Discuție:Coropceni, Iași

Cap. 1 Istoricul neamt BAWR atesta pentru prima oara satul KOROPKENI sau COROPCENI in 1774.

Cap. 2 Dupa TEZAURUL TOPONIMIC al Romaniei intitulat "MOLDOVA", vol1 (documente scrise in limbi straine - exclusiv slavona, in perioada 1332 - 1850 satul Coropceni mai apare sub denumirile: "COROBAIENII" - 1833, "COROBCENII" - 1780 - Iorga, "COROPENII" - 1889 - Asachi, "CORUPCENII" - 1815, "KOROPTZENI" (FR) - 1827 - Hurmuzachi, "VOVOSKIENI" (FR) - 1848 - Al.Ungureanu

Cap. 3 IORGA - satul apare inglobat in CIORTESTI in 1780 iar conf. cont. I din 1803 nu mai apare. - satul "OCOALELE VASLUIETULUI" - 1834 - Asachi - satul "OCOALELE CRASNEI" - 1834 - Frunze - sat com. "CIORTESTI" - 1865 - 1906 - "COROPCENII" pierde o parte a teritoriului pe care se formeaza "SATUL NOU" - rez. 1907 inglobeaza "SATUL NOU" din 1908 - 1912 - in 1913 pierde catunul "SATUL NOU" devenit sat (dict. stat - 1913 = 982 ha) - in 1917 inglobeaza "SATUL NOU" - din 1917 "COROPCENI" devine comuna si inglobeaza satul "CRASNA" (decret din 1925, conf. impartirii administrative din 1926) - prin decretul din 1929 - 1930 "COROPCENI" devine sat din comuna "CODAIESTI" - sat din comuna "CIORTESTI" din 1931 - sat comuna "COROPCENI" prin decret din 1932 - sat comuna "CIORTESTI" din decembrie 1939 - 1942 - in 1943 pierde catunele "CRASNA" si "SATUL NOU", devenite sate, "CRASNA" cu denumirea de "ROTARIA" cf.impartirii administrative din 1950 - 1956 - 1965 - 1968 (legea 162) - dupa ACADEMIA ROMANA, INST. DE FILOLOGIE "Al Philippide - Iasi, Moldova, vol 1 - repertoriu istoric al unitatilor administrativ teritoriale 1772 - 1988

Cap. 4 Marele Dictionar al Romaniei al Societatii geografice Romane, fundata la 15 iunie 1875, dictionar alcatuit si prelucrat dupa dictionarele partiale pe judetede: George Ioan Lahovari si de General.C.I.Bratianu cu Grigore G.Tocilescu, Societate recunoscuta drept Institutie de utilitate publica prin legea din 20 februarie 1897 COROPCENI - sat in Judetul Vaslui, plasa Crasna, com. Ciortesti, spre nord de satele DELENI si CIORTESTI. Este situat pe dealul Coropceni, prin marginea caruia trece soseaua nationala Iasi - Vaslui si paraul CORNARI (de aici vine probabil denumirea pamanturilor din "CORNEA" si care, conform spuselor lui Mos Ghita Vierul, paraul s-ar numi "CARBUNARI") ce se varsa in Vasluiet. Are o suprafata de 1538 ha care apartin locuitorilor clacasi si 1043 ha proprietate a statului, in care intra si padurea ce se intinde spre nord pe o suprafata de 529 ha si care se impreuna la nord cu POIANA CIRNULUI iar la est cu PADUREA COVASNA, din judetul Falciu. Are o populatiune (in 1897) de 190 familii cu 573 suflete din care: 4 familii evrei cu 20 de suflete si 16 familii tigani cu 60 suflete. Exista o biserica facuta de IOAN BECERIU pe la 1845 deservita de un preot si un eclesiar (subsemnata am avut in anii1948 - 1951, clasele primare la scoala din Coropceni un coleg de clasa, Ioan Bichis, fiul invatatorului din sat, care a fost invatatorul mamei mele, Sevastia Sipoteanu, acest coleg posibil descendent al intemeietorului IOAN BECERIU). Sunt (1897) 4 carciumi. Vite sunt: 285 vite mari cornute, 25 cai, 500 oi, 3 capre, 39 ramatori. Locuitorii poseda 32 pluguri, 42 care cu boi si 9 carute cu cai. Sunt 80 stupi de albine. Satul apartine comunei Ciortesti, situata in partea de NE a plasii Crasna, jud.Vaslui, la distanta de 42 km de orasul Vaslui si la 17 km de Codaiesti, resedinta plasii. Comuna Ciortesti se afla pe Dealul Morilor, pe vai si sesuri, parte acoperite cu paduri, iarte cu fanete si imase. Stiu carte in aceasta comuna 193 de persoane. Exista in comuna (formata din satele: Ciortesti, Serbesti, Pribesti, Deleni, Coropceni si Crasna) 5 biserici, o scoala, 2 mori cu vapori, 16 carciumi. Comerciul se face de 23 de romani si 8 straini (exista 12 fa. de evrei cu 62 de suflete) - imi amintesc ca prin 1948 mai traia un singur evreu numit PINCU care umbla cu un cos de papura dupa oua. Bugetul este de 6865 lei la venituri si 6675 lei si 45 bani, la cheltuieli. Prin mijlocul satului trece paraul "BALOSINEI". Exista o scoala ce deserveste cele 6 sate infiintata in 1867, frecventata de 27 de elevi. Aici au invatat strabunicul meu, COSTACHE SIPOTEANU, bunicul meu, TOADER SIPOTEANU (care, in anii 1946 - 1947 a fost notar si ajutor de primar iar in 1948, primar in com Ciortesti) si subsemnata care am facut gimnaziul intre anii 1951 - 1954, amintirile scumpe sufletului meu urmand a fi spicuite aici din romanul autobiografic (ce reprezinta si un document istoric al locurilor, oamenilor si vremurilor acelea.

Cap. 5 Documenta Roumaniae Historica Moldova, vol.XXII - 1634 - de C.Cihodaru, I.Caprosu si L.Simanschi, pag.374 COROPCENI sat tinutul Vaslui, com Ciortesti, Jud.Iasi, loc de prisaca din Corpceni schimbat de MIHALCEA cu socrul sau Dumitru, fost vornic, pentru un loc din Liesti. pag.420 - Toader Coropceanul, hotarnic (pag 230)

Cap. 6 material tradus din slavona de subsemnata Tinutul ORHEI - LAPUSNA (Moldova in epoca feudalismului, vol.VII, part.II) Recensamantul Populatiei Moldovei din 1nii 1772 - 1773 - 1774 22 - toata suma caselor 2 - scaderea rufeturilor (?) 2 - femei sarace 20 - raman 20 birnici: Vasale, ciobanul; Leonte, ciobanul; Vicol, fratele vornicului; Nastas, butnar (=dogar); Andrei, rusul;, Toader, colun (?); Stratulat, croitor; Nicolai, vornic; Luca, Carste, colun; Dumitru Turcanu; Petre Turcan; Ion ungurean; Grigoras, cojocar; Vasale, cojocar; Ion, vacar; Petre Lesanu; Stefan Lesanu; Pavel, olariul; Ion,rusul. Rufeturile: Baba Ileana, Nastasia, sacaca.

Cap. 7 Inedit - Volumul "Localitati si mosii" 1793 - 1794 dupa Arhivele Buc. plas.Vas. inceputul secolului al XIX-lea NOURESTII sau NOORESTII (1793) sau NUORESTII (1794) fost sat pe R. Vaslui la vest de sat. Coropceni (Ias) - mosie tinutul Vasluiului, 1793 - 1794 sau ZLATUNOAIA, trup al mosiei Zlatunoaia

Cap. 8 Dosar Primaria Ciortesti 1869 - 1953 Mare mi-a fost mirarea cand, din aceasta lunga perioada istorica nu am gasit decat niste liste tabele nominale din 1947 cu locuitori ai comunei Ciortesti, care au primit anumite cantitati de seminte de la stat contra cost!. Ma interesa in mod deosebit anul 1948 cand bunicul meu, TOADER SIPOTEANU a fost primarul comunei, dar documentele lipsesc in totalitate. a. apare T.C. SIPOTEANU cu iscalitura proprie ca ajutor de primar in 1947, alaturi de iscalitura peotului Neculai Butucea, acesta in calitate de presedinte al unei comisii; b. exista cateva procese verbale din 1947 cu ordine peste ordine de arestare pentru "acte de sabotaj impotriva statului" pentru cei care au primit seminte si nu le-au semanat, cat si pentru cei care nu lucreaza pamantul; c. apare un proces verbal de intrunire a membrilor Comitetului Agricol din 3 mai 1947, unde se specifica: "Comitetul Gospodaresc din Coropceni nu s-a prezentat a doua oara, drept urmare fata de aceasta totala neglijenta, rugam a li se aplica cele mai exemplare pedepse" Acum imi dau seama de ce in acea perioada bunicul Toader era mereu ingandurat si abatut, el in mod sigur facand parte din acel comitet impreuna cu parintele Butucea. Drept dovada ca in 1949 bunicul a fost destituit din functia de primar si cand a fost inlocuit de presedinti de sfatul popular, proveniti din muncitori din alte zone. Dupa spusele bunicului Toader, stra-stra-stra bunicului Mihalache, venit din satul SIPOTE, tinutul Botosani, i s-a acordat 50 ha pamant pe cotuna, incepan de la padure pana dincolo de paraul Corneni. Acesta a avut 9 copii carora li s-a impartit pamantul de la drum si pana in deal la Cornea. In 1960, ca tanara studenta, am mai prins in viata pe cotuna pe: Vasile Sipoteanu, Dumitru Sipoteanu, Gheorghe Sipoteanu, Toader Sipoteanu, Pavel Sipoteanu, Vasile, Ion si Viorel Sipoteanu, Ilinca Roman, Mihai Sipoteanu, fratele bunicului care locuia in extremitatea estica a satului, Ilinca Vieru si Mitrita Chifan. Li s-a spus "Sipoteanu" fiinca veneau de la Sipote, oamenii neavand pe atunci nume de familie ci doar preocupari ca: vacar, cioban, dogar etc. Am investigat in comuna Sipote, satul Borsa, unde exista un cetatean pe nume, Toader Sipoteanu (ca si pe bunicul, tel.0232/299695). Am vorbit cu acesta la tel.urmand a=l vizita. Fac legatura cu documentul "Moldova in epoca feudalismului" unde locuitorii apareau doar cu indeletnicirile si nu cu numele de familie si cu cele relatate de bunicul meu si ajung la concluzia ca fiecare locuitor si-a primit numele de familie dupa localitate sau indeletnicirea avuta de stramosi. Urmeaza "Memorii ale lui Toader Sipoteanu".

Material adunat de la Arhivele Statului - Iasi - cules de fiica satului Zenovia (Zana) Sipoteanu, casatorita Busuioc, tehnoredactat de catre fiul acesteia, Andi Busuioc.

(adus din articol) de --Miehs (discuție) 10 decembrie 2013 12:49 (EET)