O culoare terțiară sau culoare intermediară este o culoare realizată prin amestecarea părților egale ale unei culori primare și a unei culori secundare.[1][2]
Pagină din Un nou tratat practic asupra celor trei culori primitive asumate ca un sistem perfect de informații rudimentare de Charles Hayter.
Culorile terțiare au denumiri generale, un set de nume pentru cercul cromatic RGB și un set diferit pentru cercul cromatic RYB. Aceste nume sunt prezentate mai jos.
O altă definiție a culorii terțiare este oferită de teoreticieni ai culorilor precum Moses Harris [3] și Josef Albers,[4] care sugerează că aceste culori terțiare sunt create prin amestecarea perechilor de culori secundare: portocaliu-verde, verde-violet, violet-portocaliu sau prin amestecarea culorilor complementare. Această abordare a culorii terțiare se referă în mod specific la culoare sub formă de vopsele, pigmenți și coloranți.
Culori primare, secundare și terțiare RGB sau CMYModificare
Culori primare, secundare și terțiare ale cercului cromatic RGB (CMY).
Culorile primare dintr-o roată de culori RGB sunt: roșu, verde și albastru, deoarece acestea sunt cele trei culori aditive – culorile primare ale luminii. Culorile secundare din cercul cromatic RGB sunt: cyan, magenta și galben, deoarece acestea sunt cele trei culori sustractive – culorile primare ale pigmentului.
Numele de culori terțiare utilizate în descrierile sistemelor RGB (sau echivalent CMYK ) sunt prezentate mai jos.
Termeni de culoare terțiară, cuaternară și cvinarieModificare
Termenii pentru culorile terțiare RGB nu sunt stabiliți. Numele celor douăsprezece culori cuaternare sunt variabile, dacă există, deși indigo și stacojiu sunt standard pentru albastru-violet și roșu-vermilion.
Culori HSV produse prin amestecarea unor cantități egale de culori secundare și culori ulterioare
Culorile primare din cercul cromatic RYB sunt: roșu, galben și albastru. Culorile secundare – portocaliu, verde și purpuriu – sunt realizate prin combinarea culorilor primare.
În sistemul roșu-galben-albastru, așa cum este utilizat în pictura tradițională și designul interior, culorile terțiare sunt denumite în mod obișnuit prin combinarea numelor primare și secundare adiacente.[5][6]
Termeni pentru culori terțiare și cuaternareModificare
Termenii pentru culorile terțiare RYB nu sunt stabiliți. Pentru cele șase nuanțe RYB intermediare între culorile primare și secundare RYB: chihlimbar/ galbenele (galben-portocaliu), vermilion/cinabru (roșu-portocaliu), magenta (roșu-purpuriu), violet (albastru-purpuriu), verde-albăstrui/aqua (albastru-verde) și chartreuse/verde lime (galben–verde) sunt frecvent întâlnite. Denumirile celor douăsprezece culori cuaternare sunt mai variabile, dacă există, deși indigo și stacojiu sunt standard pentru albastru-violet și roșu-vermilion.
Într-un alt sens, o culoare terțiară se obține prin amestecarea pigmenților de culoare secundară. Aceste trei culori sunt: roșcat (portocaliu-purpuriu), ardezie (violet-verde) și citron (verde-portocaliu), cu cele trei culori cuaternare corespunzătoare: prună (roșcat-ardeziu), salvie (ardeziu-citron), bubalin (citron-roșcat) (cu măsliniu folosit uneori fie pentru ardezie, fie pentru citron).[8][9] Dincolo de acestea se află nuanțele de gri (gri-albastru și gri-maro), care se apropie, dar nu ajung niciodată complet la negru.
Terminologia de culoare RYB prezentată mai sus și în probele de culoare prezentate mai jos este derivată în cele din urmă din cartea Chromatography din 1835, o analiză a cercului cromatic RYB de către George Field, un chimist specializat în pigmenți și coloranți.[10]
Culori RYB produse prin amestecarea unor cantități egale de culori secundare și culori ulterioare[11]
Secundare
galben
portocaliu
roșu
purpuriu
albastru
verde
galben
Terțiare
portocaliu
roșcat
purpuriu
ardezie
verde
citron
portocaliu
Cuaternare
roșcat
prună
ardezie
salvie
citron
bubalin
roșcat
Cvinarii
prună
cafea
salvie
kaki
bubalin
arămiu
prună
Nuanțe RYB produse prin amestecarea unor cantități proporționale de culori/nuanțe primare
Spre deosebire de cercul cromatic RGB (CMY), cercul cromatic RYB nu are nici o bază științifică. Cercul cromatic RYB a fost inventat cu secole înainte de anii 1890, când s-a constatat prin experiment că magenta, galbenul și cyanul sunt culorile primare ale pigmentului, și nu roșu, galben și albastru.
Cercul cromatic RGB (CMY) a înlocuit în mare măsură cercul tradițional de culori RYB, deoarece este posibil să se afișeze culori mult mai luminoase și mai saturate folosind culorile primare și secundare ale cercului cromatic RGB (CMY). În terminologia teoriei culorii, spațiul de culoare RGB (spațiul de culoare CMY) are o gamă de culori mult mai mare decât spațiul de culoare RYB.
^William J. Miskella, 1928, Practical Color Simplified: A Handbook on Lacquering, Enameling, Coloring And Painting, pp
^John Lemos, 1920, "Color Charts for the School Room", in School Arts, vol. 19, pp 580–584
^Maerz and Paul (). A Dictionary of Color. New York. p. 154.
^ abcRGB approximations of RYB tertiary colors, using cubic interpolation.„Archived copy”. Arhivat din original la . Accesat în . The colors are paler than a simple mixture of paints would produce. For the darker, true secondary colors, see secondary color. Pure tertiary colors would be darker still.
.svg)