Raionul Edineț
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
Acest articol sau această secțiune pare să conțină cercetare originală. Dacă textul nu poate fi rescris conform politicii Wikipedia, atunci va fi șters. |
Raionul Edineț este o unitate administrativ-teritorială, un raion în nordul Republicii Moldova. Capitala sa este orașul Edineț.
Edineț | |||
Raionul Edineţ | |||
— Raion — | |||
![]() | |||
| |||
Edineț (Moldova) Poziția geografică în Republica Moldova | |||
Coordonate: 48°10′00″N 27°15′00″E / 48.166666666667°N 27.25°E | |||
---|---|---|---|
Regiunea de dezvoltare | Nord[1] | ||
Atestare | ![]() | ||
Centrul raional | Edineț | ||
Suprafață | |||
- Total | 933 km² | ||
Altitudine | 275 m.d.m. | ||
Populație (2014)[2] | |||
- Total | ▼71.849 locuitori | ||
- Densitate | 77 loc./km² | ||
Cod poștal | MD-46xx[3] | ||
Prefix telefonic | +373 246[4] | ||
Plăcuțe auto | ED | ||
Prezență online | |||
Site oficial GeoNames ![]() | |||
Raionul Edineț pe harta Republicii Moldova | |||
Amplasare zonală / Caracteristici hidrografice și de relief | |||
Modifică date / text ![]() |
GeografieModificare
Bogății naturaleModificare
Cît privește bogățiile naturale ale orașului în direcția nord-vestică iese la suprafață complexul de sisturi silurene și gresii dezagregate. Tot aici se găsește un sector compact de sisturi argiloase de culoare brună. De asemenea în apropierea orașului se întîlnesc calcare silicoase.
SuprafațaModificare
Suprafața actuală a Edinețului – intravilan și extravilan constituie 6365,9 ha, dintre care:
- teren arabil – 3604,3 ha;
- livezi și vii – 181,6 ha;
- teren aferent construcțiilor – 597,3 ha;
- suprafața ocupată de drumuri – 130 ha;
- terenurile fondului silvic – 922,5 ha;
- pășuni – 527 ha;
- bazine acvatice – 306,3 ha.
IstoricModificare
ToponimieModificare
Primul document în care apare și Edinețul este gramota de la 15 iulie 1431 prin care domnul Moldovei Alexandru cel Bun dăruiește lui Ivan Cupcici 14 sate cu hotarele lor vechi și locuri pusteite pentru ași înființa sate noi și o prisacă.
Conform acestui document vechea denumire a Edinețului este Viadineți.
Însă un document, mai convingător, datează cu data de 18 august 1690, prin gramota dată de Constantin Movilă lui Cozma Plop, în consecința căruia are loc transformarea toponimicului Viadineți în Iadineți.
Denumirea de Edineț este atestată documentar în anul 1663, rămînînd stabilă pînă în prezent.
DemografieModificare
Evoluția numărului populației | ||
---|---|---|
An | Pop. | ±% |
1959 | 78.042 | — |
1970 | 85.542 | +9.6% |
1979 | 91.713 | +7.2% |
1989 | 94.001 | +2.5% |
2004 | 81.390 | −13.4% |
2014 | 71.849 | −11.7% |
BNS:[5][2] |
Statistici vitaleModificare
Principalii indicatori demografici, 2013[6][7]:
- Natalitatea: ▼816 (10.0 la 1000 locuitori)
- Mortalitatea: ▼1.185 (14.5 la 1000 locuitori)
- Spor natural: -369
Structura etnicăModificare
Grup etnic | Populație | % Procentaj |
---|---|---|
Moldoveni | 59.195 | 72,73% |
Ucraineni | 16.084 | 19,76% |
Ruși | 5.083 | 6,24% |
Țigani | 499 | 0,61% |
Găgăuzi | 143 | 0,17% |
Bulgari | 91 | 0,11% |
Alții | 294 |
Structura vârstnicăModificare
Acest articol sau secțiune are nevoie de actualizare. Unele părți din acest articol sau secțiune au fost identificate ca nemaifiind de actualitate. Vă rugăm să actualizați acest articol introducând evenimente recente și eliminați acest format după aceea. Informații suplimentare se pot găsi pe pagina de discuții. |
La 1 ianuarie 2008 populația stabilă a orașului Edineț constituie 20013 persoane, din ei:
- bărbați – 9571;
- femei – 10442;
Persoane sub vîrsta aptă de muncă (pînă la 16 ani) 2141, inclusiv:
- 0-2 ani – 210;
- 3-4 ani – 384;
- 5-6 ani – 455;
- 7-10 ani – 360;
- 11-15 ani – 732.
Persoane în vîrstă aptă de muncă 13270, inclusiv:
- bărbați 16-61 ani – 6100;
- femei 16-56 ani – 7170;
Peste vîrsta aptă de muncă (bărbați 62 ani și mai mult, femei 57 ani și mai mult) – 4602.
Administrație și politicăModificare
Președintele raionului Edineț este Iurie Garas (PDM), reales pentru un nou mandat în 24 iulie 2015.
Componența Consiliului Raional Edineț (33 de consilieri), ales în 14 iunie 2015, este următoarea:
Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Partidul Democrat din Moldova | 9 | ||||||||||
Partidul Liberal Democrat din Moldova | 7 | ||||||||||
Partidul Nostru | 6 | ||||||||||
Partidul Socialiștilor din Republica Moldova | 6 | ||||||||||
Partidul Comuniștilor din Republica Moldova | 4 | ||||||||||
Partidul Liberal | 1 |
Diviziuni administrativeModificare
Raionul Edineț are 49 localități: 2 orașe, 30 comune și 17 sate.
Pentru a vedea repartizarea localităților la 1930 vedeți Localitățile raionul Edineț la 1930.
Atracții turisticeModificare
Defileul FeteștiModificare
Rezervația include masivul de pădure Fetești, împrejurările lui cu vegetație ierboasa și defileul râulețului Draghiște (provine de la drag, dragoste). Defileul are o lățime de 250 m, maluri abrupte, înalte. În partea superioară a rezervației s-a păstrat un sector de dumbravă semiaridă de Quercus pubescens. La sud, în râpă, această dumbravă se mărginește cu o pădure de stejar, la vest - cu o pădure de stejar fără carpen, iar la nord se întind terenuri agricole. Aici vegetează 160 de specii de plante ierboase. 15 specii de plante sunt rare (Rhamnus tinctoria, Cotoneaster meanocarpa, Amygdalus nana, Schivereckia podolica, Poa podolica, Dictamnus gymnistylis, Saxifraga tridactylites, Aurinia saxatilis, Asperula tinctoria, Asplenium ruta-muraria, A.trichomanes, Cystopteris fragilis, Adonis vernalis, Helichrysum arenarium, Fritillaria montana).
Grotele BrânzeniModificare
Privită de la est spre vest, sau de la nord spre sud, comuna Brânzeni pare desprinsa dintr-un peisaj montan. Încercuită din toate părțile de recifi cu înălțimea de peste 210 m, localitatea Brânzeni are o moșie cu un patrimoniu natural și antropic deosebit. Ecologiștii si calatorii sunt frapați de măreția monumentelor naturii, savanții și arheologii considera Brânzenii un adevărat paradis arheologic, paleontologii vin încoace ca în cea mai bogată bibliotecă a unor evuri dispărute milioane de ani în urmă. Râul Racovăț șerpuiește printre recifi speriat de îndrăzneala sa de pe timpuri, când a spart blocurile de piatra și și-a croit albia prin locuri atât de impresionante. Din toata moșia satului Brânzeni sub ocrotirea statului s-au luat 200 de ha. Grota de la Brânzeni prezintă o nișă în stratul de calcar adâncă de 9 m, lungă de 18 m și înaltă de 4 m, situată la 62 m înălțime față de nivelul apei r. Racovăț. Sunt studiate 3 straturi de cultură care aparțin paleoliticului târziu și mezoliticului. Obiectele de cremene găsite numără peste 8000 de unități.
Rezervația peisagistică "Zăbriceni"Modificare
Are o suprafață de 607,4 ha și face parte din Ocolul Silvic Edineț, Zăbriceni, cu parcelele 87-97, ce aparțin de Întreprinderea Silvică de Stat Edineț, Este amplasată la nord-vest de s. Onești, între altitudinile de 210-270 m. Are un relief de podiș, secționat de vălcele cu versanți acoperiți de gorunete.Diversitatea specifică este tradițională pădurilor de gorun cu carpen,subdominanți fiind teiul argintiu și frasinul înalt, iar înșoțitori-jugastrul, salcia căprească, arțarul. Rezervația prezintă interes turistic pentru oamenii de știință, în special pentru botaniști și zoologi.[necesită citare]
La CastelModificare
Este rezervația peisagistică ocrotită de stat care se înscrie de minune în complexul natural Gordinești – Buzdugeni - Brânzeni. Suprafața - 746 ha.
Complexul natural Gordinești – Buzdugeni - Brânzeni găzduiește peisajele cele mai impresionante și pitorești din bazinul râului Racovăț și din nord-vestul R. Moldova. Rezervația include lotul de pădure Gordinești, situat în dreapta r. Racovăț și masivul de pădure Stanca, situat în stânga r. Racovăț, o fâșie de 200 m lățime pe parcursul din stânga râului cu vegetație petrofită ierboasă. Adăpostește în arealul ei specii rare și unice de fauna sălbatică și floră (crușinul, crinul de pădure, lăcrimioara, floarea de piatră etc.). Localnicii au compus mai multe legende și cântece închinate Racovățului și rezervației “La Castel”. Chiar și denumirea “La Castel” este legată de o poveste de dragoste și de un castel care a dispărut în negura vremurilor. În locul castelului și a dragostei fierbinți au rămas să dăinuie peste secole stâncile uriașe, pereții de piatră, care au împrumutat de la timpurile de odinioară forma unor castele medievale sau a unor cetăți dacice. "Pe una din stâncile greu accesibile, cândva se înalța un castel, unde locuia o frumoasă domniță, ce fusese răpită și ascunsă aici de către iubitul ei, deoarece părinții se împotriveau căsătoriei lor. Întorcându-se de la vânătoare, ceata vesela de prieteni urca spre castel pe poteca abruptă. Dar zadarnice le-au fost încercările. La jumătate de cale, într-o peșteră spațioasă îi aștepta ospățul: mese încărcate cu bucate delicioase și vinuri alese. După masa copioasă, amețiți de licoarea vinului, tinerii nu mai puteau să urce spre castel. Cu timpul, turnurile castelului s-au topit. Dar locurile din împrejurimi, poteca ce duce spre castel, desișul pitoresc al Răcovățului păstrează și astăzi misterioasa denumire "La Castel".
CulturăModificare
În raionul Edineț activează 45 biblioteci publice teritoriale, care deservesc 17 250 utilizatori activi. La 01 ianuarie 2023, colecția bibliotecilor publice teritoriale din rețea totaliza 436 051 documente.[8]
PersonalitățiModificare
- Ghenadie Ciobanu (n.1957, Brătușeni), compozitor, pianist, pedagog, magistru relații internaționale, președinte al Uniunii compozitorilor (1990)
- Ceslav Ciobanu (n. 1951, Hlinaia), economist, traducător și politician moldovean, ministru al privatizării (1997).
- Boris Coroliuc (1930, Hincăuți – 2016), om de știință și profesor sovietic și moldovean, rector al Universității „Alecu Russo” din Bălți (1975-1985)
- Vasile Stroescu (1845, Trinca - 1926) om politic, filantrop și membru de onoare al Academiei Române.
Legături externeModificare
NoteModificare
- ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ a b BNS: Recensământul populației și al locuințelor din 2014
- ^ Coduri postale in Republica Moldova: Edinet Arhivat în , la Wayback Machine.. Accesat la 11 iulie 2013.
- ^ Prefixe telefonice ale raioanelor Republicii Moldova Arhivat în , la Wayback Machine.. Accesat la 11 iulie 2013.
- ^ Populația la recensământe în profil teritorial: 1959–2014
- ^ „Născuți-vii pe raioane și orașe, 2004-2012”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Decedați pe raioane și medii, 2004-2012”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Gladiniuc, Rodica; Șcerbatiuc, Galina; Caminschi, Galina; Strelciuc, Antonina; Burdeniuc, Maia (), Bibliotecile Publice Teritoriale din raionul Edineț în anul 2022, accesat în