Dalnic, Odesa
Dalnic | |||
Дальник | |||
— Sat — | |||
| |||
Poziția geografică | |||
Poziția geografică | |||
Coordonate: 46°13′40.9″N 30°31′56.0″E / 46.228028°N 30.532222°E | |||
---|---|---|---|
Țară | Ucraina | ||
Regiune | Odesa | ||
Raion | Raionul Odesa | ||
Comunitate teritorială unită[*] | Comuna Dalnic | ||
Cod KOATUU | 5123781301 | ||
Atestare | |||
Suprafață | |||
- Total | 35,27 km² | ||
Populație | |||
- Total | 1.241 locuitori | ||
- Densitate | 35 loc./km² | ||
Fus orar | UTC+2 | ||
Cod poștal | 67842 | ||
Prefix telefonic | 4851 | ||
Prezență online | |||
GeoNames | |||
Modifică date / text |
Dalnic (în ucraineană Дальник, transliterat: Dalnîk) este localitatea de reședință a comunei Dalnic din raionul Odesa, regiunea Odesa, Ucraina. Potrivit recensământului din 2001, are o populație de 1241 locuitori.
Istoric
modificareMasacrul evreilor din Odesa
modificareÎn data de 24 octombrie 1941, aproximativ 22.000 de evrei din Odesa au fost omorâți la Dalnic din ordinul lui Ion Antonescu drept represalii la aruncarea în aer a comandamentului trupelor române din Odesa. Comandamentul Armatei Române, stabilit în fosta clădire a NKVD-ului care fusese minată de sovietici înainte de căderea orașului Odesa, a sărit în aer in seara zilei de 22 octombrie. Evreii au fost conduși de la Odesa la Dalnic în cursul zilei de 24 octombrie de locotenent-colonelul Nicolae Deleanu și locotenent-colonelul de jandarmi Mihail Niculescu (poreclit „Coca-călăul”). Primii 50 de evrei ar fi fost împușcați personal de locotenent-colonelul Nicolae Deleanu.[1] Oamenii au fost înghesuiți în patru magazii, dintre care una era minată în prealabil. Magazia minată a fost aruncată în aer la ora 17.45 (oră la care fusese aruncat în aer și comandamentul Armatei Române două zile mai devreme), iar celorlalte trei magazii li s-a dat foc. Soldaților români li s-a dat ordin să ia poziție în jurul magaziilor, la 50 de metri de acestea, și să deschidă focul asupra tuturor celor ce ar fi încercat să scape.[2]
Relatarea unui martor ocular al măcelului:[3]
Alți aproximativ 45.000 de evrei din Odesa au fost trimiși în lagărul de concentrare Bogdanovca unde au fost uciși.[4]
Demografie
modificareConform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Dalnîk era vorbitoare de ucraineană (83,72%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (12,73%) și armeană (1,05%).[5]
Vezi și
modificareNote
modificare- ^ Ioana Pelehatăi. „România a făcut „un arhipelag al crimei" la Odessa”. Accesat în 21 Aprilie 2021. Verificați datele pentru:
|access-date=
(ajutor) - ^ „Ottmar Trașcă - Ocuparea orașului Odessa de către Armata Română și măsurile adoptate față de populația evreiască, octombrie 1941 – martie 1942”. „Anuarul Institutului de Istorie «G. Barițiu» din Cluj-Napoca”, tom. XLVII, 2008, pp. 393.
- ^ Jean Ancel (ed.), Documents concerning the Fate of Romanian Jewry During the Holocaust, vol. VI, documentul nr. 26, p. 281-282.
- ^ „Bogdanovka” (PDF). Yad Vashem.
- ^ „Rezultatele recensământului din 2001 cu structura lingvistică a regiunii Odesa pe localități”. Institutul Național de Statistică al Ucrainei. Arhivat din original la . Accesat în .