Discuție:Î.Hr.

(adus de la Discuție:Î.e.n.)

La adresa [1] am găsit date care ar duce la ipoteza că, de fapt, nu există o identitate între acronimele î.e.n. și îdC. Iată textul:

Actualul sistem creștin de măsurare a timpului a fost consacrat de către monahul Dionisie cel Mic, care a proclamat anul 754 de la întemeierea Romei, drept anul nașterii lui Hristos.

Din punct de vedere istoric și științific, acest aspect este înțeles și judecat greșit, căci anul nașterii lui Hristos nu coincide cu anul 1 (nu există anul 1 înainte de Hristos și nici anul 1 după Hristos, după cum nu există nici vreun presupus an 0).

Anul nașterii lui Hristos este legat indirect de anul morții lui Irod cel Mare, căci Iisus S-a născut, după cum spune Scriptura, „în zilele împăratului Irod cel mare“ (Matei 2,1, vezi și Luca 1, 5). Moartea lui Irod s-a petrecut „cu puțin timp înainte de Paștele“ anului 750 de la întemeierea Romei, adică în primăvara anului 4 înainte de Hristos, după cum numărăm astăzi. Așadar, Hristos S-a născut înainte de anul 750 de la întemeierea Romei, adică înainte de primăvara anului 4 înainte de Hristos.

În consecință, calendarul lui Dionisie e în urmă față de realitate cu vreo 3-4 ani. Din păcate, această greșeală continuă, de atunci, să se perpetueze în istorie. Nașterea lui Hristos trebuie localizată în timp cu câțiva ani mai devreme decât prevede calendarul lui Dionisie.

Dar cu câți ani mai devreme ar trebui stabilit evenimentul nașterii lui Hristos, în raport cu antichitatea precreștină?

După cum e lesne de înțeles, Dumnezeu n-a așteptat anul 1 sau anul 0 sau căderea Imperiului Roman, și nici sfârșitul Olimpiadelor pentru a-L trimite pe Fiul Său Cel Unul născut în lume. Cu toate acestea, este limpede că nu L-a trimis „la întâmplare“, într-un moment oarecare din timp, ci „la plinirea vremii“ (Gal. 4, 4).

Dacă vom pune în legătură mărturiile istorice cu cele evanghelice, vom ajunge la concluzii dintre cele mai sigure.

Moartea lui Irod cel Mare este legată și de un eveniment astrologic care a avut loc aproximativ cu o lună înainte de Paștele anului 750 de la întemeierea Romei (anul 4 înainte de Hristos). Este vorba de o eclipsă de lună vizibilă la Ierihon, eclipsă pe care astronomii moderni au localizat-o cam în preajma datei de 13 martie a aceluiași an, a anului 4 înainte de Hristos. Despre acest fenomen astronomic ne informează și Iosif Flavius, care semnalează că „în acea noapte, luna lipsea“.

În acea zi încă trăia împăratul Irod, care, la puțin timp după eclipsă, a ordonat uciderea Fiului lui Dumnezeu. La cinci zile după acest ordin, a murit și Irod.

Paștele acelui an a fost sărbătorit în ziua de 11 a lunii aprilie a anului 4 înainte de Hristos. În conformitate cu aceste informații, moartea lui Irod ar trebui localizată undeva între datele de 13 martie și 11 aprilie ale anului 4 înainte de Hristos. Ele ne determină să ajungem, cu cea mai deplină certitudine, la concluzia că moartea lui Irod a survenit între data de 20 martie și data de 9 aprilie a anului 4 înainte de Hristos. În clipa în care Irod a fost înștiințat de către magi de nașterea Pruncului, până în ziua morții împăratului, Iisus era, poate, cam în vârstă de o lună. În orice caz, avea mai puțin de doi ani, de vreme ce Irod a dat poruncă să fie uciși „toți pruncii în vârstă de până la doi ani“ (Matei 2, 16).

Uneori se impune să apropiem evenimetul nașterii lui Hristos mai degrabă de moartea lui Irod decât de limita temporală a „celor doi ani“. Aceasta înseamnă că Iisus S-a născut spre finalul anului 5 înainte de Hristos sau la începuturile anului 4 înainte de Hristos. În consecință, stabilirea pe 25 decembrie a marii sărbători a Crăciunului exprimă ziua probabilă a nașterii Domnului, fără a preciza cu exactitate și anul, deoarece Domnul nu S-a născut în anul 754 de la întemeierea Romei (sau, după nevoie, în anul 1), ci în anul 749 sau 750 de la întemeierea Romei, adică în anul 5 sau 4 înainte de Hristos. (Traducere de Sorina Munteanu din revista „Biserica Pireului“).

Și acum concluzia mea:

î.e.n. se referă la o dată aleasă convențional pentru începerea "erei noastre", deci folosirea sa e în regulă;

îdC ar trebui să impună o decalare de 3 sau 4 ani față de anul real al nașterii lui Hristos, deci nu este superpozabil peste începerea "erei noastre", așa cum e folosită în calendarul actual.

Mai concret, putem spune fără să pară ciudat: evenimentul nașterii lui Hristos a avut loc în anul 5 î.e.n., dar va părea anormal să spunem: evenimentul nașterii lui Hristos a avut loc în anul 5 îdC.

Miehs 5 ianuarie 2007 18:46 (EET)

(Fără titlu)

Pe lângă faptul că articolul nu are nici un fel de surse, exprimările de genul "mai ne-creștină, neutra și banala abreviere î.e.n" favorizează o părere creștină.

Articolul ar trebui să semene mai mult cu echivalentul său în limba engleză: http://en.wikipedia.org/wiki/Anno_Domini

Avataru (discuție) 2 august 2009 05:05 (EEST)

Cine folosește ÎdC?

Foarte ciudat cum ÎdC (abreviere pe care până la Wikipedia n-am mai pomenit-o) e considerată varianta principală (î.Hr. redirecționează aici), când, de fapt, î.Hr. e mult mai des întâlnită. În manuale n-am văzut decât î.Hr. și î.e.n. Folosește cineva ÎdC în viața reală? —  Andreyyshore  D  C  5 nov. 2017, 20:06 (EET) 

E o stupiditate. În limba română contemporană se folosește sau î.Hr. sau î.e.n. --Bătrânul (discuție) 5 noiembrie 2017 20:33 (EET)