Edineț
Edineț este un oraș din nordul Republicii Moldova, centru administrativ al raionului omonim. Este situat pe traseul internațional Odesa – Chișinău – Brest.[6]
Edineț | |||
— Oraș — | |||
![]() Primăria | |||
| |||
Poziția orașului pe harta Republicii Moldova | |||
Poziția orașului pe harta raionului Edineț | |||
Coordonate: 48°10′14″N 27°18′16″E / 48.17056°N 27.30444°E | |||
---|---|---|---|
Țară | ![]() | ||
Raion | Edineț | ||
Atestare | 1431 | ||
Promovat oraș | 1962[2] | ||
Promovat municipiu | 2017[3] (1998-2001)[4] | ||
Localități componente | |||
Guvernare | |||
- Primar | Constantin Cojocari (independent[1], 2019) | ||
Suprafață | |||
- Total | 14,5 km² | ||
Altitudine | 231 m.d.m. | ||
Populație (2014)[5] | |||
- Total | 15.520 locuitori | ||
Cod poștal | MD-4601 | ||
Prefix telefonic | 246 | ||
Localități înfrățite | |||
- Râmnicu Sărat | România | ||
Prezență online | |||
[primăriaedineț.md Primăria Edineț] GeoNames ![]() | |||
![]() | |||
Modifică date / text ![]() |

Istoric Modificare
Istoric, orașul s-a numit și Viadinți, Vidinți, Iadineți, Edinița; în rusă Единцы, transliterat: Edințî, în ucraineană Єдинці, transliterat: Edînți
Geografie Modificare
Orașul se află pe automagistrala Chișinău – Cernăuți la o distanță de 200 km. de Chișinău și la 8 km. de stația de cale ferată Brătușeni. Are 20.200 locuitori împreună cu satele ce intră în componența sa (Alexăndreni și Gordineștii Noi) și este centrul administrativ al raionului Edineț.
- Parcul „Vasile Alecsandri”
-
Parcul „Vasile Alecsandri”
-
Același parc, anii '80
-
-
Peisaj adiacent
Resurse naturale Modificare
Orașul Edineț este întins pe o suprafață de 870 ha. În orașul Edineț este o grădină publică în numele lui Alecsandri, unică în felul său, cu o suprafață totală de 34,2 ha.
Istoric Modificare
URSS 1944–1991
România 1918–1940
Republica Rusă 1917
Republica Democratică Moldovenească 1917–1918
Imperiul Rus 1812–1917
Moldova –1812
Orașul Edineț apare pentru prima dată, cu numele de Viadinți, în gramota domnului Moldovei Alexandru cel Bun din 15 iunie 1431, conform cărei el a repartizat vornicului Cupcici pământuri pentru așezarea satelor.
Dezvoltarea intensă a economiei a contribuit la creșterea numărului populației. Dacă la începutul sec. XIX numărul gospodăriilor era de 87, apoi la începutul sec. XX – 670 și 3450 de locuitori. Majoritatea populației era de origine română. Iar mai târziu se mută cu traiul în orășel și lipoveni. Crește numărul evreilor și al rușilor. În afară de aceste naționalități pe teritoriul orașului mai locuiau și ucraineni, polonezi și nemți.
În 1861 în Edineț este deschisă prima școală. În 1867 este deschisă o școală cu patru clase pentru fete. În 1852 Edinețul este pomenit drept târgușor. În 1859 aici se deschide o școală, în 1861 – o școală parohială bisericească, iar peste un an – un punct de găzduire peste noapte. Din 1885 târgușorul Edineț se dezvoltă destul de furtunos pentru acele timpuri. Un rol important în dezvoltarea orașului o are și așezarea geografică a Edinețului. Prin Edineț treceau două magistrale centrale – spre Lipcani și Bălți.
Loibman Șmil a construit clădirea muzeului și a filialei Muzeului de Artă Populară în 1922. În 1924, clădirea muzeului a fost dăruită societății evreiești pentru spital. În clădirea muzeului de artă a activat și o sinagogă. La începutul sec. XX, Edineț devine un important centru comercial din nordul Moldovei. După cel de al doilea război mondial, economia orașului Edineț a cunoscut o dezvoltare rapidă. Astfel au fost construite și date în exploatare mai multe întreprinderi dintre care uzina constructoare de mașini pentru prelucrarea lemnului, fabrici de vinuri, conserve, unt, etc.
În prezent Edineț este unul dintre cele mai importante orașe din nordul republicii, având un impact major în dezvoltarea economiei țării.
Demografie Modificare
La recensământ general din 2004, orașul Edineț a înregistrat 15.624 de locuitor, inclusiv, populația masculină numărând 7.284 persoane și cea feminină - 8.340 persoane.[7]
Moldoveni (62,3%)
Ruși (16,2%)
Ucraineni (13,7%)
Alte etnii (7,8%)
Structura etnică a orașului conform recensămintelor populației din 2004 și 2014.
Grup etnic | 2004[8] | 2014 |
---|---|---|
Moldoveni | 8747 | 9618 |
Ruși | 3394 | 2.479 |
Ucraineni | 2682 | 2.110 |
Romi | 490 | 614 |
Români | 176 | 413 |
Bulgari | 37 | 27 |
Găgăuzi | 23 | 19 |
Alte etnii | 29 | 87 |
Nedeclarată | 91 | 91 |
Total | 15.624 | 15.520 |
Administrație și politică Modificare
Primarul municipiului Edineț este Constantin Cojocari (politician independent, ex-PDM), reales în noiembrie 2019.[1]
Acest articol sau secțiune are nevoie de actualizare. Unele părți din acest articol sau secțiune au fost identificate ca nemaifiind de actualitate. Vă rugăm să actualizați acest articol introducând evenimente recente și eliminați acest format după aceea. Informații suplimentare se pot găsi pe pagina de discuții. |
Componența Consiliului Local Edineț (27 de consilieri), ales în 14 iunie 2015, este următoarea:
Economie Modificare
Economia locală este reprezentată de 2.191 agenți economici, numărul cărora s-a modificat neesențial în ultimii ani. Însă, la o privire atentă, observăm o schimbare structurală, astfel în ultimii trei ani s-a micșorat numărul întreprinderilor individuale și a întreprinderilor de stat, în schimb a crescut mult numărul celor care activează în bază de patent și a gospodăriilor țărănești.
În prezent Edinețul este un important centru industrial din nordul republicii. Baza economică a orașului o formează circa 20 agenți economici mari. Principalii sunt „Agromaș” S.A. care produce unelte de prelucrare a lemnului unde lucrează 84 angajați, ”Modern” S.A. care se ocupă cu cusutul hainelor și Baza de transport auto cu 97 angajați și o cifră de afaceri anuală de 2,1 mln. lei. În oraș sunt 2 hoteluri, 227 unități de comerț cu amănuntul, filiale a 5 bănci comerciale și 2 com panii de asigurare.
Infrastructură Modificare
Lungimea totală a drumurilor din localitate este de 100 km și cea mai mare parte a lor peste 55 km este cu acoperire rigidă. Orașul are un grad de gazificare înalt, au fost construite circa 46 km de gazoduct; toate instituțiile socio-culturale, întreprinderile și în jur de 3.000 case și apartamente sunt conectate la conducta de gaze. Sistemul de aprovizionare centralizată cu apă acoperă tot orașul. Lungimea totală a conductelor este de 33 km, rețeaua de canalizare are o lungime de 12,2 km. Sursele de alimentare cu apă sunt 28 fântâni arteziene și 589 fântâni publice. Din 7.040 apartamente și case din oraș 4.070 sunt conectate la sursa centralizată de alimentare cu apă.
-
Oficiul Stării Civile din oraș
-
Serviciul salvatori și pompieri din Edineț
-
Centrul comercial „Fourchette”
Social Modificare
Populația orașului Edineț este de peste 25 mii locuitori dintre care cea mai mare parte o constituie moldovenii, peste 13 mii sau 53%, urmată de ruși – 5.800 persoane sau 23,2%, ucraineni 4.900 respectiv 19,6% și romi 790 persoane sau 3,1%. Restul circa 1% reprezintă minorități naționale – polonezi, bulgari, etc.
Resursele de muncă ale Edinețului sunt de circa 16,8 mii persoane. Cea mai mare parte a populației este ocupată în sfera neproductivă – 3,9 mii persoane, sfera prestări servicii – 2 mii persoane și agricultură – 1,1 mii persoane. În industrie activează 840 persoane. Pe teritoriul orașului sunt 5 instituții preșcolare, 3 școli în care învață 1.600 elevi și 4 licee cu 1.260 elevi. De asemenea este și un colegiu cu 60 studenți.
Sistemul de ocrotire a sănătății este format dintr-un spital, un centru al medicilor de familie, o stație de salvare și multe farmacii. În sistemul de ocrotire a sănătății activează 137 medici și 309 personal medical mediu. Pe teritoriul orașului funcționează 2 biblioteci publice, o casă de cultură și Muzeul ținutului Edineț. Dintre colectivele artistice trebuie menționat ansamblul „Ciocârlia”.
Cultură Modificare
În orașul Edineț activează două biblioteci publice teritoriale: Biblioteca Publică Municipală cu Filiala de Carte Românească și Biblioteca pentru Copii[9].
Personalități Modificare
Născuți în Edineț Modificare
- Reuben Doctor (1882–1940), actor de teatru american, compozitor și libretist
- Avraam Tkaci (1895–1961), profesor, scriitor și editor argentinian
- Joseph Gaer (1897–1969), profesor și lector universitar american
- Leib Gruzman (1902–1961), jurnalist, editor, și scriitor argentinian
- Revekka Galperina (1902–1976), traducătoare sovietică de literatură engleză și germană, redactor literar
- Golda Gutman-Krimer (1906–1983), scriitoare argentiniană
- Gheorghe G. Bezviconi (1910–1966), istoric, genealogist și heraldist român
- Samuel Wainer (1910–1980), jurnalist și editorialist brazilian
- Leon Levițchi (1918–1991), filolog și lexicograf român
- Alexandru Mațiura (n. 1954), antrenor de fotbal și fost fotbalist moldovean
- Alexandru Spiridon (n. 1960), antrenor profesionist de fotbal și fost fotbalist mijlocaș moldovean
- Igor Sadovski (n. 1981), regizor, producător și scenarist de film
- Igor Lambarschi (n. 1992), fotbalist mijlocaș moldo-rus
- Virgiliu Postolachi (n. 2000), fotbalist moldovean
- Constantin Cojocaru (1967) [10]învățător, politic, poet, scriitor
Au locuit în Edineț Modificare
- Joseph Goodelman (1862–1947), profesor, traducător și poet evreu basarabean
- Iehuda Steinberg (1863–1908), scriitor și profesor basarabean
- Menashe Halpern (1871–1960), romancier, poet și editor brazilian
- Isaak Raboy (1882–1944), scriitor evreu american
- Iacov Berezin (1890–1957), revoluționar rus
- Israel Zmora (1899–1983), critic literar, scriitor, traducător și editor israelian
- Josif Landa (1912–2000), poet, romancier, critic și jurnalist brazilian
- Isaac Vainshenker (1914–1978), scriitor, jurnalist și istoric român-uruguayan
- Moisei Lemster (n. 1946), poet, critic literar și bibliograf moldovean-israelian
Galerie de imagini Modificare
-
Panorama orașului.
-
Strada Independenței, principala arteră
-
Centrul orașului
-
Monumentul lui Lenin
Referințe Modificare
- ^ a b „Lista primarilor aleși în cadrul alegerilor locale generale din 20 octombrie 2019” (PDF). Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova. . Arhivat (PDF) din originalul de la . Accesat în .
- ^ РССМ Молдовеняскэ. Орындуире административ-териториалэ ла дата де 1 априлие 1988 [RSSM Moldovenească. Orânduire administrativ-teritorială la data de 1 aprilie 1988]. Кишинэу: Картя Молдовеняскэ, 1988. 182 п. ISBN 5-362-00294-5
- ^ Legea Nr. 248 din 03-11-2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 764-XV din 27 decembrie 2001 privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova. In: Monitorul Oficial, Nr. 9-18 art. 22 (13 ianuarie 2017)
- ^ Legea Nr. 191 din 12-11-1998 privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova. In: Monitorul Oficial, Nr. 116-118, art. 705 (30 decembrie 1998)
- ^ Rezultatele Recensămîntului Populației și al Locuințelor din 2014: „Caracteristici - Populație (populația pe comune, religie, cetățenie)” (XLS). Biroul Național de Statistică. . Accesat în .
- ^ „Primăria Edineț, infrastructura drumurilor”. Primăria Edineț. Accesat în .
- ^ Recensămîntul populației din anul 2004. Vol. 3. Gospodării casnice. Caracteristici socioeconomice. – Chișinău: Statistica, 2007 (Combinatul Poligrafic). Text paral.: lb. rusă, engl. –380 p.: tab., diagr. – ISBN 978-9975-901-32-1
- ^ Recensămîntul populației: Vol. 1. Caracteristici demografice, naționale, lingvistice, culturale. – Chișinău: Statistica, 2006 (F. E.-P. „Tipogr. Centrală”). – 492 p.: tab., diagr. – ISBN 978-9975-9786-4-4
- ^ „Edineț”. Bibliotecile Publice Teritoriale din Republica Moldova. . Accesat în .
- ^ Edineț - file de istorie, Constantin Cojocaru (). mun.Bălți. p. 275. Lipsește sau este vid:
|title=
(ajutor)
Bibliografie Modificare
- Ioniță Veaceslav : Ghidul orașelor din Republica Moldova/ Veaceslav Ioniță. Igor Munteanu, Irina Beregoi. - Chișinău,: TISH, 2004 (F.E.-P. Tipografia Centrală). 248 p. ISBN 9975-947-39-5
- Yedintsy (425 p.) – Miriam Weiner's Routes to Roots Foundation