Deșertul tătarilor (film)

film din 1976 regizat de Valerio Zurlini
Acest articol se referă la filmul din 1976. Pentru alte sensuri, vedeți Deșertul (dezambiguizare).
Deșertul tătarilor
Il deserto dei Tartari

Vedere din cetate asupra orașului vechi și a deșertului
Titlu originalIl deserto dei Tartari
Genfilm dramatic
film de război
RegizorValerio Zurlini
ScenaristAndré-Georges Brunelin
Jean-Louis Bertuccelli
Bazat peromanul omonim al scriitorului Dino Buzzati
ProducătorMichelle de Broca, Jacques Perrin, Giorgio Salvaggi
StudioCinema Due (Italia)
Fildebroc (Franța)
Les Films de l'Astrophore (Franța)
Director de imagineLuciano Tovoli
MontajFranco Arcalli
MuzicaEnnio Morricone
CostumeGiancarlo Bartolini Salimbeni[*]  Modificați la Wikidata
DistribuțieJacques Perrin
Vittorio Gassman
Giuliano Gemma
Philippe Noiret
Premiera29 octombrie 1976Italia Italia
12 ianuarie 1977 Franţa Franța
29 aprilie 1977 RFG RFG
Premiera în România  (1979-04-18) (Telecinematica TV)
Durata128 minute
film color
ȚaraItalia Italia
Franţa Franța
RFG RFG
Limba originalăitaliană
Disponibil în românăsubtitrat
Prezență online

Deșertul tătarilor (titlul original: în italiană Il deserto dei Tartari) este un film dramatic italo-francez, realizat în 1976 de regizorul Valerio Zurlini, după romanul omonim al scriitorului Dino Buzzati, protagoniști fiind actorii Jacques Perrin, Vittorio Gassman, Giuliano Gemma și Philippe Noiret.

Vedere din cetate, spre deșert
  Atenție: urmează detalii despre narațiune și/sau deznodământ.

Un tânăr își începe cariera militară într-o fortăreață din Deșertul Tătarilor, a cărei garnizoană așteaptă de ani de zile apariția inamicului. Cu trecerea timpului, e covârșit și el de răul așteptării înfrigurate și își dă duhul tocmai când, în sfârșit, hoarda e în fața cetății.[1]

Distribuție

modificare

Coloana sonoră

modificare

Toată muzica din film este compusă de Ennio Morricone.[2]
Orchestra dirijată de Ennio Morricone.

  • A1. Il deserto come estasi 4:10
  • A2. Proposta 1:40
  • A3. Minaccia continua 2:50
  • A4. Il deserto come minaccia 3:33
  • A5. Un cavaliere all'orizzonte 1:05
  • A6. La casa e la giovinezza (piano : Alberto Pomeranz) 3:20
  • A7. Una fortezza su una frontiera morta 3:07
  • A8. Stillicidio 4:10
  • B1. Le stagioni, gli anni… 4:48
  • B2. Il deserto come poesia della fine 4:30
  • B3. Il cavallo bianco dei Tartari 1:25
  • B4. La cena degli ufficiali 3:45
  • B5. Marcia nella tormenta 2:36
  • B6. La vestizione e l'addio

Aprecieri

modificare
„Film excesiv de lent, „de atmosferă”, reproducând servil ritmul romanului lui Dino Buzatti. ”
—T. Caranfil , Dicționar universal de filme [1]

Prezentare

modificare

Filmul a fost pezentat în România de televiziune în cadrul emisiunii Telecinematica din 18 aprilie 1979, ora 19:50 « Ciclul „Mari ecranizări după opere literare, mari actori“. „Deșertul Tătarilor“. Premieră pe țară. »[3], urmând o reluare la 20 aprilie ora 10:00.

Referințe

modificare
  1. ^ a b Caranfil, Tudor, Dicționar universal de filme, București, 2008: Litera internațional, p. 236; 
  2. ^ en , it Discogs, 2 piese de ascultat.
  3. ^ „Tv programul 1”, Scînteia, p. 5,  ;

Literatură

modificare
  • Dino Buzzati, Deșertul tătarilor, tradus de Niculina Bengus, București, 1972, 219 pag.: Editura Minerva, Colecția Biblioteca pentru toți, nr. 713 ;

Vezi și

modificare

Legături externe

modificare