Dealul Boiștea

structură anticlinală ce face parte din unitatea de orogen situată pe flancul exterior al Carpaților Orientali - Subcarpații Moldovei
Dealul Boiștea

Dealul Boiștea (în plan îndepărtat). Perspectivă sudică de pe Dealul Ghindăului, situat în apropierea Șeii Crăcăoani
Altitudine583 m
ProeminențăInclus Anticlinoriului Culmii Pleșului din Subcarpații Moldovei
LocalizareLa est de Depresiunea Neamțului, între văile râurilor Neamț (Ozana) și Topolița
Coordonate47°11′4.38″N 26°25′42.87″E ({{PAGENAME}}) / 47.1845500°N 26.4285750°E
VârstaSarmațian
RociPietrișuri, nisipuri
TipCulme deluroasă subcarpatică
CaracteristiciVersant nordic mai abrupt.
Localizare pe hartă
Dealul Boiștea se află în România
Dealul Boiștea
Dealul Boiștea (România)

Dealul Boiștea (583 m altitudinea maximă)[1] sau Dealul Budaru este o structură anticlinală ce face parte din unitatea de orogen situată pe flancul exterior al Carpaților Orientali - Subcarpații Moldovei. Se află în grupa Subcarpațiilor Neamțului și limitează la est Depresiunea Neamțului, având un rol protectiv climatic în raport cu aceasta.

Deși inclus morfologic în mod tradițional Subcarpaților, din punct de vedere geologic aparține în principal subunității piemontane a Podișului Moldovei, fiind format din acumulări fluvio-deltaice ale paleo-rețelei de râuri, în Sarmațian.

În decursul istoriei dealul a avut și un rol militar, facilitând din acest punct de vedere apărarea depresiunii situate la vest de acesta și astfel, a culoarului prin care se face trecerea spre Transilvania.

Localizare modificare

 
Harta topografică a arealului Târgu Neamț. Dealul Boiștea se află în estul depresiunii, între Culmea Pleșului și Dealul Corni.

Este localizat în partea de est a Depresiunii Neamțului[2] între Culmea Pleșului și Dealul Corni,[3] cele trei dealuri limitând extern depresiunea și asigurând un rol de protecție pentru aceasta, în ce privește fenomenele meteorologice cu finalitate negativă.[4]

Este situat între văile Neamțului și Topoliței,[3] văi cu caracter de „porți”[5] prin care cuveta depresionară comunică cu valea Moldovei.[6] Reprezintă astfel limita estică depresionară a cumpenei apelor dintre cele două râuri.[7]

Face parte din anticlinoriul Culmii Pleșului (format din Culmea Pleșului propriu-zisă – cea mai înaltă subunitate, Dealul Boiștea (Budaru), Dealul Bodești (Corni), Dealul Chicera, Dealurile Bahnei (Runc) și Glacisul Moldoveni), fiind situat în grupa Subcarpaților Neamțului.[8] Tradițional, limita externă a Subcarpaților Moldovei este fixată la estul dealurilor Boiștea, Corni, Mărgineni și Runc, în zona de contact cu terasele râurilor Moldova și Siret.[1] Dealul se află astfel în segmentul central al laturii externe a Subcarpaților Moldovei, segment cu un profil mai calm decât cel nordic (Culmea Pleșului) și cel sudic (Pietricica Bacăului) și mai coborât cu circa 200 m.[9]

Elemente de geologie modificare

 
Perspectivă dinspre vest a dealului, de pe drumul Târgu-Neamţ-Boiştea.

Structurile anticlinale ale grupe subcarpatice respective exprimă numai o convergență morfologică, deoarece ele aparțin în fapt subunității piemontane a Podișului Moldovei și sunt formate din acumulări fluvio-deltaice ale paleo-rețelei de râuri,[9] depozite care nu sunt în relație cu molasa din avanfosă și structura cutată a acesteia. Astfel, limita propriuzisă dintre subcarpați și piemontul podișului se află baza flancurilor din partea de vest ale dealurilor Boiștea, Corni, Stânca, Mărgineni, Bârjoveni și Runc,[10] adică la limita balamalei teraselor superioare ale râurilor Neamț și Cracău. Dealurile din estul depresiunilor Neamț și Cracău-Bistrița sunt astfel, resturi sarmațiene[1]ale treptei piemontane[3] moldave, distruse prin înălțările subcarpaților și podișului.[11]

Format succesiv dinspre nord spre sud în cea mai mare parte în epoca sarmațiană (la nord de valea râului Moldova și parțial în actuala zonă dintre Moldova și Trotuș), precum și pe măsura retragerii spre sud a lacului moldav, în intervalul pliocen-cuaternar, Piemontul Moldav a fost distrus de înălțarea subcarpaților și a Podișului Moldovenesc.[11]

Partea sa superioară este formată din pietrișuri și nisipuri.[3] Limita față de sectorul subcarpatic propriu-zis este dată de o linie care unește localitățile Blebea, Boiștea și Târpești și care trece la nivelul dealului la o altitudine aproximativă de 500 m.[5]

Elemente de geomorfologie modificare

Perspective de pe culmea dealului
Depresiunea Neamț: compartimentul sudic; în plan îndepărtat: munții Neamțului.
Spre valea Ozanei; în plan îndepărtat, în dreapta: Culmea Pleșului.

Deschiderile depresiunii spre valea Moldovei sunt largi, atât pe valea Topoliței (situată între dealurile Boiștea și Corni), cât și pe cea a Ozanei, situată la nord de deal, ultima fiind cea mai largă.[12]

Versantul nordic al dealului este mai abrupt.[13] Unde debușează văile torențiale coboarâte de pe versanți, apar conuri de dejecție.[14]

Vegetație și faună modificare

Vegetația spontană actuală[15] este reprezentată de o foioase, între care predomină predomină stejarul și care împădurește bine culmea.[16]

Elemente de geografie umană și economică modificare

 
Dealul Boiștea - releele din vârf.

La poalele dealului se află situate satele Boiștea și Blebea,[17] pe flancurile nordic de pe dreapta Neamțului și respectiv, pe cel sudic de pe stânga Topoliței, ambele localități fiind situate într-o poziție de contact dintre deal și depresiune.[18] Tot în partea de sud, la vest, este situat satul Plugari.[19] Pe deal sunt situate relee de televiziune și telefonie,[20] precum și o cruce luminoasă.[21]

Numele satului Boiștea provine de la „boiște” = loc de luptă sau loc unde are loc bătaia peștilor[22] (depunerea și fecundarea icrelor)[23] Este de menționat astfel că, alături de dealurile Pleșu și Corni, dealul Boiștea a avut în decursul timpului un rol de protecție pentru Depresiunea Neamțului, în ce privește expunerea la invaziile dușmane.[4] Astfel, vatra satului Blebea, situată până în secolul XVIII pe partea stângă a Ozanei în lungul drumului care duce spre Pașcani, a fost mutată din rațiuni protective pe locația actuală, date fiind desele invazii. O motivație similară există și în ce privește situarea vetrei satului Boiștea, aflată pe valea Topoliței, deși în acest caz ar putea fi luată în discuție și situarea favorabilă din punct de vedere al climatului dat de expunerea sudică.[18]

Perspective de pe culmea dealului
Spre valea Topoliței; în plan îndepărtat, în stânga: valea Moldovei
În fundal: dealul Corni; în planul doi: valea Topoliței
    Vezi și articolul:  Biserica de lemn Adormirea Maicii Domnului din BoișteaVezi și articolele [[{{{2}}}]] și [[{{{3}}}]]Vezi și articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] și [[{{{6}}}]]Vezi și articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] și [[{{{10}}}]]Vezi și articolele [[{{{11}}}]], [[{{{12}}}]], [[{{{13}}}]], [[{{{14}}}]] și [[{{{15}}}]]Vezi și articolele [[{{{16}}}]], [[{{{17}}}]], [[{{{18}}}]], [[{{{19}}}]], [[{{{20}}}]] și [[{{{21}}}]].

De asemenea, în cel de-Al Doilea Război Mondial, linia de fortificații care închidea coridorul de pătrundere spre Transilvania, al cărui capăt estic era în Depresiunea Neamțului, trecea peste Ozana pe la Blebea pe lângă pădurea Boiștea, mergea spre satul Dumbrava pe lângă herghelia de cai și de aici continua pe marginea pădurii Cenușa-Ingărești.[24] Alături de amplasamente de artilerie destinate să neutralizeze înaintarea trupelor sovietice,[25] pe deal se găsea un punct de observare al Armatei României,[26] cu vizibilitate începând de la zona de fortificații de pe Imașul Târgului, spre Vârful Steagului, Poiana Lungă, Munteni, Trofinești, Curătura, Dumbrava, Pădurea Făgițel, Coverca și spre valea Ozanei spre Timișești, până la râul Moldova.[27]

    Vezi și articolul:  [[]]Vezi și articolele Bătălia de la Târgu Neamț (1944) și Lupta de la Valea Culeșa - Borta Dracului - Dealul CăprărieiVezi și articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] și [[{{{6}}}]]Vezi și articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] și [[{{{10}}}]]Vezi și articolele [[{{{11}}}]], [[{{{12}}}]], [[{{{13}}}]], [[{{{14}}}]] și [[{{{15}}}]]Vezi și articolele [[{{{16}}}]], [[{{{17}}}]], [[{{{18}}}]], [[{{{19}}}]], [[{{{20}}}]] și [[{{{21}}}]].

Căile de comunicație rutiere principale care înconjoară dealul sunt reprezentate la nord de acesta de DN15B, care unește orașul Târgu Neamț de DN2, la vest și sud pe valea Topoliței de DJ155I și la est de DJ155B.[19]

Referințe modificare

  1. ^ a b c Subcarpații ..., Ielenicz & Pătru & Cliuș, 2005, p. 18
  2. ^ Davidescu, Gabriel & Chirica, Vasile & Cucolea, Mihai; Ed. Pim; Iașiș 2005;Istorie și viață spirituală în zona montană și submontană a Neamțului Arhivat în , la Wayback Machine.; p. 10; accesat la 15 octombrie 2019
  3. ^ a b c d Subcarpații ..., Ielenicz & Pătru & Cliuș, 2005, p. 177
  4. ^ a b Depresiunea Neamtului - studiu..., Dimitriu, 2007, p. 28
  5. ^ a b Depresiunea Neamtului - studiu..., Dimitriu, 2007, p. 20
  6. ^ Diaconu, Vasile; Descoperiri arheologice din secolul IV e.n. în Depresiunea Neamț; Acta Mvsei Tutovensis, IV/2009; Bârlad; p. 7; accesat la 16 octombrie 2019
  7. ^ Depresiunea Neamtului - studiu..., Dimitriu, 2007, p. 21
  8. ^ Geomorfologia României:..., Posea, 2005, p. 429
  9. ^ a b Geografia Carpaților și Subcarpaților, Ungureanu, 2004, Partea a III-a Subcarpații – 2. Regiunile geografice ale Subcarpaților – 2.1. Subcarpații Moldovei
  10. ^ Geografia Carpaților și Subcarpaților, Ungureanu, 2004, Partea a III-a Subcarpații – 1 . Caracteristici geografice generale – 1.1. Poziția geografică și limitele spațiale – 1.1.2. Limitele spațiale
  11. ^ a b Geomorfologia României:..., Posea, 2005, p. 134
  12. ^ Considerații privind impactul ..., Maniliuc, 2009, p. 12
  13. ^ Considerații privind impactul ..., Maniliuc, 2009, p. 8
  14. ^ Depresiunea Neamtului - studiu..., Dimitriu, 2007, p. 21
  15. ^ Considerații privind impactul ..., Maniliuc, 2009, p. 28
  16. ^ Considerații privind impactul ..., Maniliuc, 2009, p. 16
  17. ^ Depresiunea Neamtului - studiu..., Dimitriu, 2007, p. 33
  18. ^ a b Depresiunea Neamtului - studiu..., Dimitriu, 2007, p. 255
  19. ^ a b Județul Neamț – Harta Turistică[nefuncțională]; accesat la 15 octombrie 2019
  20. ^ Istrate, Petru; Tărâmuri nemțene în A(p)titudini, Nr. 9 Arhivat în , la Wayback Machine.. Decembrie 2014; accesat la 16 octombrie 2019
  21. ^ Parohia Boiștea; Sfințirea Crucii luminoase de pe dealul Boiștea; boistea.mmb.ro; accesat la 16 octombrie 2019
  22. ^ Butnaru, Daniela Ștefania; Toponimia bazinului hidrografic al Neamțului; Ed. Alfa; Iași; 2011; ISBN 978-606-540-059-7; pp. 43, 59; accesat la 15 octombrie 2019
  23. ^ Boiște (definiție); Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a; Institutul de Lingvistică ala Academiei Române; Editura Univers Enciclopedic; 1998; accesat la 16 octombrie 2019
  24. ^ Război blestemat, Stan, 2009, p. 126
  25. ^ Război blestemat, Stan, 2009, p. 164
  26. ^ Război blestemat, Stan, 2009, p. 152
  27. ^ Război blestemat, Stan, 2009, p. 158

Bibliografie modificare

 
Înălțarea în ajunul Paștelui a coroanei, pe culmea dealului Boiștea.

Legături externe modificare

 
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Dealul Boiștea

Vezi și modificare