Dimitrie Michail

Dimitrie Michail (n. 7 ianuarie 1886, Tecuci, județul Galați, d. 1956, București) a fost un medic român, specializat în oftalmologie, profesor și decan al Facultății de medicină din Cluj.

Studii

Student al Facultății de Medicină din București, ca intern al Institutului medico-militar. Obține titlul de doctor în medicină și chirurgie în anul 1909. Din anii facultății, a început specializarea în oftalmologie la Clinica de la Spitalul Colțea, condusă de profesorul Nicolae Manolescu, până în anul 1909 și apoi de profesorul George Stănculeanu. În anul 1910 a fost numit preparator la aceeași clinică. Între anii 1913 și 1916, a făcut studii și specializări în Germania, Franța și Anglia. În anul 1921 a făcut călătorii de specializare în Cehoslovacia, Austria și Germania.

Activitate profesională și didactică

În octombrie 1919 este numit profesor agregat la Clinica oftalmologică a Facultății de Medicină din Cluj, apoi profesor titular de clinică. În anul 1914 obține titlul de docent. Decan al Facultății de medicină și farmacie din Cluj de la 1 aprilie 1935 până în 1938. Între 1940 și 1945 a lucrat la Sibiu, unde se refugiase universitatea clujeană. A revenit la Cluj în 1945, iar în 1949 a fost transferat la București, ca director al nou înființatului Institut de oftalmologie. A fost un medic de mare valoare științifică și clinician desăvârșit. S-a distins prin calități chirurgicale deosebite; considera chirurgia oculară ca fiind "perla chirurgiei". A imaginat procedee și tehnici chirurgicale originale ingenioase. S-a preocupat în special de studiul anatomo-patologic, etiologic, patogenic și experimental al trahomului; a efectuat cecetări experimentale de fiziologie și biochimice în legătură cu patologia cataractei și cu secreția internă a glandei lacrimale. Timp de patru ani a fost directorul revistei Clujul medical. A participat cu lucrări la congrese ale societăților științifice naționale și internaționale. A fost membru și colaborator permanent al Societății române de endocrinologie, ginecologie și obstetrică, al Societății de oftalmologie din București și al secției din Cluj a Societății de biologie din Paris. Membru titular, începând de la înființarea în 1935, al Academiei de medicină din România. A fost membru al societăților franceză și italiană de oftalmologie. A fost scos la pensie în 1952. Este considerat unul dintre creatorii școlii românești de oftalmologie. Printre elevii săi se numără valoroase cadre didactice și specialiști, dintre care se remarcă: profesorii Petre Vancea, Vasile Săbădeanu și Niculae Zolog.

Lucrări publicate

„Cercetări asupra fenomenelor de anfilaxie conjunctivală”, teză, București, 1909
„Cercetări anatomo-patologice...”, 1912
„Tratamentul nevritelor optice”, 1913
„Tratamentul postoperator al cataractei senile”, 1913
„Tratamentul actual al atrofiilor optice tabetice”, 1914
„Tratamentul chirurgical al simbiefaronului”, 1914
„Cercetări statistice”, 1915
„Evoluția glaucomului operat”, 1920
„Manifestațiunile oculare ale encefalitei epidemice”, 1920
„O nouă metodă operatoare pentru eversiunea punctelor lacrimale”, 1920
„Studii și cercetări oculistice”, Cluj, 1920
„Tuberculoza oculară primitivă”, București, 1920
„Problemele științifice și sociale pe care le ridică oftalmologia de astăzi”, 1921
„Trachomul”, Cluj, 1921
„Valoarea optică a tridectomiei optice”, 1921
„Situația tricomului în Ardeal”, cu I. Pușcariu, București, 1920
„Afecțiunile oculare în războiul actual” cu G. Stanculescu, f.a.
„Tratat de oftalmologie”, vol I, Cluj, 1928

Bibliografie

„Lucian Predescu, Enciclopedia României Cugetarea, Ed. Cugetarea -- Georgescu Delafras, București, 1940
„Florea Marin, Vieți dedicate omului. Personalități medicale clujene”, vol. 2, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1994