Defileul Trinca

Defileul Trinca
Categoria III IUCN (Monument al naturii)



Poziția	Raionul Edineț Republica Moldova
Coordonate	48°11′43″N 27°06′09″E ({{PAGENAME}}) / 48.195352°N 27.102604°E
Suprafață	70 ha
Modifică date / text

Defileul Trinca este un monument al naturii de tip geologic sau paleontologic în raionul Edineț, Republica Moldova. Este amplasat la sud-vest de satul Trinca, în valea râului Draghiște.^[1] Are o suprafață de 70 ha conform Legii ariilor protejate^[2] sau 58,3 ha conform unor măsurări mai recente.^[1] Obiectul este administrat de Primăria comunei Trinca.^[2]

Descriere modificare

Acest defileu s-a format în urma acțiunii râului Draghiște asupra recifului de calcar badenian-volhinian. Rezultatul este o vale cu lungimea de aprox. 500 m, lățimea de 250 m și adâncimea de aprox. 40 m, mărginită de pereți stâncoși, abrupți pe alocuri. Împreună cu defileele Burlănești și Fetești, alcătuiește Complexul natural Trinca–Fetești–Burlănești din bazinul râului Draghiște.^[3]

În versanții defileului se află câteva grote, trei dintre care erau stațiuni ale vânătorilor preistorici neandertali din paleoliticul mediu, reprezentanți ai culturii musteriene (80-60 mii ani în urmă). Datorită specificului activității locuitorilor, grotele abundă în resturi scheletice ale animalelor vânate: în una din grote au fost descoperite peste 440 de resturi scheletice aparținând a 15 indivizi de urs, în alta au fost scoase la suprafață circa 383 de reminiscențe provenind de la 15 specii de mamifere.^[4]

Statut de protecție modificare

Obiectivul a fost luat sub protecția statului prin Hotărîrea Sovietului de Miniștri al RSSM din 8 ianuarie 1975 nr. 5, iar statutul de protecție a fost reconfirmat prin Legea nr. 1538 din 25 februarie 1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat. Deținătorul funciar al monumentului natural este Primăria comunei Burlănești.^[1]

Situl are valoare peisagistică, cognitivă, instructivă și ecoturistică și prezintă interes pentru cercetătorii istoriei geologice, a faunei, paleogeografiei și a societății omenești din zona dată.^[1]

Conform situației din anul 2016, aria naturală nu are un panou informativ și nici borne de delimitare a zonei protejate. Pentru ameliorarea conservării, este recomandată interzicerea calcarului din zona protejată și lichidarea gropilor de ardere a pietrei-de-var.^[1]

Galerie de imagini modificare

Vedere spre Trinca
Râul Draghiște în defileu

Note modificare

^ ^a ^b ^c ^d ^e Postolache et al. 2016, p. 14.
^ ^a ^b „Legea nr. 1538 din 25.02.1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat”. Parlamentul Republicii Moldova. Monitorul Oficial. Accesat în 7 august 2017.
^ Postolache et al. 2016, p. 21.
^ Давид А.И., Остатки млекопитающих из гротов и с. Тринка//Анисюткин Н.К., Борзияк И.А., Кетрару Н.А., Первобытный человек в гротах Тринка I–III, Кишинёв: Изд-во «Штиинца», 1986, с. 113-123

Bibliografie modificare

Postolache, Gheorghe; David, Anatolie; Pascari, Viorica; Nicora, Igor (2016). Ariile protejate din Moldova. Academia de Științe a Moldovei, Institutul de Ecologie și Geografie, Institutul de Zoologie et al. Vol. 1: Monumente ale naturii: geologice, paleontologice, hidrologice, pedologice. Stiința. p. 13. ISBN 978-9975-85-058-2.

Legături externe modificare

Materiale media legate de Defileul Trinca la Wikimedia Commons

[FOOTNOTEPostolacheDavidPascariNicora201614-1] Postolache et al. 2016, p. 14.

[legea1538-2] „Legea nr. 1538 din 25.02.1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat”. Parlamentul Republicii Moldova. Monitorul Oficial. Accesat în 7 august 2017.

[FOOTNOTEPostolacheDavidPascariNicora201621-3] Postolache et al. 2016, p. 21.

[4] Давид А.И., Остатки млекопитающих из гротов и с. Тринка//Анисюткин Н.К., Борзияк И.А., Кетрару Н.А., Первобытный человек в гротах Тринка I–III, Кишинёв: Изд-во «Штиинца», 1986, с. 113-123

[1]

[2]

[3]

[4]