Wikipedia

Masacrul de la Bucea

masacru din 2022 în Ucraina comis de armata rusă
Masacrul de la Bucea
Map
LocBucea  Modificați la Wikidata
Coordonate50°32′15″N 30°13′08″E ({{PAGENAME}}) / 50.53744°N 30.21882°E
Obiectivucraineni
Datamartie 2022[1][2]  Modificați la Wikidata
Tip atacmasacru[*]​[3][4]
crimă de război[5][6][7][8]
genocid[9]  Modificați la Wikidata
Morți458 (potrivit guvernului ucrainean)
73–178 (conform Înaltului Comisariat al ONU pentru Drepturile Omului)
ParticipanțiForțele armate ale Federației Ruse[10]
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Masacrul de la Bucea, cunoscut și sub numele de genocidul de la Bucea,[11][12][13] a fost uciderea în masă a civililor ucraineni și a prizonierilor de război[14] de către forțele armate ruse în timpul luptei și ocupării orașului Bucea ca parte a invaziei rusești în Ucraina. Dovezi fotografice și video ale masacrului au apărut la 1 aprilie 2022, după ce forțele rusești s-au retras din oraș.[15][16]

Potrivit autorităților locale, 458 de cadavre au fost recuperate din oraș, inclusiv nouă copii cu vârsta sub 18 ani; dintre victime, 419 persoane au fost ucise cu arme, iar 39 par să fi murit din cauze naturale, posibil legate de ocupație.[17][18] Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului a documentat uciderea ilegală, inclusiv execuții sumare, a cel puțin 73 de civili din Bucea.[19][20] Fotografiile arătau cadavre de civili, aliniate cu mâinile legate la spate, împușcate de la mică distanță.[21] O anchetă a postului Radio Europa Liberă a raportat utilizarea unui subsol de sub un teren de campare ca o cameră de tortură.[22][23] Multe cadavre au fost găsite mutilate și arse, iar fete de numai 14 ani au declarat că au fost violate de soldații ruși.[24][25][26][27][25] În conversații interceptate, soldații ruși se refereau la aceste operațiuni care implicau vânătoarea de persoane pe liste, filtrarea, torturarea și execuția ca fiind zachistka ("curățare").[28] Ucraina a cerut Curții Penale Internaționale să investigheze ceea ce s-a întâmplat la Bucea, ca parte a anchetei sale în curs privind invazia, pentru a stabili dacă au fost comise o serie de crime de război rusești sau crime împotriva umanității.[29]

Autoritățile ruse au negat responsabilitatea și au susținut, în schimb, că Ucraina a falsificat imaginile cu evenimentul sau a înscenat ea însăși crimele ca o operațiune sub steag fals,[30] și au afirmat că imaginile și fotografiile cu cadavrele au fost o "punere în scenă".[31] Aceste afirmații ale autorităților ruse au fost dezmințite ca fiind false de diverse grupuri și organizații media. În plus, mărturiile martorilor oculari de la locuitorii din Bucea au afirmat că forțele armate ruse au efectuat crimele.[32]

Reacții modificare

Ucraina modificare

Ministrul de externe Kuleba a descris evenimentele ca fiind un "masacru deliberat". El a declarat că Rusia este "mai rea decât ISIS" și că forțele rusești sunt vinovate de crimă, tortură, viol și jaf. Kuleba a îndemnat, de asemenea, țările G7 să impună sancțiuni suplimentare "devastatoare".

Într-un interviu acordat Bild, primarul Kievului, Vitali Klitschko, a declarat că "ceea ce s-a întâmplat în Bucha și în alte suburbii ale Kievului poate fi descris doar ca un genocid" și l-a acuzat pe președintele rus Vladimir Putin de crime de război. Președintele ucrainean Volodymyr Zelenskyy a vizitat zona la 4 aprilie 2022, pentru a vedea cu ochii lui atrocitățile raportate în Bucha.

Luând cuvântul în fața Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite la 5 aprilie, Zelenski a declarat că masacrul a fost "din păcate, doar un exemplu a ceea ce ocupanții au făcut pe teritoriul nostru în ultimele 41 de zile" și că "tancurile rusești au zdrobit oameni "de plăcere"". El a cerut ca Rusia să fie trasă la răspundere pentru acțiunile armatei sale și să își piardă poziția în Consiliul de Securitate.

Organizații internaționale modificare

Masacrul a fost condamnat de președintele Consiliului European, Charles Michel, care s-a declarat "șocat de imaginile obsedante ale atrocităților comise de armata rusă la Kiev" și a promis că UE va ajuta Ucraina și grupurile de apărare a drepturilor omului să colecteze probe pentru a le folosi în instanțele internaționale. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și-a exprimat, de asemenea, oroarea față de țintele îndreptate împotriva civililor.

Secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, António Guterres, s-a declarat șocat de imagini și a cerut o anchetă independentă care să asigure responsabilitatea. Consiliul de Securitate al ONU s-a reunit la 5 aprilie pentru a discuta situația, inclusiv o alocuțiune video din partea președintelui Zelenskyy.

La 7 aprilie, Statele Unite au inițiat o rezoluție în cadrul sesiunii speciale de urgență a Adunării Generale a ONU pentru a suspenda Rusia din Consiliul pentru Drepturile Omului, principalul organism al ONU pentru drepturile omului. Rezoluția a fost adoptată, 93 de țări votând pentru propunere, 24 împotrivă și 58 abținându-se. Rusia este a doua țară căreia i se retrag drepturile de membru al Consiliului, după Libia în 2011, și singurul membru permanent al Consiliului de Securitate căruia i se retrag drepturile de membru.

Miniștrii de externe din G7 au emis o declarație comună în care au condamnat "atrocitățile" comise de Rusia la Bucea și în alte părți ale Ucrainei.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a vizitat Bucha la 8 aprilie, unde a văzut gropi comune și a descris masacrul ca fiind "fața crudă a armatei lui Putin". Ulterior, Von der Leyen a vizitat Kievul și s-a întâlnit cu Zelenskyy, prezentându-i acestuia documentele necesare pentru a începe procesul de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană și oferindu-se să accelereze procesul de candidatură a Ucrainei.

Alte țări modificare

Liderii țărilor europene vecine au condamnat atacul și au cerut anchetarea atrocităților. Premierul estonian Kaja Kallas a comparat imaginile evenimentului cu cele ale crimelor în masă comise de Uniunea Sovietică și Germania nazistă și a cerut să se strângă detalii și să fie aduși autorii în fața instanței, în timp ce premierul slovac Eduard Heger a comparat masacrul cu "apocalipsa războiului din fosta Iugoslavie". Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a calificat evenimentul drept "crime împotriva umanității" și a declarat ziua de 4 aprilie 2022 drept zi de doliu național în memoria tuturor ucrainenilor uciși în războiul ruso-ucrainean. Printre ceilalți vecini ai Ucrainei și ai Rusiei, astfel de condamnări au fost exprimate și de lideri politici din Finlanda, Lituania, Polonia și Turcia.

Aceste evenimente au determinat numeroase state membre ale Uniunii Europene - inclusiv Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Portugalia, România, Slovenia, Spania și Suedia - să dispună expulzarea a peste 200 de diplomați ruși din țările lor. Astfel de expulzări au fost efectuate și de Japonia.

Presa de stat chineză a susținut că Ucraina a înscenat incidentul, a repetat afirmațiile rusești privind lipsa de responsabilitate și a afirmat că Statele Unite sunt responsabile pentru război. Reprezentanții Chinei și Indiei în Consiliul de Securitate al ONU au descris rapoartele ca fiind "profund îngrijorătoare" și au susținut apelurile pentru investigații internaționale. În China, astfel de reacții au fost reluate și în cadrul unei conferințe de presă a Ministerului Afacerilor Externe, deși vina pentru incident nu a fost atribuită direct niciunuia dintre actorii implicați. Acest refuz de a atribui vina a fost urmat de repetarea în mass-media de stat chineză a afirmațiilor rusești care contestau veridicitatea evenimentelor. Aliatul lui Putin, președintele belarus Alexander Lukașenko, a numit, de asemenea, masacrul de la Bucea un "atac sub steag fals" și o "'operațiune psihologică' orchestrată de agenți britanici pentru a introduce noi sancțiuni împotriva Rusiei" și i-ar fi dat lui Putin documente referitoare la aceste acuzații. Ziarul de stat cubanez Granma a susținut, de asemenea, că incidentul a fost înscenat, raportând că imaginile de la Bucha "distorsionează realitatea și oferă lumii o versiune ireală a ceea ce s-a întâmplat, după abandonarea trupelor rusești", în timp ce Telesur, deținut și operat de guvernele Cubei, Nicaraguei și Venezuelei, a descris masacrul ca fiind "o știre falsă".

Președintele american Joe Biden a cerut ca Putin să fie judecat pentru crime de război. De asemenea, Biden a declarat că susține sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei. Un sentiment similar a fost împărtășit de premierul britanic Boris Johnson, care a declarat că, în consecință, vor fi intensificate sancțiunile economice împotriva Rusiei și sprijinul militar pentru Ucraina.

Președintele francez Emmanuel Macron a descris acțiunile armatei ruse ca fiind echivalente cu crime de război și că sunt necesare noi sancțiuni ca răspuns. Macron a sugerat să vizeze industriile rusești ale petrolului și cărbunelui. Ulterior, Uniunea Europeană a anunțat sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei, inclusiv o interdicție privind importurile de cărbune, lemn, cauciuc, ciment, îngrășăminte și alte produse din Rusia. Interdicția privind importurile de cărbune ar urma să coste Rusia 8 miliarde de euro anual. Sancțiunile suplimentare au inclus, de asemenea, interdicții la exportul de echipamente și tehnologii de înaltă tehnologie din Europa. La anunțarea sancțiunilor, vicepreședintele Comisiei Europene, Josep Borrell, a declarat că acestea au fost adoptate "ca urmare a atrocităților comise de forțele armate rusești la Bucea".

Note modificare

  1. ^ Satellite images show bodies lay in Bucha for weeks, despite Russian claims. (în engleză) 
  2. ^ Ablenken, dementieren, verwirren (în germană) 
  3. ^ deliberate massacre (în engleză) 
  4. ^ Dmîtro Kuleba, Dmytro Kuleba on Twitter: "Bucha massacre was deliberate… (în engleză) 
  5. ^ Ukraine: Apparent War Crimes in Russia-Controlled Areas (în engleză) 
  6. ^ Was über die Gräuel in Butscha bekannt ist (în germană) 
  7. ^ https://www.tagesschau.de/ausland/europa/butscha-graeueltaten-101.html#content  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  8. ^ War in Ukraine: Evidence grows of civilian killings in Bucha (în engleză) 
  9. ^ https://www.rtve.es/play/videos/noticias-24-horas/guerra-ucrania-pedro-sanchez-crimenes-guerra-genocidio-bucha/6477681/  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  10. ^ https://www.ohchr.org/en/documents/country-reports/situation-human-rights-ukraine-context-armed-attack-russian-federation  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  11. ^ „"Воєнні злочини і геноцид в Бучі вимагають додаткових санкцій проти Росії": світ реагує на масові вбивства цивільних в Бучі”. Радіо Свобода (în ucraineană). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  12. ^ „НСЖУ закликає іноземні ЗМІ привертати увагу світу до геноциду в Бучі та Ірпені”. www.ukrinform.ua (în ucraineană). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  13. ^ „Геноцид у Бучі: Україна зловила російських окупантів на брехні та розвінчала їхні фейки”. Апостроф (în ucraineană). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  14. ^ Al-Hlou, Yousur (). „Caught on Camera, Traced by Phone: The Russian Military Unit That Killed Dozens in Bucha”. The New York Times (în engleză). p. 4 min 54 s ff. Arhivat din original la . Accesat în . 
  15. ^ „Russia's Bucha 'Facts' Versus the Evidence”. Bellingcat (în engleză). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  16. ^ Litavrin, Maksim (). „Буча. Разбираем российские версии” [Bucha. Parsing Russian versions]. Медиазона (în rusă). Arhivat din original la . Accesat în . 
  17. ^ „At least 458 Ukrainians died in the Bucha community as a result of the actions of the Russians”. babel.ua (în engleză). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  18. ^ „Accounting of bodies in Bucha nears completion”. Washington Post (în engleză). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  19. ^ The situation of human rights in Ukraine in the context of the armed attack by the Russian Federation, 24 February to 15 May 2022 (Raport). OHCHR. . para. 80. Arhivat din original la . Accesat în . 
  20. ^ „UN report details summary executions of civilians by Russian troops in northern Ukraine”. OHCHR (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  21. ^ Patel, Mira (). „Explained: What happened in Ukraine's Bucha, and was it 'genocide'?”. The Indian Express (în engleză). Mumbai. Arhivat din original la . Accesat în . 
  22. ^ Sachalko, Borys (). „Inside An 'Execution Cellar' In Ukraine”. Radio Free Europe/Radio Liberty. Arhivat din original la . Accesat în . 
  23. ^ Rainsford, Sarah (). „The children's camp that became an execution ground”. BBC News. Arhivat din original la . Accesat în . 
  24. ^ Limaye, Yogita (). „Ukraine conflict: 'Russian soldiers raped me and killed my husband'”. BBC News. Arhivat din original la . Accesat în . 
  25. ^ a b Nsubuga, Jimmy (). „Women and girls as young as 14 report being raped by Russian soldiers”. Yahoo! News. Arhivat din original la . Accesat în . 
  26. ^ „Retreat of Russian forces uncovers evidence of possible war crimes”. El País. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  27. ^ Kinetz, Erika (). „War Crimes Watch: Hard Path to Justice in Bucha, Ukraine, Atrocities”. Frontline. PBS. Arhivat din original la . Accesat în . 
  28. ^ „How Russian Soldiers Ran a "Cleansing" Operation in Bucha, Ukraine”. FRONTLINE (în engleză). Accesat în . 
  29. ^ Kinetz, Erika (). „War Crimes Watch: Hard Path to Justice in Bucha, Ukraine, Atrocities”. Frontline. PBS. Arhivat din original la . Accesat în . 
  30. ^ „Russia denies military forces killed Bucha civilians in Ukraine”. Al Jazeera English. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  31. ^ „Russia denies killing civilians in Ukraine's Bucha”. Reuters. Reuters. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  32. ^ Lee, Joseph; Faulkner, Doug (). „Ukraine war: Bucha deaths 'not far short of genocide' – PM”. BBC News. Arhivat din original la . Accesat în . 

Legături externe modificare

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Masacrul_de_la_Bucea&oldid=16084144