Raionul Edineț

Raionul Edineț este o unitate administrativ-teritorială, un raion în nordul Republicii Moldova. Capitala sa este orașul Edineț.

Edineț
Raionul Edineţ
—  Raion  —
Drapel Stemă
Edineț (Moldova) Poziția geografică în Republica Moldova
Coordonate: 48°10′00″N 27°15′00″E ({{PAGENAME}})
Regiunea de dezvoltare	Nord
Atestare	11 noiembrie 1940
Centrul raional	Edineț
Suprafață
- Total	933 km²
Altitudine	275 m.d.m.
Populație (2014)
- Total	▼71.849 locuitori
- Densitate	77 loc./km²
Cod poștal	MD-46xx
Prefix telefonic	+373 246
Plăcuțe auto	ED
Prezență online
Site oficial GeoNames
Raionul Edineț pe harta Republicii Moldova
Amplasare zonală / Caracteristici hidrografice și de relief

Geografie

Bogății naturale

Cît privește bogățiile naturale ale orașului în direcția nord-vestică iese la suprafață complexul de sisturi silurene și gresii dezagregate. Tot aici se găsește un sector compact de sisturi argiloase de culoare brună. De asemenea în apropierea orașului se întîlnesc calcare silicoase.

Suprafața

Suprafața actuală a Edinețului – intravilan și extravilan constituie 6365,9 ha, dintre care:

• teren arabil – 3604,3 ha;
• livezi și vii – 181,6 ha;
• teren aferent construcțiilor – 597,3 ha;
• suprafața ocupată de drumuri – 130 ha;
• terenurile fondului silvic – 922,5 ha;
• pășuni – 527 ha;
• bazine acvatice – 306,3 ha.

Istoric

Toponimie

Obiecte descoperite în localitatea Cuconeștii Vechi, Cultura Cucuteni

Primul document în care apare și Edinețul este gramota de la 15 iulie 1431 prin care domnul Moldovei Alexandru cel Bun dăruiește lui Ivan Cupcici 14 sate cu hotarele lor vechi și locuri pusteite pentru ași înființa sate noi și o prisacă.

Conform acestui document vechea denumire a Edinețului este Viadineți.

Însă un document, mai convingător, datează cu data de 18 august 1690, prin gramota dată de Constantin Movilă lui Cozma Plop, în consecința căruia are loc transformarea toponimicului Viadineți în Iadineți.

Denumirea de Edineț este atestată documentar în anul 1663, rămînînd stabilă pînă în prezent.

Demografie

Evoluția numărului populației
An	Pop.	±%
1959	78.042	—
1970	85.542	+9.6%
1979	91.713	+7.2%
1989	94.001	+2.5%
2004	81.390	−13.4%
2014	71.849	−11.7%
BNS:

Statistici vitale

Principalii indicatori demografici, 2013:

• Natalitatea: ▼816 (10.0 la 1000 locuitori)
• Mortalitatea: ▼1.185 (14.5 la 1000 locuitori)
• Spor natural: -369

Structura etnică

Grup etnic	Populație	% Procentaj
Moldoveni	59.195	72,73%
Ucraineni	16.084	19,76%
Ruși	5.083	6,24%
Țigani	499	0,61%
Găgăuzi	143	0,17%
Bulgari	91	0,11%
Alții	294

Structura vârstnică

La 1 ianuarie 2008 populația stabilă a orașului Edineț constituie 20013 persoane, din ei:

• bărbați – 9571;
• femei – 10442;

Persoane sub vîrsta aptă de muncă (pînă la 16 ani) 2141, inclusiv:

• 0-2 ani – 210;
• 3-4 ani – 384;
• 5-6 ani – 455;
• 7-10 ani – 360;
• 11-15 ani – 732.

Persoane în vîrstă aptă de muncă 13270, inclusiv:

• bărbați 16-61 ani – 6100;
• femei 16-56 ani – 7170;

Peste vîrsta aptă de muncă (bărbați 62 ani și mai mult, femei 57 ani și mai mult) – 4602.

Administrație și politică

Președintele raionului Edineț este Iurie Garas (PDM), reales pentru un nou mandat în 24 iulie 2015.

Consiliul Raional, Edinet

Componența Consiliului Raional Edineț (33 de consilieri), ales în 14 iunie 2015, este următoarea:

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Democrat din Moldova	9
	Partidul Liberal Democrat din Moldova	7
	Partidul Nostru	6
	Partidul Socialiștilor din Republica Moldova	6
	Partidul Comuniștilor din Republica Moldova	4
	Partidul Liberal	1

Diviziuni administrative

Articol principal: Listă de localități din raionul Edineț.

Raionul Edineț are 49 localități: 2 orașe, 30 comune și 17 sate.

Pentru a vedea repartizarea localităților la 1930 vedeți Localitățile raionul Edineț la 1930.

Atracții turistice

Defileul Fetești

Stâncă calcaroasă în preajma satului Fetești

Articol principal: Rezervația peisagistică Fetești.

Rezervația include masivul de pădure Fetești, împrejurările lui cu vegetație ierboasa și defileul râulețului Draghiște (provine de la drag, dragoste). Defileul are o lățime de 250 m, maluri abrupte, înalte. În partea superioară a rezervației s-a păstrat un sector de dumbravă semiaridă de Quercus pubescens. La sud, în râpă, această dumbravă se mărginește cu o pădure de stejar, la vest - cu o pădure de stejar fără carpen, iar la nord se întind terenuri agricole. Aici vegetează 160 de specii de plante ierboase. 15 specii de plante sunt rare (Rhamnus tinctoria, Cotoneaster meanocarpa, Amygdalus nana, Schivereckia podolica, Poa podolica, Dictamnus gymnistylis, Saxifraga tridactylites, Aurinia saxatilis, Asperula tinctoria, Asplenium ruta-muraria, A.trichomanes, Cystopteris fragilis, Adonis vernalis, Helichrysum arenarium, Fritillaria montana).

Grotele Brânzeni

Vezi și: Toltrele Prutului.

Privită de la est spre vest, sau de la nord spre sud, comuna Brânzeni pare desprinsa dintr-un peisaj montan. Încercuită din toate părțile de recifi cu înălțimea de peste 210 m, localitatea Brânzeni are o moșie cu un patrimoniu natural și antropic deosebit. Ecologiștii si calatorii sunt frapați de măreția monumentelor naturii, savanții și arheologii considera Brânzenii un adevărat paradis arheologic, paleontologii vin încoace ca în cea mai bogată bibliotecă a unor evuri dispărute milioane de ani în urmă. Râul Racovăț șerpuiește printre recifi speriat de îndrăzneala sa de pe timpuri, când a spart blocurile de piatra și și-a croit albia prin locuri atât de impresionante. Din toata moșia satului Brânzeni sub ocrotirea statului s-au luat 200 de ha. Grota de la Brânzeni prezintă o nișă în stratul de calcar adâncă de 9 m, lungă de 18 m și înaltă de 4 m, situată la 62 m înălțime față de nivelul apei r. Racovăț. Sunt studiate 3 straturi de cultură care aparțin paleoliticului târziu și mezoliticului. Obiectele de cremene găsite numără peste 8000 de unități.

Rezervația peisagistică "Zăbriceni"

Are o suprafață de 607,4 ha și face parte din Ocolul Silvic Edineț, Zăbriceni, cu parcelele 87-97, ce aparțin de Întreprinderea Silvică de Stat Edineț, Este amplasată la nord-vest de s. Onești, între altitudinile de 210-270 m. Are un relief de podiș, secționat de vălcele cu versanți acoperiți de gorunete.Diversitatea specifică este tradițională pădurilor de gorun cu carpen,subdominanți fiind teiul argintiu și frasinul înalt, iar înșoțitori-jugastrul, salcia căprească, arțarul. Rezervația prezintă interes turistic pentru oamenii de știință, în special pentru botaniști și zoologi.

La Castel

Articol principal: La Castel.

Este rezervația peisagistică ocrotită de stat care se înscrie de minune în complexul natural Gordinești – Buzdugeni - Brânzeni. Suprafața - 746 ha.

Complexul natural Gordinești – Buzdugeni - Brânzeni găzduiește peisajele cele mai impresionante și pitorești din bazinul râului Racovăț și din nord-vestul R. Moldova. Rezervația include lotul de pădure Gordinești, situat în dreapta r. Racovăț și masivul de pădure Stanca, situat în stânga r. Racovăț, o fâșie de 200 m lățime pe parcursul din stânga râului cu vegetație petrofită ierboasă. Adăpostește în arealul ei specii rare și unice de fauna sălbatică și floră (crușinul, crinul de pădure, lăcrimioara, floarea de piatră etc.). Localnicii au compus mai multe legende și cântece închinate Racovățului și rezervației “La Castel”. Chiar și denumirea “La Castel” este legată de o poveste de dragoste și de un castel care a dispărut în negura vremurilor. În locul castelului și a dragostei fierbinți au rămas să dăinuie peste secole stâncile uriașe, pereții de piatră, care au împrumutat de la timpurile de odinioară forma unor castele medievale sau a unor cetăți dacice. "Pe una din stâncile greu accesibile, cândva se înalța un castel, unde locuia o frumoasă domniță, ce fusese răpită și ascunsă aici de către iubitul ei, deoarece părinții se împotriveau căsătoriei lor. Întorcându-se de la vânătoare, ceata vesela de prieteni urca spre castel pe poteca abruptă. Dar zadarnice le-au fost încercările. La jumătate de cale, într-o peșteră spațioasă îi aștepta ospățul: mese încărcate cu bucate delicioase și vinuri alese. După masa copioasă, amețiți de licoarea vinului, tinerii nu mai puteau să urce spre castel. Cu timpul, turnurile castelului s-au topit. Dar locurile din împrejurimi, poteca ce duce spre castel, desișul pitoresc al Răcovățului păstrează și astăzi misterioasa denumire "La Castel".

Cultură

În raionul Edineț activează 45 biblioteci publice teritoriale, care deservesc 17 250 utilizatori activi. La 01 ianuarie 2023, colecția bibliotecilor publice teritoriale din rețea totaliza 436 051 documente.

Personalități

• Ghenadie Ciobanu (n.1957, Brătușeni), compozitor, pianist, pedagog, magistru relații internaționale, președinte al Uniunii compozitorilor (1990)
• Ceslav Ciobanu (n. 1951, Hlinaia), economist, traducător și politician moldovean, ministru al privatizării (1997).
• Boris Coroliuc (1930, Hincăuți – 2016), om de știință și profesor sovietic și moldovean, rector al Universității „Alecu Russo” din Bălți (1975-1985)
• Vasile Stroescu (1845, Trinca - 1926) om politic, filantrop și membru de onoare al Academiei Române.

Legături externe

• Consiliul raional Edineț