Wikipedia

Dezinformări privind pandemia de coronaviroză (COVID-19)

Odată cu debutul pandemiei de coronaviroză (COVID-19), teoriile conspirației și dezinformarea au apărut online cu privire la originea, scara și alte aspecte ale bolii.[1][2] Diverse postări de pe social media au afirmat că virusul este o armă biologică cu un vaccin produs într-un laborator, o schemă de control a populației sau rezultatul unei operațiuni de spionaj.[3][4][5][6]

Eforturi pentru combaterea dezinformării

modificare

La 2 februarie, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a descris o „infodemie masivă”,[7] citând o abundență excesivă de informații raportate, corecte și false, despre virusul care „îngreunează oamenii să găsească surse de încredere și îndrumări fiabile atunci când au nevoie de ele." OMS a afirmat că cererea ridicată de informații în timp util și de încredere a stimulat crearea unei linii directe OMS 24/7, de combatere a dezinformării, în care echipele sale de comunicare și social media au monitorizat și au răspuns la dezinformare prin intermediul site-ului său web și al paginilor de socializare.[8][9][10] OMS a eliminat în mod special ca fiind false unele afirmații care au circulat pe social media, inclusiv afirmația că o persoană poate spune dacă are virusul sau nu pur și simplu, ținându-și respirația; afirmația că dacă bea multă apă va proteja împotriva virusului; și afirmația potrivit căreia apa cu sare poate să împiedice infecția.[11]

Facebook, Twitter și Google au spus că lucrează cu OMS pentru a aborda „dezinformarea”.[12] Într-un blogpost, Facebook a declarat că va elimina conținutul semnalat de organizațiile mondiale de sănătate și de autoritățile locale care încalcă politica de conținut a acesteia privind dezinformarea care duce la „daune fizice”.[13] Facebook oferă, de asemenea, publicitate gratuită pentru OMS[14]

La sfârșitul lunii februarie, Amazon a eliminat peste un milion de produse care pretind că sunt capabile să vindece sau să protejeze împotriva coronavirusului și a eliminat zeci de mii de reclame pentru produse de sănătate care erau prea scumpe.[15]

Teoria conspirației

modificare

Jocurile Mondiale Militare din 2019

modificare

Înainte de pandemia de coronaviroză, în Wuhan s-au organizat Jocurile Mondiale Militare, la 16 - 29 octombrie 2019. Sportivii francezi susțin că au suferit de o gripă puternică în timpul competiției, iar acum sunt convinși că au avut COVID-19.[16][17]

Armă biologică chineză

modificare

În ianuarie 2020, BBC a publicat un articol despre dezinformarea privind natura coronavirusului, citând două articole din 24 ianuarie din The Washington Times, care susțineau că virusul făcea parte dintr-un program chinez de arme biologice, program desfășurat de Institutul de Virologie din Wuhan (WIV).[1][18] Washington Post a publicat mai târziu un articol care demontează teoria conspirației, citând experți din SUA care au explicat de ce institutul nu era potrivit pentru cercetarea biotehnologică, că majoritatea țărilor au abandonat armele biologice deoarece nu sunt eficiente și că nu există dovezi că virusul a fost conceput genetic.[19]

Armă biologică americană

modificare

Au existat mai multe acuzații în acest din partea Chinei, Iranului și a Rusiei.

La 22 februarie, oficialii americani au susținut că Rusia se află în spatele unei campanii de dezinformare în curs de desfășurare, folosind mii de conturi de social media pe Twitter, Facebook și Instagram pentru a promova în mod deliberat teoriile conspirației nefondate, susținând că virusul este o armă biologică fabricată de CIA și SUA duce război economic cu China cu ajutorul virusului.[20][21][22] Secretarul de stat adjunct pentru Europa și Eurasia, Philip Reeker, a declarat că „intenția Rusiei este să semene discordia și să submineze instituțiile și alianțele americane din interior” și „prin răspândirea dezinformării cu privire la coronavirus, actorii răuintenționați ruși aleg din nou să amenințe siguranța publicului prin distragerea de la răspunsul global asupra sănătății."[20] Rusia neagă afirmația, spunând că" aceasta este o poveste în mod deliberat falsă ".[23]

Rolul măștilor în oprirea răspândirii covid-19

modificare

În martie 2020, când s-au impus primele măsuri împotriva răspândirii covid-19, atât Organizația Mondială a Sănătății cât și autoritățile române au susținut că purtarea măștilor pe față nu este recomandată. Nelu Tătaru, secretar de stat devenit apoi ministrul sănătății, a explicat: „măștile fac rău oamenilor sănătoși”[24]

Izoletele

modificare

La primele cazuri de pacienți depistați ori bănuiți de infecție cu coronavirus s-a impus transportarea acestora cu izolete, considerate absolut necesare pentru a preveni răspândirea virusului. S-au achiziționat izolete la prețul de 17000 euro/bucata, de 4 ori mai scump decât s-a plătit pentru izoletele pentru Republica Moldova. Cazul a intrat sub ancheta DNA[25]. După începerea anchetei, s-a renunțat la izolete. Raed Arafat, coordonatorul Departamentului pentru situații de Urgență, a explicat: „Folosirea lor la început a fost corectă și justificată, nefolosirea lor, este la fel, corectă și justificată” [26]

Produse mass-media

modificare

În decembrie 2021, la scurt timp după apariția variantei SARS-CoV-2 Omicron, o scenă din jocul Omikron: The Nomad Soul în care personajul lui David Bowie încurajează o revoltă guvernamentală a devenit virală pe Twitter,[27] ducând la o renaștere a popularității datorită titlului din America de Nord al jocului, a tematicii și a scenariului. Dezinformarea despre implicarea lui Bill Gates în joc a început să se răspândească în încercarea de a o conecta cu teoriile conspirației conform cărora el ar fi responsabil pentru apariția acestui virus.[28][29]

Note

modificare
  1. ^ a b „China coronavirus: Misinformation spreads online about origin and scale”. BBC News. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  2. ^ Taylor, Josh (). „Bat soup, dodgy cures and 'diseasology': the spread of coronavirus misinformation”. The Guardian. Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ Jessica McDonald (). „Social Media Posts Spread Bogus Coronavirus Conspiracy Theory”. factcheck.org. Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ „Here's A Running List Of Disinformation Spreading About The Coronavirus”. Buzzfeed News. Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ Ghaffary, Shirin; Heilweil, Rebecca (). „How tech companies are scrambling to deal with coronavirus hoaxes”. Vox. Arhivat din original la . Accesat în . 
  6. ^ Carmen Lăiu, COVID-19: Cum recunoști o conspirație în vreme de pandemie?, 29 martie 2020. Accesat la 30 martie 2020
  7. ^ Europa, între epidemie și "infodemie". Macron se pregătește pentru ce e mai rău, Italia susține că este afectată de știrile false, digi24.ro
  8. ^ World Health Organization (). Novel Coronavirus (‎2019-nCoV)‎: situation report, 13 (Raport). World Health Organization. hdl:10665/330778  . 
  9. ^ „Coronavirus: UN health agency moves fast to tackle 'infodemic'; Guterres warns against stigmatization”. UN News. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  10. ^ „WHO Says There's No Effective Coronavirus Treatment Yet”. Yahoo! Finance. Arhivat din original la . Accesat în . 
  11. ^ Elassar, Alaa (). „One dangerous coronavirus 'self-check test' is circulating on social media. Here's why you should avoid it”. CNN. Arhivat din original la . Accesat în . 
  12. ^ Richtel, Matt (). „W.H.O. Fights a Pandemic Besides Coronavirus: an 'Infodemic'”. The New York Times. ISSN 0362-4331. Arhivat din original la . Accesat în . 
  13. ^ „As coronavirus misinformation spreads on social media, Facebook removes posts”. Reuters. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  14. ^ „Facebook announces how it plans to help fight the coronavirus”. Inverse. Arhivat din original la . Accesat în . 
  15. ^ „Amazon culls one million fake coronavirus products”. BBC News. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  16. ^ Mediafax, Coronavirus: "Toţi am fost la Wuhan şi ne-am îmbolnăvit, am stat 3 zile la pat" Când ar fi apărut, de fapt, COVID-19, Mediafax.ro 
  17. ^ Sharpe, James (), More competitors reveal they were ill at the World Military Games, Mail Online 
  18. ^ „China coronavirus: Misinformation spreads online”. BBC News. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  19. ^ „Experts debunk fringe theory linking China's coronavirus to weapons research”. The Washington Post. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  20. ^ a b Glenza, Jessica (). „Coronavirus: US says Russia behind disinformation campaign”. The Guardian. Arhivat din original la . Accesat în . 
  21. ^ „Coronavirus: Russia pushing fake news about US using outbreak to 'wage economic war' on China, officials say”. Agence France-Presse. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  22. ^ Ng, Kate (). „US accuses Russia of huge coronavirus disinformation campaign”. The Independent. Arhivat din original la . Accesat în . 
  23. ^ „Coronavirus: Russia denies spreading US conspiracy on social media”. BBC. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  24. ^ Secretar de stat în Ministerul Sănătății: Masca purtată de omul sănătos poate face mai mult rău decât bine. Masca e pentru cei bolnavi, Antena 3, 27 februarie 2020
  25. ^ Cătălin Tolontan - DNA INVESTIGHEAZĂ ACHIZIȚII PUBLICE COVID DE 140 DE MILIOANE DE EURO. ȘEFUL UNIFARM, ADRIAN IONEL, A CUMPĂRAT IZOLETE LA 17.000 DE EURO BUCATA, PREȚ DE MAȘINĂ
  26. ^ IZOLETA nu mai este ”simbolul pandemiei”: De ce a dispărut din dotarea ISU. Explicațiile șefului DSU Raed Arafat
  27. ^ Bain, Ellissa (). „Creepy 1999 video game 'Omikron' goes viral amid Omicron variant fears”. HITC (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  28. ^ „Reality check: Microsoft, David Bowie, Bill Gates, and a creepy video game called 'Omikron'”. GeekWire (în engleză). . Accesat în . 
  29. ^ „A 1999 Video Game Called 'Omikron' Is Going Viral Thanks to a New COVID Variant”. Distractify (în engleză). . Accesat în . 

Legături externe

modificare


Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Dezinformări_privind_pandemia_de_coronaviroză_(COVID-19)&oldid=16316882