Raionul Edineț

raion din Republica Moldova

Raionul Edineț este o unitate administrativ-teritorială, un raion în nordul Republicii Moldova. Capitala sa este orașul Edineț.

Edineț
Raionul Edineţ
—  Raion  —

Drapel
Drapel
Stemă
Stemă
Map
Edineț (Moldova)
Poziția geografică în Republica Moldova
Coordonate: 48°10′00″N 27°15′00″E ({{PAGENAME}}) / 48.166666666667°N 27.25°E

Regiunea de dezvoltareNord[1]
Atestare Modificați la Wikidata

Centrul raionalEdineț

Guvernare
 - Președinte de raionNicolai Melnic (PSRM[2], 2023)

Suprafață
 - Total933 km²
Altitudine275 m.d.m.

Populație (2014)[3]
 - Total71.849 locuitori
 - Densitate77 loc./km²

Cod poștalMD-46xx[4]
Prefix telefonic+373 246[5]
Plăcuțe autoED

Prezență online
Site oficial
OpenStreetMap relation Modificați la Wikidata

Raionul Edineț pe harta Republicii Moldova
Raionul Edineț pe harta Republicii Moldova
Raionul Edineț pe harta Republicii Moldova
Amplasare zonală / Caracteristici hidrografice și de relief
Amplasare zonală / Caracteristici hidrografice și de relief
Amplasare zonală / Caracteristici hidrografice și de relief

Geografie modificare

Soluri modificare

În direcția nord-vestică iese la suprafață complexul de sisturi silurene și gresii dezagregate. Tot aici se găsește un sector compact de șisturi argiloase de culoare brună. De asemenea în apropierea orașului se întîlnesc calcare silicoase.

Suprafața modificare

 
Obiecte descoperite în localitatea Cuconeștii Vechi, Cultura Cucuteni

Suprafața constituie 6.365,9 ha, dintre care:

  • teren arabil – 3.604,3 ha;
  • livezi și vii – 181,6 ha;
  • teren aferent construcțiilor – 597,3 ha;
  • suprafața ocupată de drumuri – 130 ha;
  • terenurile fondului silvic – 922,5 ha;
  • pășuni – 527 ha;
  • bazine acvatice – 306,3 ha.

Demografie modificare

Populația istorică
AnulPop.±%
1959 78.042—    
1970 85.542+9.6%
1979 91.713+7.2%
1989 94.001+2.5%
2004 81.390−13.4%
2014 71.849−11.7%
BNS:[6][3]

Statistici vitale modificare

Principalii indicatori demografici, 2013[7][8]:

Structura etnică modificare

Grup etnic Populație % Procentaj
Moldoveni 59.195 72,73%
Ucraineni 16.084 19,76%
Ruși 5.083 6,24%
Țigani 499 0,61%
Găgăuzi 143 0,17%
Bulgari 91 0,11%
Alții 294

Structura vârstnică modificare

La 1 ianuarie 2008 populația stabilă a orașului Edineț constituie 20013 persoane, din ei:

  • bărbați – 9571;
  • femei – 10442;

Persoane sub vîrsta aptă de muncă (pînă la 16 ani) 2141, inclusiv:

  • 0-2 ani – 210;
  • 3-4 ani – 384;
  • 5-6 ani – 455;
  • 7-10 ani – 360;
  • 11-15 ani – 732.

Persoane în vîrstă aptă de muncă 13270, inclusiv:

  • bărbați 16-61 ani – 6100;
  • femei 16-56 ani – 7170;

Peste vîrsta aptă de muncă (bărbați 62 ani și mai mult, femei 57 ani și mai mult) – 4602.

Administrație și politică modificare

 
Sediul Consiliului Raional Edineț

Președintele raionului Edineț este Nicolai Melnic (PSRM), reales la 7 decembrie 2023.[2]

Componența Consiliului Raional Edineț (33 de consilieri), ales la 5 noiembrie 2023,[9] este următoarea:

    Partid Consilieri Componență
Partidul Socialiștilor din Republica Moldova 12                        
  Partidul Social Democrat European 5                        
  Partidul Acțiune și Solidaritate 5                        
  Liga Orașelor și Comunelor 5                        
  Partidul Liberal Democrat din Moldova 2                        
  Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei 1                        
  Partidul „Renaștere” 1                        
  Partidul Comuniștilor din Republica Moldova 1                        
  Alexandru Tureac (independent) 1                        

Diviziuni administrative modificare

Raionul Edineț are 49 localități: 2 orașe, 30 comune și 17 sate.

Atracții turistice modificare

Defileul Fetești modificare

 
Stâncă calcaroasă în preajma satului Fetești

Rezervația include masivul de pădure Fetești, împrejurările lui cu vegetație ierboasa și defileul râulețului Draghiște (provine de la drag, dragoste). Defileul are o lățime de 250 m, maluri abrupte, înalte. În partea superioară a rezervației s-a păstrat un sector de dumbravă semiaridă de Quercus pubescens. La sud, în râpă, această dumbravă se mărginește cu o pădure de stejar, la vest - cu o pădure de stejar fără carpen, iar la nord se întind terenuri agricole. Aici vegetează 160 de specii de plante ierboase. 15 specii de plante sunt rare (Rhamnus tinctoria, Cotoneaster meanocarpa, Amygdalus nana, Schivereckia podolica, Poa podolica, Dictamnus gymnistylis, Saxifraga tridactylites, Aurinia saxatilis, Asperula tinctoria, Asplenium ruta-muraria, A.trichomanes, Cystopteris fragilis, Adonis vernalis, Helichrysum arenarium, Fritillaria montana).

Grotele Brânzeni modificare

Privită de la est spre vest, sau de la nord spre sud, comuna Brânzeni pare desprinsa dintr-un peisaj montan. Încercuită din toate părțile de recifi cu înălțimea de peste 210 m, localitatea Brânzeni are o moșie cu un patrimoniu natural și antropic deosebit. Ecologiștii si calatorii sunt frapați de măreția monumentelor naturii, savanții și arheologii considera Brânzenii un adevărat paradis arheologic, paleontologii vin încoace ca în cea mai bogată bibliotecă a unor evuri dispărute milioane de ani în urmă. Râul Racovăț șerpuiește printre recifi speriat de îndrăzneala sa de pe timpuri, când a spart blocurile de piatra și și-a croit albia prin locuri atât de impresionante. Din toata moșia satului Brânzeni sub ocrotirea statului s-au luat 200 de ha. Grota de la Brânzeni prezintă o nișă în stratul de calcar adâncă de 9 m, lungă de 18 m și înaltă de 4 m, situată la 62 m înălțime față de nivelul apei r. Racovăț. Sunt studiate 3 straturi de cultură care aparțin paleoliticului târziu și mezoliticului. Obiectele de cremene găsite numără peste 8000 de unități.

Rezervația peisagistică "Zăbriceni" modificare

Are o suprafață de 607,4 ha și face parte din Ocolul Silvic Edineț, Zăbriceni, cu parcelele 87-97, ce aparțin de Întreprinderea Silvică de Stat Edineț, Este amplasată la nord-vest de s. Onești, între altitudinile de 210-270 m. Are un relief de podiș, secționat de vălcele cu versanți acoperiți de gorunete.Diversitatea specifică este tradițională pădurilor de gorun cu carpen,subdominanți fiind teiul argintiu și frasinul înalt, iar înșoțitori-jugastrul, salcia căprească, arțarul. Rezervația prezintă interes turistic pentru oamenii de știință, în special pentru botaniști și zoologi.[necesită citare]

La Castel modificare

Este rezervația peisagistică ocrotită de stat care se înscrie de minune în complexul natural Gordinești – Buzdugeni - Brânzeni. Suprafața - 746 ha.

Complexul natural Gordinești – Buzdugeni - Brânzeni găzduiește peisajele cele mai impresionante și pitorești din bazinul râului Racovăț și din nord-vestul R. Moldova. Rezervația include lotul de pădure Gordinești, situat în dreapta r. Racovăț și masivul de pădure Stanca, situat în stânga r. Racovăț, o fâșie de 200 m lățime pe parcursul din stânga râului cu vegetație petrofită ierboasă. Adăpostește în arealul ei specii rare și unice de fauna sălbatică și floră (crușinul, crinul de pădure, lăcrimioara, floarea de piatră etc.). Localnicii au compus mai multe legende și cântece închinate Racovățului și rezervației “La Castel”. Chiar și denumirea “La Castel” este legată de o poveste de dragoste și de un castel care a dispărut în negura vremurilor. În locul castelului și a dragostei fierbinți au rămas să dăinuie peste secole stâncile uriașe, pereții de piatră, care au împrumutat de la timpurile de odinioară forma unor castele medievale sau a unor cetăți dacice. "Pe una din stâncile greu accesibile, cândva se înalța un castel, unde locuia o frumoasă domniță, ce fusese răpită și ascunsă aici de către iubitul ei, deoarece părinții se împotriveau căsătoriei lor. Întorcându-se de la vânătoare, ceata vesela de prieteni urca spre castel pe poteca abruptă. Dar zadarnice le-au fost încercările. La jumătate de cale, într-o peșteră spațioasă îi aștepta ospățul: mese încărcate cu bucate delicioase și vinuri alese. După masa copioasă, amețiți de licoarea vinului, tinerii nu mai puteau să urce spre castel. Cu timpul, turnurile castelului s-au topit. Dar locurile din împrejurimi, poteca ce duce spre castel, desișul pitoresc al Răcovățului păstrează și astăzi misterioasa denumire "La Castel".

Cultură modificare

În raionul Edineț activează 45 biblioteci publice teritoriale, care deservesc 17 250 utilizatori activi. La 01 ianuarie 2023, colecția bibliotecilor publice teritoriale din rețea totaliza 436 051 documente.[10]

Personalități modificare

Note modificare

  1. ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  2. ^ a b Tocarciuc, Natalia (). „Raionul Edineț va fi condus, în continuare, de socialiști. „Păcatele" lui Nicolai Melnic”. NordNews. Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ a b BNS: Recensământul populației și al locuințelor din 2014
  4. ^ Coduri postale in Republica Moldova: Edinet Arhivat în , la Wayback Machine.. Accesat la 11 iulie 2013.
  5. ^ Prefixe telefonice ale raioanelor Republicii Moldova Arhivat în , la Wayback Machine.. Accesat la 11 iulie 2013.
  6. ^ Populația la recensământe în profil teritorial: 1959–2014
  7. ^ „Născuți-vii pe raioane și orașe, 2004-2012”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  8. ^ „Decedați pe raioane și medii, 2004-2012”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  9. ^ „Alegerea Consiliului Raional. 05.11.2023. Circumscripția electorală raională Edineț, nr. 16”. Comisia Electorală Centrală. Accesat în . 
  10. ^ Gladiniuc, Rodica; Șcerbatiuc, Galina; Caminschi, Galina; Strelciuc, Antonina; Burdeniuc, Maia (), Bibliotecile Publice Teritoriale din raionul Edineț în anul 2022, accesat în  

Legături externe modificare