Defileul Trinca

monument al naturii geologic sau paleontologic din Moldova
Defileul Trinca
Categoria III IUCN (Monument al naturii)
Harta locului unde se află
Harta locului unde se află
Harta locului unde se află
Harta locului unde se află
Poziția Raionul Edineț
Republica Moldova
Coordonate48°11′43″N 27°06′09″E ({{PAGENAME}}) / 48.195352°N 27.102604°E
Suprafață70 ha  Modificați la Wikidata

Defileul Trinca este un monument al naturii de tip geologic sau paleontologic în raionul Edineț, Republica Moldova. Este amplasat la sud-vest de satul Trinca, în valea râului Draghiște.[1] Are o suprafață de 70 ha conform Legii ariilor protejate[2] sau 58,3 ha conform unor măsurări mai recente.[1] Obiectul este administrat de Primăria comunei Trinca.[2]

Descriere

modificare

Acest defileu s-a format în urma acțiunii râului Draghiște asupra recifului de calcar badenian-volhinian. Rezultatul este o vale cu lungimea de aprox. 500 m, lățimea de 250 m și adâncimea de aprox. 40 m, mărginită de pereți stâncoși, abrupți pe alocuri. Împreună cu defileele Burlănești și Fetești, alcătuiește Complexul natural Trinca–Fetești–Burlănești din bazinul râului Draghiște.[3]

În versanții defileului se află câteva grote, trei dintre care erau stațiuni ale vânătorilor preistorici neandertali din paleoliticul mediu, reprezentanți ai culturii musteriene (80-60 mii ani în urmă). Datorită specificului activității locuitorilor, grotele abundă în resturi scheletice ale animalelor vânate: în una din grote au fost descoperite peste 440 de resturi scheletice aparținând a 15 indivizi de urs, în alta au fost scoase la suprafață circa 383 de reminiscențe provenind de la 15 specii de mamifere.[4]

Statut de protecție

modificare

Obiectivul a fost luat sub protecția statului prin Hotărîrea Sovietului de Miniștri al RSSM din 8 ianuarie 1975 nr. 5, iar statutul de protecție a fost reconfirmat prin Legea nr. 1538 din 25 februarie 1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat. Deținătorul funciar al monumentului natural este Primăria comunei Burlănești.[1]

Situl are valoare peisagistică, cognitivă, instructivă și ecoturistică și prezintă interes pentru cercetătorii istoriei geologice, a faunei, paleogeografiei și a societății omenești din zona dată.[1]

Conform situației din anul 2016, aria naturală nu are un panou informativ și nici borne de delimitare a zonei protejate. Pentru ameliorarea conservării, este recomandată interzicerea calcarului din zona protejată și lichidarea gropilor de ardere a pietrei-de-var.[1]

Galerie de imagini

modificare
  1. ^ a b c d e Postolache et al. 2016, p. 14.
  2. ^ a b „Legea nr. 1538 din 25.02.1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat”. Parlamentul Republicii Moldova. Monitorul Oficial. Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ Postolache et al. 2016, p. 21.
  4. ^ Давид А.И., Остатки млекопитающих из гротов и с. Тринка//Анисюткин Н.К., Борзияк И.А., Кетрару Н.А., Первобытный человек в гротах Тринка I–III, Кишинёв: Изд-во «Штиинца», 1986, с. 113-123

Bibliografie

modificare
  • Postolache, Gheorghe; David, Anatolie; Pascari, Viorica; Nicora, Igor (). Ariile protejate din Moldova. Academia de Științe a Moldovei, Institutul de Ecologie și Geografie, Institutul de Zoologie et al. Vol. 1: Monumente ale naturii: geologice, paleontologice, hidrologice, pedologice. Stiința. p. 13. ISBN 978-9975-85-058-2. 

Legături externe

modificare