Derventa (în sârbă Дервента) este un oraș și o comună situate în Republika Srpska, o entitate din statul modern Bosnia și Herțegovina. Este situat în regiunea Posavina, la nord-vest de Doboj. În 2013, orașul avea o populație de 11.631 locuitori, în timp ce comuna ave o populație de 27.404 de locuitori.[2]

Derventa
—  oraș[*]  —
Collage Derventa.jpg
Stemă
Stemă
Derventa (Bosnia)
Poziția geografică în Bosnia și Herțegovina
Coordonate: 44°59′N 17°55′E / 44.98°N 17.91°E

ȚarăFlag of Bosnia and Herzegovina.svg Bosnia și Herțegovina
Entitate federalăFlag of the Republika Srpska.svg Republika Srpska
Municipiu din Republica Srpska[*]Дервента (грб).svg Grad Derventa[*][[Grad Derventa (city of Bosnia and Herzegovina)|​]]

Suprafață
 - Total516,84 km²
Altitudine120 m.d.m.

Populație (2013)
 - Total12.680 locuitori

Cod poștal74 400

Localități înfrățite
 - PineroloItalia

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata
Facebook Places Modificați la Wikidata

Poziția localității Derventa
Poziția localității Derventa

GeografieModificare

Comuna Derventa se învecinează cu Brod, Modriča, Doboj, Stanari, Prnjavor și Srbac, precum și cu Croația peste râul Sava. Are o suprafață de 517 kilometri pătrați (200 mi2) și include 57 de sate pe lângă orașul Derventa.

Orașul Derventa se află pe râul Ukrina, iar drumurile duc de la el către Brod, Kotorsko (Doboj), Prnjavor (Banja Luka) și Srbac.

Orașul are o suburbie denumită Derventski Lug, care a crescut substanțial în ultimii ani din cauza creșterii comunei.

IstorieModificare

Din 1929 până în 1939, Derventa a făcut parte din Banovina Vrbas și din 1939 până în 1941 din Banovina Croației în cadrul Regatului Iugoslaviei.

Înainte de războiul din Bosnia, în Derventa exista o populație semnificativă de etnici croați, în timp ce majoritatea erau bosniaci. Când a început războiul, unii dintre sârbii proeminenți din oraș au ocupat anumite poziții de putere. În timpul războiului, principalele facțiuni de luptă au fost HVO (Hrvatsko vijeće obrane, Consiliul Croat de Apărare) și VRS (Vojska Republike Srpske, Armata Republicii Srpska), cu unele unități ale ARBiH (Armija Republike Bosne i Hercegovine) participând la conflict. Consiliul Croat de Apărare a pierdut controlul asupra Derventa după Operațiunea Coridor 1992 a Armatei Republicii Srpska și au fost împinși spre nord, iar ca urmare a bătăliei, majoritatea croaților și bosniacilor au fost curățați etnic din zonă, iar refugiații sârbi din regiunile afectate de război atât din Croația cât și Serbia s-au stabilit în scurt timp în oraș.

După Acordul de la Dayton din 1995, unii refugiați bosniaci și croați s-au întors la Derventa.

AșezăriModificare

În afară de orașul Derventa, comuna cuprinde următoarele localități:

Date demograficeModificare

PopulațieModificare

Populația așezărilor – comuna Derventa
Localitate 1948. 1953. 1961. 1971. 1981. 1991. 2013.
Total 43,787 53,592 56,141 57,010 56,489 27,404
1 Cerani 1,905 1,028
2 Crnča 1,019 684
3 Derventa 9,098 9,133 9,843 11,824 14,357 17,748 11,631
4 Donja Lupljanica 1,271 705
5 Donji Detlak 430 249
6 Drijen 783 442
7 Gornja Lupljanica 946 329
8 Gornji Detlak 1,031 577
9 Kalenderovci Gornji 512 364
10 Kostreš 403 279
11 Kulina 808 417
12 Lug 1,254 1,107
13 Lužani 356 223
14 Lužani Bosanski 786 422
15 Mala Sočanica 759 221
16 Miškovci 782 528
17 Osinja 1,890 1,244
18 Pojezna 1,277 756
19 Polje 1,124 369
20 Tetima 1,164 254
21 Trstenci 894 548
22 Velika Sočanica 1,489 960
23 Živinice 1,290 269

Compoziție etnicăModificare

Compoziție etnică - orașul Derventa
2013. 1991. 1981. 1971.
Total 11.631 (100,0%) 17.748 (100,0%) 14.357 (100,0%) 11.824 (100,0%)
sârbi 9.667 (83,11%) 4.555 (25,66%) 2.934 (20,44%) 2.496 (21,11%)
bosniaci 1.219 (10,48%) 5.558 (31,32%) 4.593 (31,99%) 5.065 (42,84%)
croați 378 (3.250%) 4.317 (24,32%) 3.727 (25,96%) 3.439 (29,08%)
Alții 367 (3.155%) 695 (3.916%) 242 (1.686%) 267 (2.258%)
iugoslavi 2.623 (14,78%) 2.799 (19,50%) 459 (3.882%)
muntenegreni 21 (0,146%) 38 (0,321%)
albanezi 18 (0,125%) 11 (0,093%)
macedoneni 12 (0,084%) 14 (0,118%)
sloveni 9 (0,063%) 32 (0,271%)
maghiari 2 (0,014%) 3 (0,025%)
Compoziție etnică - comuna Derventa
2013. 1991. 1981. 1971.
Total 27.404 (100,0%) 56 489 (100,0%) 57 010 (100,0%) 56141 (100,0%)
sârbi 22.349 (81.55%) 22.938 (40,61%) 22.840 (40,06%) 23.124 (41,19%)
croați 2.573 (9.389%) 21.952 (38,86%) 23.629 (41,45%) 25.228 (44,94%)
bosniaci 1.895 (6.915%) 7.086 (12,54%) 6.034 (10,58%) 6.548 (11,66%)
Alții 587 (2.142%) 1.165 (2.062%) 500 (0,877%) 550 (0,980%)
iugoslavi 3.348 (5.927%) 3.914 (6.865%) 575 (1.024%)
muntenegreni 35 (0,061%) 48 (0,085%)
albanezi 20 (0,035%) 12 (0,021%)
macedoneni 16 (0,028%) 17 (0,030%)
sloveni 16 (0,028%) 36 (0,064%)
maghiari 6 (0,011%) 3 (0,005%)

EconomieModificare

Următorul tabel oferă o previzualizare a numărului total de persoane înregistrate angajate de persoane juridice după activitatea lor principală (în 2018):[3]

Activitate Total
Agricultură, silvicultură și pescuit 132
Minerit si cariere 5
Fabricație 3398
Alimentare cu energie electrică, gaz, abur și aer condiționat 45
Rezerva de apa; activități de canalizare, gestionare și remediere a deșeurilor 104
Construcție 227
Comerț cu ridicata și cu amănuntul, reparații de autovehicule și motociclete 1237
Transport și depozitare 212
Cazare și servicii alimentare 227
Informatie si comunicare 45
Activități financiare și de asigurare 66
Activități imobiliare 5
Activități profesionale, științifice și tehnice 125
Activități de servicii administrative și de asistență 48
Administrație publică și apărare; securitate socială obligatorie 244
Educație 489
Sănătate umană și activități de muncă socială 187
Artă, divertisment și recreere 33
Alte activități de servicii 83
Total 6912

SportModificare

Cel mai popular sport din Derventa este fotbalul și orașul are o lungă tradiție fotbalistică. Primul club de fotbal din Derventa a fost format în 1919 sub numele de FK Dečko . Mai multe alte asociații sportive s-au format în Derventa înainte de izbucnirea celui de- al Doilea Război Mondial. Războiul a provocat dizolvarea tuturor cluburilor anterioare din Derventa și formarea clubului FK Tekstilac, care a fuzionat cu FK Dečko. FK Tekstilac concurează și astăzi în Prima Ligă a Republicii Srpska, iar terenul său este Gradski Stadion FK Tekstilac (Stadionul Orășenesc FK Tekstilac), care are o capacitate de aproximativ 500 de spectatori. Cea mai de succes echipă sportivă din Derventa este RK Derventa, care concurează în prezent în Prima Ligă de handbal din Bosnia și Herțegovina, care este cea mai mare divizie profesionistă de handbal național.

Orașul Derventa este cunoscut în întreaga regiune pentru tradiția sa de excelență în handbal, creând mulți jucători extraordinari, precum și un club de succes, având în vedere că este un oraș atât de mic.[4]

GalerieModificare

Oameni notabiliModificare

ReferințeModificare

  1. ^ https://www.unicode.org/iso15924/iso15924-codes.html  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ Institutul de Statistică al Republicii Srpska, "Recensământul populației, gospodăriilor și locuințelor din Republika Srpska 2013", ПОПИС СТАНОВНИШТВА, ДОМАЋИНСТАВА И СТАНОВА У РЕПУБЛИЦИ СРПСКОЈ 2013. ГОДИНЕ. РЕЗУЛТАТИ ПО НАСЕЉЕНИМ МЈЕСТИМА, rzs.rs.ba
  3. ^ „Cities and Municipalities of Republika Srpska” (PDF). rzs.rs.ba. Republika Srspka Institute of Statistics. . Accesat în . 
  4. ^ „Archived copy”. Arhivat din original la . Accesat în . 

Legături externeModificare