în engleză). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  35. ^ Ball, Tom. „Russia's vision for renaming Ukraine includes executing rebels”. The Times (în engleză). ISSN 0140-0460. Arhivat din original la . Accesat în . 
  36. ^ . Arhivat din original|archive-url= necesită |url= (ajutor) la .  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  37. ^ Grzegorz Rossoliński-Liebe, Bastiaan Willems (). „Putin's Abuse of History: Ukrainian 'Nazis', 'Genocide', and a Fake Threat Scenario”. The Journal of Slavic Military Studies. 35 (1): 1–10. doi:10.1080/13518046.2022.2058179. 
  38. ^ Tabarovsky, Izabella; Finkel, Eugene (). „Statement on the War in Ukraine by Scholars of Genocide, Nazism and World War II”. The Jewish Journal of Greater Los Angeles (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  39. ^ Haltiwanger, John (). „Auschwitz museum says Russia's war in Ukraine is an 'act of barbarity that will be judged by history'”. Business Insider. Arhivat din original la . Accesat în . 
  40. ^ Hollinger, Andrew, ed. (). „United States Holocaust Memorial Museum condemns Russia's invasion Of Ukraine and Vladimir Putin's exploitation of Holocaust history as a pretext for war”. United States Holocaust Memorial Museum. Arhivat din original la . Accesat în . In justifying this attack, Vladimir Putin has misrepresented and misappropriated Holocaust history by claiming falsely that democratic Ukraine needs to be 'denazified.' Equally groundless and egregious are his claims that Ukrainian authorities are committing 'genocide' as a justification for the invasion of Ukraine. 
  41. ^ „Yad Vashem Statement Regarding the Russian Invasion of Ukraine”. Jerusalem, Israel: Yad Vashem. . Arhivat din original (Press Release) la . Accesat în . ... the propagandist discourse accompanying the current hostilities is saturated with irresponsible statements and completely inaccurate comparisons with Nazi ideology and actions before and during the Holocaust. Yad Vashem condemns this trivialization and distortion of the historical facts of the Holocaust. 
  42. ^ Sheftalovich, Zoya (). „Putin wants to de-Nazify Ukraine — that's ludicrous, say the country's Jews”. Politico. Arhivat din original la . Accesat în . 
  43. ^ Garner, Ian (). „Russia and Ukraine Are Fighting for the Legacy of World War II”. Foreign Policy. Arhivat din original la . Accesat în . 
  44. ^ „The 'Death Cult' Keeping Russia in Ukraine”. The Bulwark. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  45. ^ Berger, Miriam (2022-02-25). „Putin says he will 'denazify' Ukraine. Here's the history behind that claim”. Washington Post (în engleză). Arhivat din original la 2022-03-03. Accesat în subscription.  Mai multe valori specificate pentru |accessdate= și |access-date= (ajutor); Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
  46. ^ Tharoor, Ishaan (). „Soviet flags keep rising over Russian-occupied Ukraine”. The Washington Post. Arhivat din original la . 
  47. ^ „'It's a reference to the USSR — to its return' Why is the Kremlin incorporating Soviet symbols into its war propaganda?”. Meduza (în engleză). . Arhivat din original la . 
  48. ^ a b „Russia claims 'neo-Nazis' were at wake for Ukrainian soldier in village café where missile killed 52”. Associated Press. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  49. ^ a b „Russia's genocide handbook – The evidence of atrocity and of intent mounts”. Thinking about... – Opening the future by understanding the past. Substack. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  50. ^ Dugin, Aleksandr. „Denazification means complete eradication of Russophobia in Ukraine and elsewhere”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  51. ^ „Ukraine's Zelensky says Russia acting like 'Nazi Germany'”. The Times of Israel. AFP. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  52. ^ Đokić, Aleksandar (). „When Russia calls others 'Nazis', it should be taking a hard look at itself”. Euronews. Arhivat din original la . Accesat în . 
  53. ^ „Yes, Putin and Russia are fascist – a political scientist shows how they meet the textbook definition”. The Conversation. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  54. ^ „Putin's attack on Ukraine echoes Hitler's takeover of Czechoslovakia”. The Washington Post. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  55. ^ „How Putin's Russia embraced fascism while preaching anti-fascism”. Atlantic Council. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  56. ^ Šmíd, Tomáš & Šmídová, Alexandra. (2021). Anti-government Non-state Armed Actors in the Conflict in Eastern Ukraine. Czech Journal of International Relations, Volume 56, Issue 2. pp.48-49.
  57. ^ Townsend, Mark (). „Russian mercenaries in Ukraine linked to far-right extremists”. The Guardian. Arhivat din original la . Accesat în . Russian mercenaries fighting in Ukraine, including the Kremlin-backed Wagner Group, have been linked to far-right extremism ... Much of the extremist content, posted on Telegram and the Russian social media platform VKontakte (VK), relates to a far-right unit within the Wagner Group called Rusich ... One post on the messaging app Telegram, dated 15 March, shows the flag of the Russian Imperial Movement (RIM), a white-supremacist paramilitary ... Another recent VK posting lists Rusich as part of a coalition of separatist groups and militias including the extreme far-right group, Russian National Unity. 
  58. ^ „Russian Neo-Nazis Participate in 'Denazifying' Ukraine – Der Spiegel”. The Moscow Times. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  59. ^ Likhachev, Vyacheslav (iulie 2016). „The Far Right in the Conflict between Russia and Ukraine” (PDF). Russie.NEI.Visions in English. pp. 21–22. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . Members of far-right groups played a much greater role on the Russian side of the conflict than on the Ukrainian side, especially at the beginning. 
  60. ^ Averre, Derek; Wolczuk, Kataryna, ed. (). The Ukraine Conflict: Security, Identity and Politics in the Wider Europe. Routledge. pp. 90–91. Separatist ideologues in the Donbas, such as they are, have therefore produced a strange melange since 2014. Of what Marlène Laruelle (2016) has called the 'three colours' of Russian nationalism designed for export—red (Soviet), white (Orthodox) and brown (fascist) ... there are arguably more real fascists on the rebel side than the Ukrainian side. 
  61. ^ Berger, Miriam (). „Russian President Valdimir Putin says he will 'denazify' Ukraine. Here's the history behind that claim”. The Washington Post. Arhivat din original la . Accesat în . 
  62. ^ Campbell, Eric (). „Inside Donetsk, the separatist republic that triggered the war in Ukraine”. Australian Broadcasting Corporation. Arhivat din original la . Accesat în . 
  63. ^ Farley, Robert (). „The Facts on 'De-Nazifying' Ukraine”. FactCheck.org (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  64. ^ Abbruzzese, Jason (). „Putin says he is fighting a resurgence of Nazism. That's not true”. NBC News. Arhivat din original la . 
  65. ^ Arredondas, Margarita (). „Azov Battalion key to Russian propaganda justifying invasion of Ukraine”. Atalayar. Arhivat din original la . Accesat în . 
  66. ^ „Azov Regiment takes centre stage in Ukraine propaganda war”. France 24. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  67. ^ Ritzmann, Alexander (). „The myth far-right zealots run Ukraine is Russian propaganda”. Euronews. Arhivat din original la . Accesat în . 
  68. ^ McCallum, Alasdair (). „Much Azov about nothing: How the 'Ukrainian neo-Nazis' canard fooled the world”. Monash University. Arhivat din original la . Accesat în . 
  69. ^ Braschayko, Andrea (). „Le accuse di 'nazismo' all'esercito dell'Ucraina”. Valigia Blu (în italiană). Arhivat din original la . Accesat în . 
  70. ^ „Western Extremists and the Russian Invasion of Ukraine in 2022”. Counter Extremism Project (în engleză). . Accesat în . 
  71. ^ a b c Hinton, Alexander (). „Putin's claims that Ukraine is committing genocide are baseless, but not unprecedented”. The Conversation. Arhivat din original la . Accesat în . 
  72. ^ Stanley, John (). „The antisemitism animating Putin's claim to 'denazify' Ukraine”. The Guardian. Arhivat din original la . Accesat în . 
  73. ^ „Ukraine crisis: Vladimir Putin address fact-checked”. BBC News. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  74. ^ „United States: Russia's claim of 'genocide in Ukraine' is reprehensible falsehood”. Ukrinform. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  75. ^ „US accuses Moscow of creating Ukraine invasion pretext with 'genocide' claims”. France 24. Agence France-Presse. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  76. ^ (Press release). Arhivat din original|archive-url= necesită |url= (ajutor) la .  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor);
  77. ^ Kursani, Shpend (). „Beyond Putin's Analogies: The Genocide Debate on Ukraine and the Balkan Analogy Worth Noting”. Journal of Genocide Research. 1 (3–4): 1–13. doi:10.1080/14623528.2022.2099633. 
  78. ^ „UN international court of justice orders Russia to halt invasion of Ukraine”. The Guardian. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  79. ^ a b c „Conflict-related civilian casualties in Ukraine” (PDF). OHCHR. . p. 3. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  80. ^ „Ukraine: civilian casualty update 14 August 2023”. OHCHR. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  81. ^ Coalson, Robert (). „'Military Brainwashing': Russian State TV Pulls Out The Stops To Sell Kremlin's Narrative On The War In Ukraine”. RFE/RL. Arhivat din original la . Accesat în . 
  82. ^ „Propaganda War Over Mariupol's Destruction Is Only Just Starting”. Bloomberg. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  83. ^ „'No one will ever listen to Russia:' Why Ukraine is winning the propaganda war”. CBC News. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  84. ^ Баркалова, Екатерина (). „Как работали СМИ «фабрики троллей» и что там происходило во время мятежа?”. «Бумага» (în rusă). Accesat în . 
  85. ^ Voichuk, Iryna (). „Victims of "Donbas genocide" were paid actors, Prigozhin's fired trolls reveal”. Euromaidan Press. Accesat în . 
  86. ^ a b „Fact check: Russia's disinformation campaign targets NATO”. Deutsche Welle. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  87. ^ „Extracts from Putin's speech on Ukraine”. Reuters. 21 February 2022. Arhivat din original la 2 December 2023. Accesat în registration.  Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
  88. ^ „War in Ukraine: Fact-checking Russian claims that Nato troops are fighting in Ukraine”. BBC News. . 
  89. ^ „Elon Musk slammed for amplifying fake story about hundreds of 'Nato trainers' dying in Ukraine”. The Independent. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  90. ^ a b „NATO-Russia: Setting the record straight”. NATO. Arhivat din original la . Accesat în . 
  91. ^ „Istanbul Document 1999”. Organization for Security and Co-operation in Europe. . p. 3 (PDF). Arhivat din original la . Accesat în . 
  92. ^ Person, Robert, and Michael McFaul. "What Putin Fears Most" Arhivat în , la Wayback Machine.. Journal of Democracy, vol. 33, no. 2, April 2022, pp. 18–27
  93. ^ Blank, Stephen (). „Ukrainian neutrality would not appease Putin or prevent further Russian aggression”. Atlantic Council. Arhivat din original la . Accesat în . 
  94. ^ Lutsevych, Orysia (). „How to end Russia's war on Ukraine: Safeguarding Europe's future, and the dangers of a false peace”. Chatham House. doi:10.55317/9781784135782. Arhivat din original la . Accesat în . 
  95. ^ „Ukraine drops non-aligned status in swipe at Moscow”. France 24. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  96. ^ „The West's last war-time taboo: Ukraine joining NATO”. Politico. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  97. ^ „In Ukraine Conflict, Putin Relies on a Promise That Ultimately Wasn't”. The New York Times. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  98. ^ a b „NATO-Russia: Setting the record straight”. NATO. Arhivat din original la . Accesat în . 
  99. ^ Zanchetta, Barbara (). „Did Putin invade Ukraine because of NATOs "broken promise"?”. King's College London. Arhivat din original la . Accesat în . 
  100. ^ „Russia's belief in Nato 'betrayal' – and why it matters today”. The Guardian. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  101. ^ „NATO member countries”. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  102. ^ „Finland doubling NATO's border with Russia in blow to Putin”. Associated Press. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  103. ^ „Putin sees no threat from NATO expansion, warns against military build-up”. Reuters. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  104. ^ a b Hughes, Geraint (). „Is the war in Ukraine a proxy conflict?”. King's College London. 
  105. ^ Freedman, Lawrence (). „Ukraine is not a proxy war”. The New Statesman. 
  106. ^ „Fake of the week: Russia is waging war against NATO in Ukraine”. Euractiv. . 
  107. ^ Freedman, Lawrence (). „Ukraine is not a proxy war”. The New Statesman. 
  108. ^ Goncharenko, Oleksiy (). „Western weakness in Ukraine could provoke a far bigger war with Russia”. Atlantic Council. 
  109. ^ „U.S. concerned about Ukraine strikes on Russian nuclear radar stations”. The Washington Post. . 
  110. ^ „Full text: Putin's declaration of war on Ukraine”. The Spectator. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  111. ^ Dickinson, Peter (). „Russia's aggression against Ukraine leaves no room for negotiations”. Euronews. Arhivat din original la . Accesat în . 
  112. ^ Tom Casier (). „No Great Russia without Greater Russia: The Kremlin's Thinking behind the Invasion of Ukraine”. Canadian Journal of European and Russian Studies. 16 (2): 14–29. doi:10.22215/cjers.v16i2.4148. 
  113. ^ „Wagner chief accuses Moscow of lying to public about Ukraine”. The Guardian. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  114. ^ „Wagner head Prigozhin says Russian army attacked his forces”. Deutsche Welle. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  115. ^ „Weakness is Lethal: Why Putin Invaded Ukraine and How the War Must End”. Institute for the Study of War. . 
  116. ^ Bowman, Verity (), „Four Russian false flags that are comically easy to debunk”, The Telegraph (în engleză), ISSN 0307-1235, accesat în  
  117. ^ Bowman, Verity (), „Four Russian false flags that are comically easy to debunk”, The Telegraph (în engleză), ISSN 0307-1235, accesat în  
  118. ^ Harding, Luke; Roth, Andrew; Walker, Shaun (), „'Dumb and lazy': the flawed films of Ukrainian 'attacks' made by Russia's 'fake factory'”, The Guardian (în engleză), ISSN 0261-3077, accesat în  
  119. ^ Harding, Luke; Roth, Andrew; Walker, Shaun (), „'Dumb and lazy': the flawed films of Ukrainian 'attacks' made by Russia's 'fake factory'”, The Guardian (în engleză), ISSN 0261-3077, accesat în  
  120. ^ AFP, Dmitry Zaks for (). „Information War Rages Ahead of Feared Russian Invasion” (în engleză). The Moscow Times. Accesat în . 
  121. ^ Bowman, Verity (), „Four Russian false flags that are comically easy to debunk”, The Telegraph (în engleză), ISSN 0307-1235, accesat în  
  122. ^ Harding, Luke; Roth, Andrew; Walker, Shaun (), „'Dumb and lazy': the flawed films of Ukrainian 'attacks' made by Russia's 'fake factory'”, The Guardian (în engleză), ISSN 0261-3077, accesat în  
  123. ^ „Separatists in east Ukraine accuse Kyiv over blast that killed three people”. The Jerusalem Post. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  124. ^ „Russia's false flag attack in Ukraine”. France24. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  125. ^ „Putin says Russia has 'not lost a thing' from war in Ukraine”. The Hill. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  126. ^ Jean-Pierre Filiu (). „For Ukraine, the war started in 2014, not in 2022”. Le Monde. Arhivat din original la . Accesat în . 
  127. ^ „From 'frozen' conflict to full-scale invasion”. Meduza. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  128. ^ Wong, Edward (). „U.S. Fights Bioweapons Disinformation Pushed by Russia and China”. The New York Times. ISSN 0362-4331. Arhivat din original la . Accesat în . 
  129. ^ Rising, David (). „China amplifies unsupported Russian claim of Ukraine biolabs”. Associated Press. Arhivat din original la . Accesat în . 
  130. ^ O'Sullivan, Donie (). „Analysis: Russia and QAnon have the same false conspiracy theory about Ukraine”. CNN. Arhivat din original la . Accesat în . 
  131. ^ a b „China and QAnon embrace Russian disinformation justifying war in Ukraine”. France 24. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  132. ^ „Ukraine war: Fact-checking Russia's biological weapons claims”. BBC. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  133. ^ „United Nations Not Aware of Any Biological Weapons Programmes, Disarmament Chief Affirms as Security Council Meets to Address Related Concerns in Ukraine | Meetings Coverage and Press Releases”. United Nations. Arhivat din original la . Accesat în . 
  134. ^ Mackey, Robert (). „Russia Is Lying About Evidence of Bioweapons Labs in Ukraine, Russian Biologists Say”. The Intercept. Arhivat din original la . Accesat în . 
  135. ^ Rawnsley, Adam (). „What You Don't Know About Russia's 'Bioweapons' Bullshit”. The Daily Beast. Arhivat din original la . Accesat în . 
  136. ^ Stronski, Paul. „Ex-Soviet Bioweapons Labs Are Fighting COVID-19. Moscow Doesn't Like It”. Foreign Policy. Arhivat din original la . Accesat în . 
  137. ^ Villareal, Daniel (). „Russian Conspiracy Theory Says U.S. Training Birds to Spread Bio Weapons”. Newsweek. Arhivat din original la . Accesat în . 
  138. ^ Myers, Steven Lee; Thompson, Stuart A. (). „Truth Is Another Front in Putin's War”. The New York Times. Arhivat din original la . Accesat în . 
  139. ^ Villareal, Daniel (). „Russian Conspiracy Theory Says U.S. Training Birds to Spread Bio Weapons”. Newsweek. Arhivat din original la . Accesat în . 
  140. ^ Myers, Steven Lee; Thompson, Stuart A. (). „Truth Is Another Front in Putin's War”. The New York Times. Arhivat din original la . Accesat în . 
  141. ^ „"Combat mosquitoes" follow "dirty bomb": Russian representative to UN tells more frenzy lies”. Yahoo! News. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  142. ^ „Russia, without evidence, says Ukraine making nuclear 'dirty bomb'”. Reuters. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  143. ^ a b c „Ukraine war: Kyiv denounces Russia's 'dirty bomb' claims”. BBC News. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  144. ^ Porterfield, Carlie (). „Russian Defense Chief Claims—Without Evidence—Ukraine Could Use 'Dirty Bomb'”. Forbes. Arhivat din original la . Accesat în . 
  145. ^ „Минобороны РФ выдало фото российских научных разработок за доказательство изготовления украинцами "грязной бомбы"”. The Insider (în rusă). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  146. ^ „Human Rights Council: Russia responsible for 'widespread death and destruction' in Ukraine”. UN News. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  147. ^ „Lavrov slams situation in Bucha as fake attack staged by West”. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  148. ^ Ball, Tom (5 April 2022). „Satellite images show bodies in Bucha before Russian retreat”. The Times. ISSN 0140-0460. Accesat în subscription.  Mai multe valori specificate pentru |accessdate= și |access-date= (ajutor); Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
  149. ^ „Bucha killings: Satellite image of bodies site contradicts Russian claims”. BBC News. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  150. ^ Hern, Alex. „Satellite images of corpses in Bucha contradict Russian claims”. The Guardian. Arhivat din original la . Accesat în . 
  151. ^ „Questions over Russian Bucha denials”. BBC News. Arhivat din original la . Accesat în . 
  152. ^ „Russia accuses Ukraine of trying to frame it over Mariupol theatre attack”. Reuters (în engleză). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  153. ^ „Ukraine: Deadly Mariupol Theatre Strike 'A Clear War Crime' By Russian Forces”. Amnesty International. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  154. ^ „"Цель удара достигнута". Минобороны России подтвердило ракетные удары по Украине 14 января, в результате которых погибли более 20 человек”. The Insider (în rusă). Arhivat din original la . 
  155. ^ „Kremlin refutes accusations of missile attack on apartment block in Dnepropetrovsk”. TASS news agency (în English). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  156. ^ „Kremlin Critic Yashin Given 8.5 Years in Jail for Bucha Massacre Claims”. The Moscow Times. . Arhivat din original la . 
  157. ^ „Russia Jails Anti-War Journalist 6 Years for 'Fake News'”. The Moscow Times. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  158. ^ „Russian State Media Claims to Discover Militarized Ukrainian Witches”. Vice.com. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  159. ^ „Medvedev says Russia is fighting a sacred battle against Satan”. Reuters. 4 November 202. Arhivat din original la 21 February 2023. Accesat în 10 mai 2023.  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  160. ^ „Russian State TV Host Says Country Entering 'Holy War Mode'”. Newsweek. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  161. ^ „Russia's Security Council claims there are 'hundreds of sects' in Ukraine and demands 'desatanisation'”. Ukrainska Pravda. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  162. ^ Gross, Judah Ari (). „Russian chief rabbi protests as top official describes Chabad as a supremacist cult”. The Times of Israel. Arhivat din original la . Accesat în . 
  163. ^ Ambrose, Tom; Ho, Vivian; Sullivan, Helen (). „Russia-Ukraine war live: 'Heaviest of battles' ahead in Kherson, says Kyiv”. The Guardian. Arhivat din original la . Accesat în . Vladimir Putin justified the invasion of Ukraine with claims of the need to 'denazify' the country. Yesterday, Russia's security council pivoted from 'denazification' to 'desatanisation' 
  164. ^ a b Silverman, Craig; Kao, Jeff (). „In the Ukraine Conflict, Fake Fact-Checks Are Being Used to Spread Disinformation”. ProPublica. Arhivat din original la . Accesat în . 
  165. ^ „Russia claims Ukraine used US arms to kill jailed POWs. Evidence tells a different story”. CNN. Arhivat din original la . Accesat în . 
  166. ^ „US says Russia aims to fabricate evidence in prison deaths”. AP NEWS (în engleză). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  167. ^ „Institute for the Study of War”. Institute for the Study of War (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  168. ^ „Ołeniwka. Jak Rosja ukryła zbrodnię wojenna ujawniając ją”. oko.press. Arhivat din original la . Accesat în . 
  169. ^ Klepper, David (). „Russian propaganda 'outgunned' by social media rebuttals”. Associated Press. Arhivat din original la . Accesat în . 
  170. ^ Champion, Marc; Krasnolutska, Daryna (). „Ukraine's TV comedian President Volodymyr Zelenskyy finds his role as wartime leader”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  171. ^ „Российское телевидение сообщило об "бегстве Зеленского" из Киева, но умолчало про жертвы среди гражданских”. Agentstvo (în rusă). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  172. ^ „Internet zalała propaganda z Kremla. "Łączą starą narrację z nową". Jak się nie nabrać? [RADY EKSPERTA]”. gazetapl (în poloneză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  173. ^ a b c d Dale, Daniel (). „Fact check: Phony images masquerading as CNN coverage go viral amid war in Ukraine”. CNN. Arhivat din original la . Accesat în . 
  174. ^ „Fact Check-CNN did not tweet that a journalist was killed in both Ukraine and Afghanistan, claims stem from imposter accounts”. Reuters. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  175. ^ „Fact Check-CNN chyron quoting Putin warning against India's interference in the 2022 Ukraine crisis is a fake”. Reuters. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  176. ^ „Fact Check-Screenshot of CNN news report about Biden and Russia has been digitally altered”. Reuters. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  177. ^
  178. ^
  179. ^ „"Grandmother with USSR flag" curses the Russian army because it destroyed her house”. Ukrainska Pravda. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  180. ^ Trofimov, Yaroslav (). „A Ukrainian Woman Greeted Troops With a Soviet Flag. Now, She Tells Putin to Stop Killing Ukrainians”. The Wall Street Journal (în engleză). ISSN 0099-9660. Arhivat din original la . Accesat în . 
  181. ^ „"Grandmother with USSR flag" curses the Russian army because it destroyed her house”. Ukrainska Pravda. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  182. ^ „Babushka Z: The woman who became a Russian propaganda icon”. BBC News (în engleză). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  183. ^ „Paris dismisses Russian claim of French 'mercenaries' in Ukraine”. France24. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  184. ^ „Comment la Russie a faussement annoncé la mort de "mercenaires" français en Ukraine”. RFI. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  185. ^ a b „'Never saw such hell': Russian soldiers in Ukraine call home”. Associated Press News. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  186. ^ „'Shoot, we are unarmed': Verified videos show Ukrainians confronting Russian soldiers”. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  187. ^ Landay ', Jonathan (). „Ukrainians celebrate soldiers retaking Kherson, Russia's latest defeat”. Reuters. Arhivat din original la . Accesat în . 
  188. ^ „Lavrov: No strikes being made on civilian infrastructure in Ukraine”. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  189. ^ „Lavrov for the BNR: Russian armed forces do not attack civilian objects in Ukraine”. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  190. ^ a b „RUSSIA FALSELY CLAIMS ATTACKS DON'T TARGET UKRAINIAN CIVILIANS”. . 
  191. ^ „Statement by Erik Møse, Chair of the Independent International Commission of Inquiry on Ukraine, to the General Assembly Third Committee, New York [EN/RU/UK]”. . 
  192. ^ „Ukraine: Civilian casualties mount as war enters second winter”. UN News. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  193. ^ „Countering disinformation with facts - Russian invasion of Ukraine”. . Accesat în . 
  194. ^ „Medical care not provided to people in occupied territories of Kherson region without Russian passport”. . 
  195. ^ „Russia Threatens Ukrainians Who Refuse Russian Citizenship”. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  196. ^ „Article by Vladimir Putin "On the Historical Unity of Russians and Ukrainians"”. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  197. ^ „Russian Search Engines to Label Wikipedia as 'War Fakes' Spreader”. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  198. ^ „Russian Search Engines to Label Wikipedia as 'War Fakes' Spreader”. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  199. ^ Brodkin, Jon (). „Russia fines Wikipedia for publishing facts instead of Kremlin war propaganda”. Ars Technica (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  200. ^ „Russia fines Wikimedia Foundation over Ukraine war entries”. Reuters. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  201. ^ „Russian court fines Wikipedia over military 'misinformation'”. Reuters (în engleză). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  202. ^ Brodkin, Jon (). „Russia fines Wikipedia for publishing facts instead of Kremlin war propaganda”. Ars Technica (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  203. ^ „Russian Court Fines Wikipedia for Article About Ukraine War”. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  204. ^ Ganguly, Manisha; Farah, Hibaq (). „How Israel-Hamas war disinformation is being spread online”. The Guardian (în engleză). ISSN 0261-3077. Arhivat din original la . Accesat în . 
  205. ^ Faerseth, John (). „No evidence that Hamas has received NATO weapons donated to Ukraine”. Logically (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  206. ^ Gonzales, Angelo (). „What you need to know about disinformation in the Israel-Hamas war”. Rappler (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  207. ^ Tunney, Catharine (). „Canadian intelligence agency calls out false Russian claim that Ukraine is harvesting organs”. CBC News. Arhivat din original la . Accesat în . 
  208. ^ Faerseth, John (). „'Tanks for Kidneys': Accusing Ukraine of organ trafficking to weaken Western support”. Logically (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  209. ^ „Center for Countering Disinformation pushes back against Russian allegations of involvement in mass shooting”. The New Voice of Ukraine. . 
  210. ^ „Kremlin tells pro-government media to emphasize possible 'traces' of 'Ukrainian involvement' in reporting on Moscow terrorist attack”. Meduza. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  211. ^ a b Robinson, Adam; Robinson, Olga; Sardarizadeh, Shayan (). „Russian TV airs fake video blaming Ukraine for Moscow attack”. BBC News (în engleză). Accesat în . 
  212. ^ Samantha Michaels (). „A Deepfake Is Already Spreading Confusion and Disinformation About the Moscow Terror Attack”. Mother Jones. Arhivat din original la . Accesat în . 
  213. ^ „НТВ показал в новостях фейковое видео, где секретарь СНБО Украины «подтвердил причастность киевского режима» к теракту в «Крокус Сити Холле»” [NTV showed a fake video on the news, where the Secretary of the National Security and Defense Council of Ukraine “confirmed the involvement of the Kyiv regime” in the terrorist attack at Crocus City Hall]. Meduza. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  214. ^ a b c Stuart A. Thompson, Davey Alba (). „Fact and Mythmaking Blend in Ukraine's Information War”. The New York Times (în engleză). 0362-4331. Arhivat din original la . Accesat în . In the information war over the invasion of Ukraine, some of the country’s official accounts have pushed stories with questionable veracity, spreading anecdotes, gripping on-the-ground accounts and even some unverified information that was later proved false, in a rapid jumble of fact and myth. The claims by Ukraine do not compare to the falsehoods being spread by Russia, which laid the groundwork for a “false flag” operation in the lead-up to the invasion, which the Biden administration sought to derail. 
  215. ^ Thompson, Stuart; Alba, Davey (). „Fact and Mythmaking Blend in Ukraine's Information War”. The New York Times. Arhivat din original la . Accesat în . 
  216. ^ Coleman, Alistair (). „Ukraine conflict: Further false images shared online”. BBC. Arhivat din original la . Accesat în . 
  217. ^ Czopek, Madison (). „This 'Ghost of Kyiv' clip is from a video game, not a video of fighting in Ukraine”. politifact. Arhivat din original la . Accesat în . 
  218. ^ „Fact check: Ukraine's 'Ghost of Kyiv' fighter pilot”. Deutsche Welle. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  219. ^ „How Ukraine's 'Ghost of Kyiv' legendary pilot was born”. BBC News. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  220. ^ Shoaib, Alia (). „Ukraine's Air Force debunks 'Ghost of Kyiv' death, says it is not one man but represents all pilots”. Business Insider. Arhivat din original la . Accesat în . 
  221. ^ Galey, Patrick (). „Ukraine admits the 'Ghost of Kyiv' isn't real, but the wartime myth worked against Russia”. www.nbcnews.com (în engleză). Accesat în . 
  222. ^ Bubola, Emma (). „Ukraine acknowledges that the 'Ghost of Kyiv' is a myth”. The New York Times (în engleză). ISSN 0362-4331. Arhivat din original la . Accesat în . 
  223. ^ Beachum, Lateshia (). „The 'Ghost of Kyiv' was never alive, Ukrainian air force says”. The Washington Post. Arhivat din original la . Accesat în . 
  224. ^ „Ukraine admits 'Ghost of Kyiv' fighter pilot is a myth”. AP News (în engleză). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  225. ^ Axe, David. „The 'Ghost Of Kyiv,' Who Was Never Real, Just Got Killed In The Press”. Forbes (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  226. ^ „Kim Iversen Debunks FAKE Russia-Ukraine War Videos Spread Widely On Social Media”. The Hill. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  227. ^ Kramer, Andrew E. (). „Disinformation is a weapon regularly deployed in Russia's war in Ukraine”. The New York Times (în engleză). ISSN 0362-4331. Arhivat din original la . Accesat în . 
  228. ^ „Ukraine's southern offensive 'was designed to trick Russia'”. The Guardian (în engleză). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  229. ^ Times, The Brussels. „Ukraine using disinformation tactics to recapture territory in Kharkiv region”. www.brusselstimes.com (în engleză). Accesat în . 
  230. ^ Titov, Alexander (). „Ukraine war: Putin avoids further mobilisation while Kyiv suffers manpower shortage”. The Conversation (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  231. ^ „В телеграме опубликовали "базу призывников" от Anonymous. Эксперты назвали ее фейковой”. Meduza (în rusă). Arhivat din original la . Accesat în . 
  232. ^ Чикнаева, Вита (). „В соцсетях появилась "база призывников"”. «Бумага» (în rusă). Arhivat din original la . Accesat în . 
  233. ^ a b Titov, Alexander (). „Ukraine war: Putin avoids further mobilisation while Kyiv suffers manpower shortage”. The Conversation (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  234. ^ a b Султаналиева, Чынара (). „Фактчек: Россия с 9 января ограничивает выезд военнообязанным?”. Factcheck.kg (în rusă). Accesat în . [nefuncțională – arhivă]
  235. ^ „"Это утка и информационная диверсия". Кремль отрицает слухи о запрете на выезд из России мужчинам призывного возраста”. Meduza (în rusă). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  236. ^ „В телеграм-каналах появился "приказ" Шойгу о мобилизации 200 тысяч человек. Региональные власти назвали его фейком. В Госдуме заявили, что сейчас мобилизация не нужна”. Meduza (în rusă). Arhivat din original la . Accesat în . 
  237. ^ Пономарёва, Аля (). „"Другого пути у Путина нет". Слухи в соцсетях об осенней мобилизации”. Радио Свобода (în rusă). Arhivat din original la . Accesat în . 
  238. ^ „Ukraine says Russia may soon launch big mobilisation drive”. Reuters (în engleză). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  239. ^ Su, Yvonne (). „#PolandFirstToHelp: How Poland is using humanitarianism to boost its propaganda”. The Conversation (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  240. ^ a b c „Russia in Africa: How disinformation operations target the continent”. BBC News (în engleză). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  241. ^ a b Bond, Shannon (). „A pro-Russian social media campaign is trying to influence politics in Africa”. NPR. Arhivat din original la . Accesat în . 
  242. ^ Walter, Kyle; Backovic, Nick. „Kremlin-Tied Propagandists Spearhead New Influence Operations”. Logically (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  243. ^ Yousif, Nadine (). „Russia tricks US actors into appearing in propaganda videos”. BBC News. Arhivat din original la . Accesat în . 
  244. ^ . Arhivat din original|archive-url= necesită |url= (ajutor) la .  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  245. ^ „Over 150 Journalists Flee Russia Amid Wartime Crackdown On Free Press – Reports”. Moscow Times. . Arhivat din original la . Accesat în . Dozhd, Ekho Moskvy and Znak have closed down after being blocked by the authorities 
  246. ^ „Putin Signs Law Introducing Jail Terms for 'Fake News' on Army”. Moscow Times. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  247. ^ „Even Russia's Kremlin-backed media is going off message and beginning to question Putin's war on Ukraine”. Fortune. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  248. ^ „Explained: What Russia's war on Ukraine has meant for its news media”. The Indian Express. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  249. ^ „Use Only Official Sources About Ukraine War, Russian Media Watchdog Tells Journalists”. Moscow Times. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  250. ^ „Russian Government Orders Media Outlets To Delete Stories Referring To 'Invasion' Or 'Assault' On Ukraine”. Radio Free Europe/Radio Liberty, RFE/RL. . Arhivat din original la . 
  251. ^ „Russian TV channel says it is temporarily halting work”. Reuters. . Arhivat din original la . Accesat în . Dozhd (Rain) is temporarily halting its work 
  252. ^ „Russia to Broadcast State-Run Sputnik Radio on Banned Liberal Station's Frequency”. The Moscow Times (în engleză). . Arhivat din original la . 
  253. ^ „Russian independent newspaper Novaya Gazeta suspends publication”. France 24 (în engleză). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  254. ^ Times, The Moscow (). „Russia Revokes Novaya Gazeta Newspaper Print License”. The Moscow Times (în engleză). Accesat în . 
  255. ^ „Exiled Novaya Gazeta Team Publishes In Latvia”. RadioFreeEurope/RadioLiberty (în engleză). Accesat în . 
  256. ^ Times, The Moscow (). „Russia Blocks Number of Independent and Ukrainian Media Outlets”. The Moscow Times (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  257. ^ RFE/RL. „Russia Blocks Websites Of The Moscow Times, Radio France International Over Ukraine War Coverage”. RadioFreeEurope/RadioLiberty (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  258. ^ Weir, Fred (). „In Russia, critiquing the Ukraine war could land you in prison”. CSMonitor.com. Arhivat din original la . Accesat în . 
  259. ^ „Russia Criminalizes Independent War Reporting, Anti-War Protests”. Human Rights Watch. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  260. ^ „TikTok users in Russia can see only old Russian-made content”. TheGuardian.com. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  261. ^ „Study finds TikTok's ban on uploads in Russia failed, leaving it dominated by pro-war content”. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  262. ^ „On TikTok, Russian state media is still posting propaganda”. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  263. ^ Wang, Kai (). „Ukraine: How China is censoring online discussion of the war”. BBC News. Arhivat din original la . Accesat în . 
  264. ^ Gold, Ashley (). „China's state media buys Meta ads pushing Russia's line on war”. Axios. Arhivat din original la . Accesat în . 
  265. ^ Wen Liu, Tracy (). „Chinese State Media Is Pushing Pro-Russian Misinformation Worldwide”. Foreign Policy. Arhivat din original la . Accesat în . 
  266. ^ Rising, David (). „China amplifies unsupported Russian claim of Ukraine biolabs”. Associated Press. Arhivat din original la . Accesat în . 
  267. ^ „China's promotion of Russian disinformation indicates where its loyalties lie”. CNN. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  268. ^ „Chinese article urging country to cut ties with Putin gets 1m views”. TheGuardian.com. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  269. ^ „What do Russians see on TikTok?”. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  270. ^ „Canada sanctions 10 Putin allies, including Russia's leading TV propagandists”. The International Consortium of Investigative Journalists. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  271. ^ Dwoskin, Elizabeth; Zakrzewski, Cat (). „Facebook and TikTok ban Russian state media in Europe”. The Washington Post. Arhivat din original la . 
  272. ^ „Russia's trolling on Ukraine gets 'incredible traction' on TikTok”. TheGuardian.com. mai 2022. Arhivat din original la . Accesat în . 
  273. ^ Harding, Luke; Roth, Andrew; Walker, Shaun (), „'Dumb and lazy': the flawed films of Ukrainian 'attacks' made by Russia's 'fake factory'”, The Guardian (în engleză), ISSN 0261-3077, accesat în  
  274. ^ a b „How do young Ukrainians and Russians feel about another war?”. Al Jazeera. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  275. ^ „How Russian media outlets are preparing an attack on Ukraine”. Deutsche Welle. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  276. ^ . Arhivat din original|archive-url= necesită |url= (ajutor) la .  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  277. ^ „'My cousins are killing one another': War in Ukraine splits mixed families”. WION. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  278. ^ Hopkins, Valerie (). „Ukrainians Find That Relatives in Russia Don't Believe It's a War”. The New York Times. Arhivat din original la . Accesat în . 
  279. ^ Lucas, Ryan (). „Relationships across the Ukraine-Russia border feel the strain of war”. NPR. Arhivat din original la . Accesat în . 
  280. ^ „'Pure Orwell': how Russian state media spins invasion as liberation”. The Guardian. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  281. ^ . Arhivat din original|archive-url= necesită |url= (ajutor) la .  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  282. ^ „Russians in the dark about true state of war amid country's Orwellian media coverage”. CNN. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  283. ^ „Russian Public Accepts Putin's Spin on Ukraine Conflict”. Chicago Council on Global Affairs. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  284. ^ Dwoskin, Elizabeth (). „China is Russia's most powerful weapon for information warfare”. The Washington Post (în engleză). ISSN 0190-8286. Arhivat din original la . Accesat în . 
  285. ^ Repnikova, Maria; Zhou, Wendy (). „What China's Social Media Is Saying About Ukraine”. The Atlantic. Arhivat din original la . Accesat în . 
  286. ^ „#IStandWithPutin trending in India amid Russia-Ukraine conflict”. DT Next. . Arhivat din original la . 
  287. ^ Poddar, Umang (). „How Indians on the internet view India's tacit support of Russia”. Quartz. Arhivat din original la . 
  288. ^ Strangio, Sebastian (). „Why Are Indonesian Netizens Expressing Support for Russia's Invasion of Ukraine?”. The Diplomat. Arhivat din original la . Accesat în . 
  289. ^ Azmi, Hadi (). „How Russia and Ukraine are trying to win the battle on Malaysia's social media”. South China Morning Post. Arhivat din original la . Accesat în . 
  290. ^ Gathara, Patrick (). „Why Africa does not appear to be 'standing with Ukraine'”. Al Jazeera. Arhivat din original la . Accesat în . 
  291. ^ „Ukraine War: Arab Social Media Unsympathetic, Sees Western Hypocrisy”. Newsweek. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  292. ^ Latif, Asad (). „Latin American media respond to Ukraine invasion with mix of deja vu, consternation”. The Straits Times. Arhivat din original la . Accesat în . 
  293. ^ „Kenapa Mayoritas Netizen Indonesia Dukung Invasi Rusia ke Ukraina dan Kagum dengan Putin?” [Why do the majority of Indonesian netizens support the Russian invasion of Ukraine and admire Putin?]. Kompas (în indoneziană). BBC News Indonesia. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  294. ^ „5 Alasan yang Bikin Banyak Warga RI Dukung Rusia Invasi Ukraina” [5 reasons why many Indonesians support Russia's invasion of Ukraine]. CNN Indonesia (în indoneziană). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  295. ^ „Mengapa Banyak Warga Indonesia Dukung Putin Invasi Ukraina?” [Why Do Many Indonesians Support Putin's Invasion of Ukraine?]. CNN Indonesia (în indoneziană). . Page 2. Arhivat din original la . Accesat în . 
  296. ^ Anggadhitya, Riffa (). „Masyarakat Indonesia Dinilai Media Asing Lebih Dukung Rusia Dibanding Ukraina, Kenapa Ya?” [Indonesian people are considered by foreign media to be more supportive of Russia than Ukraine, why yes?]. Pikiran Rakyat (în indoneziană). Arhivat din original la . Accesat în . 
  297. ^ „Anti-war momentum growing in Russia, poll from opposition leader Navalny claims”. The Independent. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  298. ^ „Channelling Goebbels: The obscenity of Russian state TV news, as it conceals war crimes for Putin”. inews.co.uk. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  299. ^ „Navalny Calls for Sanctions Against Russian State Media 'Warmongers'”. Moscow Times. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  300. ^ „As Ukraine conflict heats up, so too does disinformation” (în engleză). POLITICO. . Accesat în . 
  301. ^ „Twitter Pauses Ads in Russia, Ukraine to Keep Focus on Safety”, Bloomberg.com (în engleză), , accesat în  
  302. ^ Kayali, Laura (). „EU to ban Russia's RT, Sputnik media outlets, von der Leyen says”. Politico. Arhivat din original la . Accesat în . 
  303. ^ Yeo, Amanda (). „Reddit has quarantined r/Russia due to misinformation”. Mashable. Arhivat din original la . Accesat în . 
  304. ^ . Arhivat din original|archive-url= necesită |url= (ajutor) la .  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  305. ^ Taylor, Adam (). „With NAFO, Ukraine turns the trolls on Russia”. Washington Post. Arhivat din original la . Accesat în . 
  306. ^ „We usually express gratitude to our international partners for the security assistance. But today we want to give a shout-out to a unique entity – North Atlantic Fellas Organization #NAFO. Thanks for your fierce fight against kremlin's propaganda &trolls. We salute you, fellas!”. 

Vezi și

modificare

Legături externe

modificare


Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Dezinformarea_în_invazia_rusă_din_Ucraina&oldid=16512830