Discuție:Craiova/Arhiva 1

cea mai mare partea a articolului este preluat de pe www.craiovaonline.com

Lasind deoparte ce era preluat de pe siteul de mai sus (info nepreluate de mine), am adus modificări la partea istorică, preluînd info din cea mai recentă şi cea mai bună monografie a oraşelor din Ţara Românească, anume cea scrisă de un istoric, Laurenţiu Rădvan, Oraşele din Ţara Românească până la sfârşitul secolului al XVI-lea, Iaşi, 2004, carte ce a fost considerată de mai mulţi istorici ca fiind excelentă. Cei ce doresc să se convingă pot merge la BCU sau Biblioteca Academiei pt. a o consulta (e promovata si pe http://www.medievistica.lx.ro/date/carti_6.htm). Idei precum Craiova capitala nu ştiu cărui trib sau stat nu se susţin în izvoare, pot fi întrebaţi în acest sens şi istoricii din Craiova. De asemenea, Radu de la Afumaţi nu a fost Craiovesc, ci era din familia Basarabilor. Vă mulţumesc. mihail ioniu

Argumente pentru menţionarea bisericii romano-catolice din Craiova:

"Biserica romano-catolică din Craiova a fost sfinţită în anul 1844, de către episcopul Molajoni, în cinstea Tuturor Sfinţilor. Parohia Craiova are o filială în cartierul Izvorul Rece, iar noua biserică va avea hramul în sărbătoarea Schimbarea la Faţă.Paroh este părintele Ionel Râtan, iar vicari sunt preoţii Vincenţiu Vochin şi Cristian Antici. Comunitatea greco-catolică este păstorită de părintele Iulian Mladin.

Parohia Craiova, asemenea păsării Phoenix…

Părintele Ionel Râtan a fost numit paroh al acestei comunităţi în ziua de 1 august 1985. „De fapt, spune părintele Râtan, în urma acestei numiri, m-am întors la Craiova ca şi cum m-aş fi întors acasă; tot aici, la Craiova, am fost numit vicar, imediat după sfinţire, avându-l ca paroh pe părintele Leopold Hochenecker, un preot destul de sever de la care am moştenit punctualitatea, dar şi timiditatea, mai ales la predică. Am fost sfinţit preot în anul 1971, am 34 de ani de preoţie din care 24 i-am petrecut la Craiova (n.r. 10 ani a fost paroh de Târgovişte). Încă de la început am observat că dominau familiile de etnie germană, însă puţin timp după sosirea mea a început exodul, mulţi nemţi au început să depună actele pentru a pleca în Germania. Când am revenit, după 10 ani, am realizat cât de mult s-a micşorat comunitatea, multe din cunoştinţele mai vechi nu mai erau (…), au rămas însă italienii, maghiarii, polonezii şi românii. Încă din 1971, mi-am dat seama că este o parohie de intelectuali, alcătuită din foarte mulţi medici; la un moment dat parohia avea 53 de medici, numeroase asistente medicale şi infirmiere şi, pentru că în Craiova există Universitatea, printre enoriaşi se numără, de asemenea, mulţi profesori." (Informaţii preluate de pe Pagina Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Bucureşti) --Mihai Andrei 12 decembrie 2005 16:48 (EET)

Pluralismul religios în Craiova

Vechea biserică greco-catolică din Craiova, care fusese construită în perioada interbelică de românii transilvăneni stabiliţi la Craiova, a fost demolată la ordinul mitropolitului ortodox Nestor Vornicescu, pentru a nu fi restituită comunităţii greco-catolice. Vezi articolul pe această temă, publicat în cotidianul România Liberă din 9 septembrie 2001: [1]. --Mihai Andrei 12 decembrie 2005 17:46 (EET)

O discuţie normală

V-aş ruga să începem o discuţie normală pe tema Craiovei. Este greu de urmărit cine, ce şi de ce a modificat. V-aş ruga să puneţi aici, tot ce aveţi de zis şi de adăugat. Până nu ajungem la o soluţie, sunt de acord cu Vlad în protejarea paginii. Să începem deci : Elerium | Mesaje către Elerium 12 decembrie 2005 21:15 (EET).

Am fost naiv, Elerium are dreptate. Deci să le luăm pe rînd, dom'le. Iulian U. 12 decembrie 2005 22:50 (EET)

Afirmaţii disputate

Structura etnică

Conform datelor recensământului din martie 2002 structura etnică a populaţiei era următoarea: 97,48% români, 1,5% rromi, 0,05% maghiari, 0,04% germani etc. (Vezi Recensământul Populaţiei din 18 martie 2002. Judeţul Dolj, pag. 104, precum şi pagina Institutului Naţional de Statistică).

Mai dispută cineva această porţiune? Dacă da, vă rog cu referinţe externe.

despre asta disctam mai tarziu...de fapt de aici a plecat discutia si pe urma s-a pornit potopul pe acesta pagina ca un fel de represalii...era trecuta si religia ortodoxa care a generat un val de manie si de acuze grele.......apoi disctuii despre o biserica catolica nestiuta etc :) despre asta discutam la sfarsit pentru ca e mai spinoasa pe cand problemele istoriece pur si simplu sint prluate din 2, 3 situri care prezinta istoria craiovei...dar s-a gasit cineva mai istoric decat istoricii sa le conteste :D ca asa e la romani... ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 69.156.33.146 (discuție • contribuții).

Nu, ar fi bine să discutăm chiar acum despre ea, pentru că, sincer, îmi pare cea mai uşor de tranşat. Iată, Institutul Naţional de Statistică zice "97,48% români". Sursa vi s-a citat. Dacă aveţi o altă sursă care zice "99,2% români", vă rog citaţi-o cu o referinţă precisă. Iulian U. 13 decembrie 2005 00:35 (EET)

am spus datele date publicitatii de primaria Craiova anul asta, el tot schimba si pune datele de acum 3 ani jumatate dar nu pe Craiova ci pe intreg judetul Dolj mai mult, luand exemplul altor pagini scrisesem religia:ortodoxa la sfarsit.. de acolo a inceput o adevarata hartuire, de fiecare data a sters acel rand desi inca n-a fost interzisa religia ortodoxa, am primit mesaje cu jigniri unele mai voalate , altele chiar fara perdea.Pentru ce? ....pt ca mai apoi sa porneasca un fel de cruciada a catolicilor carora li s-ar fi demolat o biserica... sint mici..nu-i iese nici adumarea procentelor lui...dar nici la ora de matematica nu s-a dus trebuie discutata la sfarsit pentru ca trebuie desicutata o anumita conduita si un anumit respect pe care trebuie sa ni-l acordam unii altora ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 69.156.33.146 (discuție • contribuții).

Reformulare Iulian U. 13 decembrie 2005 05:09 (EET):

Demografie. Conform datelor recensământului din martie 2002 structura etnică a populaţiei era următoarea: 97,48% români, 1,5% rromi, 0,05% maghiari, 0,04% germani etc. (Vezi Recensământul Populaţiei din 18 martie 2002. Judeţul Dolj, pag. 104, precum şi pagina Institutului Naţional de Statistică). Conform ultimelor date (LIPSĂ REFERINŢĂ) furnizate de Primăria Craiova, 99,2% din populaţie este de etnie română. Religia majoritară este creştină ortodoxă, cu o mică dar veche comunitate romano-catolică.

datele din recensamantul acela se refereau la minoritatile de pe raza judetului Dolj nu al Craiovei...acei,atentie, 120 de etnici germani si cat toti atatia maghiari care se spune ca ar fi locuit in judetul Dolj acum 3 ani si jumatate...multi nu locuiau in Craiova iar majoritatea au plecat..chiar in articolul citat de el referitor la acea biserica catolica demolata ca sa nu fie restituita se spune ca numarul lor a scazut si scade in mod dramatic nu stiu nici cum poate dovedi ca mitopolitul Nestor Vornicescu a ordonat o demolare si cum ar putea sa o faca..se introduce in ecuatie un conflic care in realitate nu exista... supararea lui era din cauza formularii primariei: 98,2% romani , 0,8% rromii si altii...probabil ar fi vrut sa fie trecuti ce a mai ramas din cei 0,04 % germnai sau cam asa ceva..probabil acum sint in jur de 0,01 ..s-a trecut altii dar cred ca printre acei "altii" mai degraba se refera la cativa arabi mici producatori de paine etc decat la etnici maghiari sau germnai era vorba de populatia Craiovei si pe o astfel de pagina, ar fi vrut sa apara referiri la o biserica catolica care nu mai exista si o comunitate mai degraba imaginara.Apoi a venit vorba despre trecerea unei parti a cartierului romanesti ocuit de rromi in custodia primariei malu mare ,suburbie a Craiovei...in fond am fost acuzat intr-o discutie privata aici atat eu cat si intreaga populatie a Craiovei ca sintem intoleranti fata de orice minorite si se poate verifca dialogul avut....iar acuzatia la adresa lui Nestor Vornicescu care ar fi ordonat demolarea unei biserici catolice este cel mult ridicola. Nestor Vornicescu ar putea chiar porni un proces de calomnie pe marginea acestei afirmatii inconstiente ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 69.156.33.146 (discuție • contribuții).

• Să ne înţelegem! Nu-mi permit şi nu mi-am permis să acuz sau să suspectez populaţia Craiovei de intoleranţă. Două din caracteristicile urbanităţii sunt pluralismul şi diversitatea. De aceea mi s-a părut important de corectat afirmaţiile totalitare de genul "religia: ortodoxă" sau populaţia "99% români olteni". Prieteni, cred că este important să fie depăşit monolitismul te tip rural şi în definitiv tribal. Craiova este un oraş şi de aceea cred că a aderat la valorile urbane, între care se numără, cum spuneam, pluralismul şi diversitatea. De aceea am dorit să atrag atenţia asupra comunităţilor minoritare, tocmai pentru că se pare că unii le vor neamintite şi eventual şterse de pe faţa pământului. În Transilvania până şi satele au 2-3 biserici de confesiuni diferite, dar se pare că în alte părţi ale ţării nici măcar metropolelor nu le este îngăduit pluralismul. Cel puţin aşa şi-ar dori unii, al căror număr sper totuşi să nu constituie regula. Că în Craiova vechea biserică greco-catolică a fost demolată de către autorităţile ecleziastice ortodoxe, este un fapt. De ce au demolat biserica românilor transilvăneni, este la mintea cocoşului. Că ne place sau nu, incidentul este unul grav şi reflectă tocmai atitudinile tribale caracteristice comunităţilor primitive. Chiar dacă nu sunt craiovean, deplâng faptul că în ţara noastră se mai pot întâmpla astfel de lucruri. De aceea, pentru relatarea corectă a faptelor, nu pot decât să zic împreună cu Ronline: trăiască informaţia românilor! --Mihai Andrei 13 decembrie 2005 13:42 (EET)

Să ne înţelegem! Nu-mi permit şi nu mi-am permis să acuz sau să suspectez populaţia Craiovei de intoleranţă. cu toate astea formularea ta nu avea ambiguitati, ai spus craiovenii cei intoleranti fata de minoritati, oricare ar fi ele...ce anume vrei sa intelg altceva din fraza pe care mi-ai adresat-o..n-am mai trecut si acuzele persoanale si la adresa elevilor mei ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 69.156.34.225 (discuție • contribuții). Două din caracteristicile urbanităţii sunt pluralismul şi diversitatea. De aceea mi s-a părut important de corectat afirmaţiile totalitare de genul "religia: ortodoxă" Urbanismul este determinat de cu totul si cu totul alte caractersitici,nu esti oras pt ca ai 2 unguri, 3 gemrnai si 4 romani... nu am nici cea mai mica intentie de a trece sub tacere comunitati sau sentimente antiminoritare, se pare ca asta era problemba ta, de a inventa acolo unde nu sint , tot felul de dispute. Ai fost in stare sa dai date false pe care cei de aici le-au luat de bune, prezentai situatia minoritatilor de acum 3 ani si jumatate pentru judetul Dolj ca fiind situatia Craiovei dar nici macar n-ai catadixit sa verifici daca procentele alea ale tale dau 100% iti lipsete un procent acolo si ti-am mai spus..singur aceia nu sint germani.Ai fi vrut sa apara 0,04% germani sau unguri desi ai informatii clare si tu ca acel procent , oricat de mic ar fi fost, nu se referea la Craiova, se referea la judetul Dolj, stii foarte bine ca este unul inexistent astazi chiar acel preot in articolul tau aduce proba..eu nu stiu sa fie o comunitate germana sau maghiara cat de mica..cel mult 10-20 de persoane care ar putea fi azi de aceasta origine dar nu o comunitate.. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 69.156.34.225 (discuție • contribuții). În Transilvania până şi satele au 2-3 biserici de confesiuni diferite, dar se pare că în alte părţi ale ţării nici măcar metropolelor nu le este îngăduit pluralismul. Că în Craiova vechea biserică greco-catolică a fost demolată de către autorităţile ecleziastice ortodoxe, este un fapt. De ce au demolat biserica românilor transilvăneni, este la mintea cocoşului. Că ne place sau nu, incidentul este unul grav şi reflectă tocmai atitudinile tribale caracteristice comunităţilor primitive. Atentie!ai inceput iar sa jignesti nu este normal sa discutam despre acea biserica la pagina de prezentare a Craiovei. In plus, este un eveniment care trebuie discutat in alta parte, cu probe si dovezi, nu vii sa acuzi prosteste un inalt prelat ca demoleza biserici cand nu ai probe. Usor , usor incepi sa jignesti iar, cu aluzii la tribalism etc...Atentie eu nu ti-am spus astfel de vorbe.Si nici n-am acuzat in vreun fel o minoritate sau alta. Te intreb,si te rog sa-mi raspunzi sincer...tinand cont de spusele acelui preot catolic privitor la germanii si maghiarii care plecau, tinand cont de faptul ca acele date se refereau la judetul Dolj, nu la Craiova de acum 3 ani si jumatate.Te rog sa-mi spui, cati din cei 120 de germani , de exemplu mai sint azi? 10, 15, 20? cati?

pe urma , te rog sa-mi spui ce procent ar insemna ei...0,00001? pai am ajuns sa treecem acum in bataie de joc si 10 nemti, 5 unguri si 3 lituanieni? Ti-am mai spus, singura minoritate in Craiova este cea a rromilor care , o parte, sint trecuti de un an jumatate, poate doi , in custodia peimariei Malu Mare.Este si un proces pe aceasta tema. Deci iti repet, rromii sint singura minoritate in Craiova, nu exista la aceasta ora, o comunitate maghiara, germana sau lituaniana. La nivelul religiei, nu sint dispute, aici religia este crestin ortodoxa.Este realitate, chiar daca te necajeste.Si poti sa ma crezi fara rezerve. Nu jignisem pe nimeni, nu am acuzat pe nimeni de nimic dar m-am trezit acuzat de te miri ce...iar acea biserica, daca a fost demolata, a fost cu multi ani in urma in urma unor ratiuni de urbanism, a starii constructiei si sint sanse extrem de mici ca Nestor Vornicescu sa fi avut un amestec in aceasta problema, si chiar daca , presupunand prin absurd ca si-ar fi dorit asa ceva, nu era deciza lui. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 69.156.34.225 (discuție • contribuții).

---

Datele din recensământ (care indică 97,48% români) nu se referă la judeţ ci la municipiu. În judeţul Dolj proporţia românilor este de ~95%, conform datelor din aceeaşi broşură. Aşadar punctul ăsta mi se pare lămurit. În legătură cu religiile, formularea convine tuturor? Iulian U. 13 decembrie 2005 19:04 (EET)

Repet ce am mai spus: Numărul de 297 de unguri, 217 greci, 187 de italieni şi 192 de germani se referă la populaţia judeţului Dolj. Din păcate nu am la îndemână cifrele absolute referitoare la populaţia municipiului Craiova, ci numai procentele. 192 de germani din 300.000 de locuitori ar reprezenta 0,06% din populaţie. Datele INS spun însă că doar 0,04% din populaţia Craiovei sunt etnici germani, ceea ce înseamnă că vreo câţiva s-au rătăcit şi în celelalte localităţi ale judeţului. La fel, numărul ungurilor. Dacă toţi cei 297 ar locui în Craiova, ei ar reprezenta 0,1% din populaţia oraşului. INS spune însă că ei reprezintă doar 0,06% din populaţia oraşului, ceea ce înseamnă că 180 de persoane de etnie maghiară locuiesc în Craiova, iar restul de 117 locuiesc în celelalte localităţi ale judeţului. --Mihai Andrei 13 decembrie 2005 19:42 (EET)

uite iti propun un compromis , iti spun ca datele primariei din 2005 sint precise nu vad ce interes avea. Daca tu poti sa sustii cu mana pe inima ca exista acum acele procente,azi... eu nu mai intervin.Inseamna ca tu chiar esti convins si nu o faci din alte interese sau ca sa-ti bati joc. Repet, chiar crezi cu sinceritate, ca exista, astazi, acele procente de germani si maghiari in Craiova? Fac apel la buna ta credinta.

Propunere constructivă

Cum cred că eşti din Craiova, cred că nu-ţi va fi greu să dai o fugă la Direcţia de Statistică Dolj, care se află în Craiova, pe str. Fraţii Buzeşti 18 şi să obţii broşura despre care îţi vorbesc, ca să te convingi singur. Dacă dânşii au situaţia la zi şi poţi să indici o sursă, cu atât mai bine! Pentru a-ţi uşura munca, iată şi numărul de tel al Direcţiei de Statistică Dolj: 0251/533725. Poţi să le spui că la noi s-a încins o discuţie pe care dânşii o pot clarifica destul de simplu. --Mihai Andrei 13 decembrie 2005 20:21 (EET) PS. Încă ceva: poţi să-ţi semnezi intervenţiile foarte comod scriind în urma mesajelor tale două liniuţe "--" şi patru tilde "~". Salut! --Mihai Andrei 13 decembrie 2005 20:23 (EET)

ASI raspunde: imi cer scuze ca nu sint familiarizat cu modul de discutii aici...ti-am dat date exacte oferite de Primaria Craiova in anul de gratie 2005...nu mi-ai raspuns la intrebare ... Adica datele prezentau 99,2% romani, 0,8 rromi si altii...acei altii, probabil ca cifra s-a dus mult sub 0,01% la fiecare si s-a considerat inoportuna o defalcare in dreptul maghiarilor si germanilor.In privinta religiei, pai romanii si rromii insemna 99,9% deci ar fi tebuit sa scrie 99,9% ordodocsi si 0,01 % catolici, mozaici , musulmani si alte religii...cat din 0,01% trebuie trecut la fiecare daca nu te superi? 0,002 catolici...0,005 musulmani? nu ti se pare deja ca suna bizar?

Prima atestare documentară

Descoperirile arheologice au dovedit ca aici se afla stravechea capitala a tribului geto-dac al Pelilor, Pelendava (zona Mofleni), datand din perioada 400-350 î.e.n., fapt confirmat însă şi de izvoarele scrise - binecunoscuta Tabula Peutingeriana.

Mihail ioniu scrie: susţinut de izvoare cartografice, precum Tabula Peutingeriana, nu şi de alte izvoare scrise (dacii nu au lăsat nimic scris).

Aşadar ce este Tabula Peutingeriana şi care este legătura sa cu Pelendava? Din nou vă rog, referinţe externe.

ASi raspunde: Eu am scris foarte clar ce este dar mesajul mi-a fost trunchiat in bataie de joc...este o harta intocmita de romani care localileaza precis Pelendava...este de ajuns un izvor scris desi pelendava este localizata si de istoricii greci....la toate localitatile din Romania, cand a venit vorba de prima atestare documentara s-a spus sursa si discutia s-a incheiat...la Craiova se gasete un destept sa se creada mai atotstiutor ca toti istorici..spouneti-mi si mie un singur istoric care neaga faptul ca Pelendava nu este in vatra Craiovei.Unul singur daca imi spuneti atunci puteti modifica si inlocui cu fraze ambigue, se pare, se zice , ar fi etc.... deocamdata nimeni nu a contestat localitarea Pelendavei ...ma rog, pana ieri :) Aici,cineva a tinut sa-si bata joc de munca altora..interesant este ca formularea mea initiala este preluata din toate cartile de istorie Adica se pune in dubiu un lucru evident,care este sustinut atat de descoperiri argheologice. ruinele Pelendavei se pot vedea si azi in Craiova, sustinut si de izvoare scrise...interventia asupra textului initial, este facuta in bataie de joc.Acea formulare pe care o pusesem fiind prezenta in majoritatea cartilor care ating subiectul Pelendava ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 69.156.33.146 (discuție • contribuții).

Aduceţi vă rog o referinţă bibliografică clară (carte, articol din Magazin Istoric; nu neapărat de pe web) despre ce conţine acea hartă, eventual o sursă unde se poate vedea o reproducere a respectivei hărţi. Iulian U.

Uite ce e mai baiete, daca n-ai auzit de ea niciodata si daca nu te-ai obosit sa dai un search cu google macar si astepti mura in gura totul e grav, dar si mai grav este cand vad baieti care desi n-au auzit si nu stiu nimic, se apuca sa faca rau, fac pe desteptii si am dat deja doua linkuri dar nu s-a obosit nimeni sa citeasca nici acolo ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 69.156.33.146 (discuție • contribuții).

Iată şi Tabula Peutingeriana: [2]. Harta este însă groaznic de imprecisă la nord de Dunăre, şi mi-e greu să cred că ăsta e singurul suport pe baza căruia a fost identificată Pelendava. Haideţi dom'profesor, lăsaţi ţîfna şi daţi-ne măcar o referinţă bibliografică în sprijinul a ceea ce susţineţi. Valabil şi pt Mihai Ioniu. Iulian U. 13 decembrie 2005 02:41 (EET)

Reformulare Iulian U. 13 decembrie 2005 05:09 (EET):

Descoperirile arheologice, ca şi izvoare cartografice precum Tabula Peutingeriana, i-au condus pe mulţi istorici (REFERINŢĂ) să afirme că aici se afla stravechea capitala a tribului geto-dac al Pelilor, Pelendava (zona Mofleni), datand din perioada 400-350 î.e.n. Alţii (REFERINŢĂ) consideră că respectivele dovezi nu sînt concludente.

A se înlocui "REFERINŢĂ" cu referinţele bibliografice potrivite. Iulian U.

Menţionarea lui Radu de la Afumaţi

Radu de la Afumati e fiul lui Radu cel Mare, din fam. Basarabilor, nu e Craiovesc. cel mai simplu, a se vedea tabelele genealogice de la tratat istoria romanilor, vol. IV, tabele facute de reputatul genealogist Dan Pleşia. confuzia celor care cred ca e craiovesc vine din faptul ca a fost ginerele lui Neagoe Basarab. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Mihail ioniu (discuție • contribuții).

ASi raspunde: si neagoe basarab nu facea parte din neamul craiovestilor? adica vezi bine ca de cte ori cauti pe net dai de Radu de la Afumati ca facand parte din familia craiovestilor dar tu nu....insisti desi si aici pasajul le-a preluat de pe craiova virtuala parca care citeaza surse ale unor istorici adevarati nu niste privitori in calendar

A venit apoi vorba de legenda cu Craiu Iovan........daca ma uit la cluj, brasov etc...sint bineinteles pomenite legedele care circula ..mai ales ca in cazul Craiovei sint si cronici bizantine care pomenesc despre fuga lui Ionita peste Dunare unde ramane voievod local

ma mir ca nu mi-a fost stearsa si referirea la lgenda despre Madona Dudu..cu icoana gasita intr-un dud...in cazurile astea legendele au mari sanse sa cada peste realitate ...dar totusi, in astfel de prezentari, totdeauna se pomensc si legendele aferente

A fost stearsa pana si referirea la inflorirea din timpul lui basarab I desi nu sint sigur aici care a fost nelamurirea

in general partea istorica si de cultura am preluat-o si am dat si sursele

cineva se gaseste mai priceput decat istorici ...si se apuca sa modifice...si spuneti ca nu e bataie de joc asta?

Am zis ca fac un bine si ma trezesc ca ajung bataia de joc a unor copii care se apuca sa modifice ei cartile de istorie .... ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 69.156.33.146 (discuție • contribuții).

Atitudinea Dv. lasă de dorit. Dacă sînteţi sigur pe argumentele Dv, şi le puteţi însoţi de referinţe bibliografice, care-i pricina pentru care vă jeluiţi că "nişte copii îşi bat joc de Dv"? Citaţi-vă sursele ca să le poată verifica şi alţii, şi nimeni nu vă zice nimic. Iulian U.

atitudinea mea lasa de dorit? am citat , am pierdut si timp, am muncit si degeaba, pacat. E o vorba din batrani, prostul nu e prost destul pana nu e si fudul. Unii au preferat doar sa strice , sa nu caute sa se informeze....daca nu stiau ce-i drept, eram nou aici nu stiam ce-i poate pielea unuia sau altuia.V-as fi putut ajuta la multe subiecte dar unii sint mai interesati sa-si puna piedica unii altora tot ceri referinte , tu ai citit macar ce am scris mai sus? daca citeai macar cu atentie... renunt ca pierd timp si imi consum nervii degeaba, generatia pierduta ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 69.156.33.146 (discuție • contribuții).

Întrebare simplă: Radu de la Afumaţi face sau nu parte din familia Craioveştilor?

• DA -- argumente
• NU -- argumente

Iulian U.

Mai baieti, eu ma las batut. daca voi luati legendele drept realitate si va bazati mai mult pe ce spune un site, eu va las in pace. Sunt istoric de meserie, nu sunt copil cum se sugereaza, prin urmare, am surse serioase cind spun ce spun. am zis de ce radu de la afumati nu e craiovesc si voi continuati in prostie. ma retrag, caci nu vreau sa pornesc un razboi, insa calitatea site-ului va fi indoielnica. Asta e, tipic romanesc, al vostru, Mihail Ioniu ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Mihail Ioniu (discuție • contribuții).

Deci ai vazut ce scria si pe siturile alea, avea dreptate nu-i asa? sint facute de Adrian Cioroianu

tu esti istoric? :D ei, hai ca asta-i buna si cum ramane cu faptul ca n-ai percutat la Neagoe Basarab membru al familiei craiovestilor si rudu cu Radu de la Afumati?

Cum de n-ai percutat cand discutam de acea tabula cand se discutau inscrisurile? Tu nu esti istoric cum nu sint eu popa pentru ca iti lipsesc notoiuni elementare care tin de alfabetul istoriei si cu toate astea, te-ai gasit tu destept sa umpli de greseli o pagina. Apropo, cand venise vorba despre sa discutam despre Pelendava te-am intreabat daca exista macar un singur istoric roman care contesta ca Pelendava ar fi fost sau nu in Craiova. Pentru ca nici Drobeta nici Napoca sau Tomis nu sint puse in discutie, nu era nici Pelendava care este si sarbatorica , s-au tiparit si timbre...sint si azi ruinele Pelendavei. Spune-mi pentru ce trebuie sa faci astfel de formulari stupide, pentru ce acest joc murdar?

Problema este ca si la celelalte orase erau amintite legendele, deci normal ca trebuie amintita si cand vine vorba despre Craiova mai ales ca in cazul Craiovei sint dovezi care duc aproape cu certitudine la Iovita, cel putin cele bizantine. Sau numele actual, aici este o dozbatere, poate singura formulare la care puteau apare dezbateri. Dar este legenda Craiovei si merita cercetata si bineinteles, mentionata. Dar sa vad cum este pus sub semnul intrebarii Pelendava si restul formularilor, chiar este bataie de joc. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 69.156.34.225 (discuție • contribuții).

Sinagoga din Craiova

Iată o fotografie interesantă: [3]. Mă refer la poza a şasea. Are cineva informaţii dacă edificiul mai există? Socotesc că ar fi binevenite câteva date despre comunitatea evreiască din Craiova şi despre contribuţia acesteia la cultura oraşului. --Mihai Andrei 13 decembrie 2005 19:52 (EET)

Mihai Andrei, am senzaţia că vrei să scoţi minorităţi şi din piatră seac.:).Elerium | Mesaje către Elerium 13 decembrie 2005 20:10 (EET).

Nu, doar vreau să scot în evidenţă că afirmaţia "religia - ortodoxă" a fost puţin hazardată. Mulţumesc pentru înţelegere. --Mihai Andrei 13 decembrie 2005 20:12 (EET)

Deja e penibila situatia. Ce aport la cultura unui oras atat de mare pot sa aiba 5-6 oameni? Sau 50-60? Apropo... Vezi ca am trei muste in debara si sunt de religie hindusa. Sa modifici corespunzator stratificarea religioasa a Romaniei. Bine?--Ditae 13 decembrie 2005 20:17 (EET)

Ditae, poţi să aduci materiale bibliografice cu privire la religia celor 3 muşte? În altă ordine de idei...nu e frumos să insulţi pe alţii. Dacă eu ţi-aş spune că am 3 ţânţari legionari tot în debara? I-ai trece acolo în lista de membrii ai M.L. Wikipedia e un loc pentru oricine şi orice informaţie contează. Şi în acelaşi timp fiecare are piticii lui. Eu îi am pe ai mei cu extremismul.Elerium | Mesaje către Elerium 13 decembrie 2005 20:22 (EET).

MiHai Andrei, recunsoc cladirea dar cel putin in ultimii 40-50 de ani acolo au fost ateliere mecanice.Este situata in Valea Vlaicii, in ultimii ani, cladirea a fost compartimentata si acolo sint magazine. Ca sa fim siguri, poti sa dai adresa exacta a cladirii? Ma deruteaza pentru ca desi recunosc claidrea, constructia ca atare, n-am vazut acele insemne.

Ei vezi că se poate. La ce să ne acuzăm unii pe alţii de diferite năzbâtii ? Sunt de acord cu Mihai Andrei cu reprezentarea populaţiei. Nu cred că site-ul primăriei să fie un etalon, aşa cum tot internetul nu ar trebui luat ca etalon, ci informaţiile ar trebui verificate. Elerium | Mesaje către Elerium 13 decembrie 2005 20:28 (EET).

Da, iti trec tantarii in lista. Cu doua conditii: tantarii tai sa fie eruditi romani, recunoscuti pentru activitatea lor stiintifica in plan mondial si bineinteles, sa demostrezi cu documente (asa cum am facut eu in cazul fiecarui membru) ca sunt legionari. Tu poti sa aduci informatii bibliografice in legatura cu minoritatea evreiasca din Craiova? Imaginea aceea reprezinta doar un perete de templu... Nu vad nici o alta referinta. Cat despre piticii tai: nu sunt cu extremismul, sunt cu minoritatile.--Ditae 13 decembrie 2005 20:29 (EET)

Mihai Andrei, recunsc cladirea dar cel putin in ultimii 40-50 de ani acolo au fost ateliere mecanice.Este situata in Valea Vlaicii, in ultimii ani, cladirea a fost compartimentata si acolo sint magazine. Ca sa fim siguri, poti sa dai adresa exacta a cladirii? Ma deruteaza pentru ca desi recunosc cladirea, constructia ca atare, n-am vazut acele insemne evreiesti si nici n-am auzit vorbindu-se despre o comunitate evreiasca in Craiova.

Elerium, datele primariei Craiova sint cele actuale si reale. cred ca stiu mai bine ce este in oigrada lor, nu crezi?

Ditae, dincolo de tonul tău şugubăţ, doresc să-ţi spun că bunăoară medicii din marile oraşe ale României antebelice şi interbelice erau în bună parte evrei. Există în Cartierul Cotroceni din Bucureşti (în apropiere de Facultatea de Medicină) foarte multe străzi cu nume de medici, dintre care multe cu rezonanţă germană sau ebraică (Str. Dr. Joseph Lister etc.). Sunt convins că dacă din parohia romano-catolică din Craiova făceau parte acum 20 de ani 53 de medici, atunci cu siguranţă că şi comunitatea evreiască din Craiova avea odinioară un număr apreciabil de medici, avocaţi, profesori etc. O comunitate nu trebuie privită numai din punct de vedere cantitativ, ca minoritate, ci şi din punct de vedere calitativ, adică prin prisma contribuţiei pe care a adus-o la ştiinţa şi cultura română. În Germania circulă un banc printre saşii plecaţi din Transilvania. Cică se întoarce un sas bătrân în Sibiu. Se uită în stânga, se uită în dreapta: nimic! Nici urmă de nemţi. Aşa că îl întreabă pe un trecător: "Fii bun domnule şi spune-mi unde sunt nemţii din Sibiu." I se răspunde: "Apoi jumătate din ei sunt în Consiliul Judeţean, iar pe cealaltă jumătate o găsiţi la Primărie şi în Consiliul Local".

Dacă nu mai sunt evrei în Craiova, cred că peisajul cultural al oraşului este un pic mai sărac. De aceea cred că e important să păstrăm măcar memoria celor care au fost. La fel cum mi-ar creşte inima să văd că la Cernăuţi cineva îşi mai aminteşte de români. Încă ceva: comparaţia oamenilor cu muştele din debara nu face cinste nimănui. --Mihai Andrei 13 decembrie 2005 20:45 (EET)

Mihai Andrei, ai cumva adresa cladirii? sa lasam bancurile si sa vedem daca ei mai exista astazi, cat au participat la inflorirea orasului ai facut o remarca aventuroasa

Nu am adresa clădirii, dar mă gândesc că te poţi interesa la Comunitatea Evreiască din oraş. Am găsit în schimb câteva referinţe: "DESBATEREA parlamentului englesu asupra Israeliţilor din România. (Sedinţa parlamentară dela 19 Apriliu 1872)", traducere de Const. Ienibace, Craiova 1872. apoi ESKENASI, LEON M., Istoricul Comunitătei Israelite Spaniole din Craiova. Consideraţiuni asupra activităţii ei din punct de vedere administrativ, religios, cultural şi de asistenţă, Craiova 1932. acelaşi ESKENASI, LEON. M., Istoricul comunităţii israelite spaniole din Craiova, Craiova 1946.

Cred că pentru caracterizarea unui oraş are relevanţă şi trecutul, nu numai prezentul. Eşti profesor de istorie şi ştii bine cât s-au căznit unii să şteargă sau măcar să falsifice trecutul. Nu uita de cele două liniuţe şi patru tilde de la sfârşitul mesajelor tale. Încă ceva: ar trebui să dea tuturor de gândit cât de departe a mers ştergerea memoriei, dacă până şi unui profesor de istorie i-a scăpat faptul că în oraşul său s-a aflat (sau se află?) o sinagogă. Spun iarăşi: Trăiască informaţia românilor! --Mihai Andrei 13 decembrie 2005 21:00 (EET)

propunere constructiva

propunere constructiva

Eu cred ca mai bine ma lasati sa pun diacritice sa reformulez niste fraza si incetatii cu prostiile. Adica e o pagina de prezentare a Craiovei in care merita trecute date exacte, informatii despre cladiri care exista, date istorice general accepte de istorice si cu care Craiova se mandreste...nu disuctam aici despre nu stiu ce lititgiu cu o biserica catolica demolata si din ordinul cui sau cifre de ordinul a 0,04 care au devenit acum mai mici de 0,01%

Astea merg pe pagini despre minoritatile din Romania si soarta lor

Ei vezi aici e problema. De ce să prezentăm doar datele cu care Craiova se mîndreşte? A se înlocui Craiova cu orice alt oraş, sau orice alt subiect de articol. Iulian U. 13 decembrie 2005 21:05 (EET)

Apoi propunerea nu e tocmai constructivă, ci e mai degrabă demolatoare! --Mihai Andrei 13 decembrie 2005 21:06 (EET)

În definitiv de ce nu s-ar mândri craiovenii că în oraşul lor s-a găsit sau se mai găseşte (?) o sinagogă? Repet ce am spus: ar trebui să dea tuturor de gândit cât de departe a mers ştergerea memoriei, dacă până şi unui profesor de istorie i-a scăpat din vedere existenţa sinagogii din propriul oraş. --Mihai Andrei 13 decembrie 2005 21:11 (EET)

Într-adevăr Craiova ar merita o prezentare mai bună, dar aceste discuţii nu sunt nişte prostii. Iar începem acuzaţiile ? Cum am spus...fiecare are fixaţiile sale. De aceea vă rog să puneţi aici sau la o pagină de genul Craiova, (propunere), pentru ca apoi să o discutăm. Elerium | Mesaje către Elerium 13 decembrie 2005 21:07 (EET).

Oameni buni, aşteptaţi, că ajungem să blocăm şi pagina asta.Elerium | Mesaje către Elerium 13 decembrie 2005 21:07 (EET).

Eu atit as dori sa stiu: se merge pe principiul amatorismului sau se doreste a se face ceva serios? Poate fi si site de amatori, nu e nici o problema, insa atunci eu ma retrag, caci nu e domeniul meu. Nu doresc sa fiu jignit si nu vreau sa intru in polemica cu nimeni, credeti ca nu am ce face cu timpul meu? In functie de raspunsul pe care il voi vedea in zilele urmatoare, voi decide. Cu respect (pt. cei ce merita), Mihail Ioniu

am privit paginile in care erau prezentate orase ca Sibiu, Cluj, Brasov intereansat este ca acolo nu s-au pus astfel de probleme in cazul Craiovei, a fost stearsa legenda despre numele orasului Craiu Iovan..se pune problema unei biserici demolate...chiar se discuta despre subiecte care nu exista la cererea Cineva punea in discutie pana si Pelendava..asta in timp ce n-am vazut istoric sa puna la indoiala, in Craiova s-a sarbatorit Pelendava ,s-au tiparit si timbre comemorative...punea in disctuie Radu de la Afumati desi de cate ori deschide o carte de istorie il vede legat de familia Craiovestilor....se puneau intrebari despre o harta(denumit izvor cartografic sic..nu este izvor scris..este...cartografic :) ...s-a mai inventat un termen.

nu se vrea o treaba seriosa aici........chiar si aceste discutii eu nu cred ca sint cu adevarat serioase si sint purtate de unii mai mult cu rautate si resentimente. Regret enorm ca am pus acel articol si nu l-am lasat la trei randuri...atunci macar nu erau raspandute minciuni despre orasul Craiova. Din partea mea, insasi aceasta discutie a dovedit ca Ioniu nu are cunostinte elementare de istorie iar Mihai are mai degraba o fixatie in privinta minoritatilor... deranjat pt expresia Religia: ortodoxa ... Daca ar fi aparut discutii si probleme de acest gen la alte orase :Bucuresti, Cluj, Brasov poate as fi inteles dar in cazul Craiovei este evident ca atitudinea a doua persoane a fost cu totul alta ...din punctul meu de vedere am inchis discutiile...imi este evidenta tendinta rauvoitoare. Raman cu regretul ca aici se incearca deturnari de la adevar si ca vor apare informatii rauvoitoare. Dar , nu-i asa, viata merge mai departe. Numai bine

De ce să prezentăm doar datele cu care Craiova se mîndreşte? A se înlocui Craiova cu orice alt oraş, sau orice alt subiect de articol nu prea inteleg ce vrei sa spui?

cand vorbesti despre Craiova , incearca sa compari si cu restul orasleor, ce s-a scris despre fiecare dintre ele.

totusi, poate explici mai nuantat ce vrei sa spui

eu am pus materiale de pe situri de prezentare a Craiovei...ma refer la date istorice,general acceptate de istorici care apar acolo si in diferite carti..plecand chiar de la aceste disputate Pelendava care nu cred sa se mai fi discutat in alta parte....isotricii nu o fac..o faceti voi........sau o anumita persoana

Am pus date despre cele mai reprezentative monumente.....universitati, cladiri, pana si echipa de fotbal.....tot de pe acele situri

apoi date geografice..demografice clare .....probabil voi vedea cu uluire pana si Craiova mutata la munte sau la mare ...adica insasi discutiile au fost purtate cu reavointa de catre doua persoane

despre minoritati,altceva in afara de o fixatie a cuiva nu poate fi vorba, adica s-a ajuns sa se discute despre minoritati care chiar nu exista in Craiova...singura minoritate fiind cea a rromilor...nu ca nu as dori sa nu fie si alte minoritati, poate chiar mai bine reprezentate decat a lor..dar asta e situatia...asta e adevarul Efectiv nu s-a incercat altceva decat transferarea unor probleme religioase, minoritati care nu exista, aici dar despre care un interlocutor probabil militase in cadrul altor discutii.....si ar vrea sa discute la toate paginele acelasi lucru, ignorand ca in unele cazuri nu este cazul.....nimeni nu a gonit acei oameni, nu au fost prigoniti etc... acuze la adresa lui nestor Vornicescu deja nu isi au locul aici si cred ca discutiile chiar au luat o turnura rau-voitoare. Atat am avut de spus.......pacat, ca am intrat aici si am facut rau imaginii Craiovei trezind resentimentul unor persoane care n-au ezitat sa modifice pasaje asa incat vor apare multe, foarte multe dezinformari si neadevaruri.Oameni buni, stau si va intreb, de unde atata rautate, atata reavointa? Ce castigati facand rau? Eu renunt, c=va urez la toti sanatate si sa fiti mai buni, mai demni, mai oameni si Dumnezeu sa ne dea la fiecare dupa suflet si intentiile fiecaruia

Cred ca la ce scrie mai sus pot adauga doar atit: No comment, e de prisos. Faceti ce vreti din Craiova, baieti. Puneti si pe craiul Iovita si pe Radu de la Afumati, Pelendava, ce vreti voi, Craiova e a voastra pe veci! Atit doar, nu pretindeti ca asta e istorie. Mihai Ioniu

Despre Pelendava, vechea Craiova

Dragi copii si lele doamne, cei care va indoiti de Pelendava, indoiti-va intai de numele vostru

aflati ca Pelendava este vechea denumire antica a Craiovei ,nu stiu ce probleme aveti unii cu Pelendava cand gasesti in Craiova numele Pelendava dat la statii de autobuze, muzeu,puscarie, autogara,cartier,cimitir,magazine,fabrica de textile,societati de transport, edituri, este si un site arheologic cu ruinele Pelendavei.La scoala am invatat ca orasul Craiova este fosta Pelendava ..este un nume foarte drag craiovenilor si foarte des intalnit, il intalnesti peste tot.

va dau cate linkuri vreti de va si cruciti:

autogara: http://www.autogari.ro/autogara-Craiova-Autogara%20Pelendava(168).html

penitenciar: http://old.dgmarket.com/eproc/purchaser?purchaser_id=1131507

firme de transport: http://www.infofirme.ro/index/page-detalii_firma/id-86/pelendava.html

complexe comerciale(de fapt linkul duce la o oferta de vanzare teren langa complexul comercial): http://www.piataolteniei.ro/anunturi/684/Imobiliare/Cumparari/detalii/13927/Craiova/Dolj/Cumpar_teren_vis_a_vis_Pelendava/

hatarare de guvern privind o sociatate numita tot Pelendava http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=4231

cartier din Craiova http://www.museimobiliare.ro/detalii-anunt/47244/apartamente/vanzare/1_Mai/Craiova/Dolj

timbre romanesti cu Pelendava si Craiova http://sio.midco.net/dansmapstamps/peutinger.htm

radioclub http://yo7kaj.oltenia.ro/Oltenia50.html

este doar prima pagina linkuri pe net cu Pelendava cuvant cheie

Apoi deschideti orice carte din istorie si nu veti gasi undeva un dubiu ca nu este Pelendava vechea denumire a Craiova pe vremea dacilor si romanilor.

uite ce scrie: Dupa razboiul daco-roman dintre anii 101-102 d.Hr., romanii au construit pe malul stang al Jiului, un castru, in vecinatatea caruia s-a descoperit o importanta asezare civila situata la intretaierea drumurilor comerciale care traversau zona. Acest centru, cunoscut sub numele de Pelendava, fost capitala a pelilor, un trib geto-dac, a fost vizitat in anul 105 de imparatul Traian. Pelendava s-a impus in epoca romana, ca si alte foste centre dacice, fiind consemnata cartografic pe la anul 225 d.Hr. Castrul roman Pelendava a fost construit pe locul unde avea mai tarziu sa fie manastirea Cosuna (Bucovatul Vechi). Originea orasului pluteste in legenda. Numele i-ar veni de la Craiul Iovan (Ionita Asan). Hasdeu fixeaza originile numele orasului in epoca cneazului Ioan care apare marcat in Diploma Ioanitilor, altii o cauta in focurile scitilor, care-si ingropau aici tezaurul de argint gasit de contemporani in dealul Sf. Dumitru si un oarecare Iovan devine rege peste craioveni imbogatindu-se cand a gasit comarea sapand o fantana.

Orasul devine vestit in secolul al XV-lea prin boierii Craiovesti care fac aici o Banie. Nu se stie daca Bania Craiovei este inaintea celei de la Strehaia, dar cu siguranta exista aici, mai de mult, o mosie a craiovestilor. Asezarea Craiovei apare sub acest nume mai intai in inscriptia de pe mormantul lui Vladislav II, apoi la 1 iunie 1475, intr-un hrisov al domnitorului Laiota Basarab. Orasul Craiova este mare si la propriu si la figurat, prin vechime si istorie. Caldaramul strazilor poarta urmele pasilor lui Mihai Viteazul, primul unificator al celor trei tari romane, aliat al Papei, al venetienilor si al lui Rudolph de Habsburg, in luptele crestinilor cu otomanii, la sfarsitul secolului al XVI-lea. El este totodata orasul pictorului Th. Aman si poetului Traian Demetrescu. Aici a vazut lumina zilei Al. Macedonski, unul dintre intemeietorii simbolismului, aici a urmat Scoala de Arte si Meserii celebrul sculptor roman Constantin Brancusi. Acest oras a fost resedinta familiei lui Nicolae Titulescu, diplomat roman, ales de doua ori presedintele Societatii Natiunilor in perioada interbelica si, de asemenea, resedinta familiei lui Constantin Coanda, prim-ministru al Romaniei in anul 1918, tatal lui Henri Coanda, inventatorul primului avion cu reactie din lume

Ar trebui sa completati la lista personalitatilor cu pasaje luate de aici ca este cam sarac dar nu am putut sa fac eu, nu este buton de editare la pagina. Al vostru Traian Popescu

targ comercial zisei? uite link http://72.14.207.104/search?q=cache:T9b3KBUEhAMJ:www.gazetadesud.ro/print/12105+pelendava&hl=en

exista si o carte la care se face reclama Pelendava - Craiova pe Columna lui Traian si in epoca Imperiului Roman Editor Tudor, D. Vedeta Subiect istorie antica / Pelendava (Craiova) / Columna Traiana Editura Scrisul Romanesc An 1980 uitati linkul: http://72.14.207.104/search?q=cache:kf9JOdeKNEsJ:www.bibliotecamm.ro/catalog/%3Fs%3Dcatalog%26f%3D3%26ca%255Bc1%255D%3D4%26ca%255Bc1t%255D%3D3%26ca%255Bc1v%255D%3DTudor,%2520D.+pelendava&hl=en

ce fel de referite mai vreti: istorici care zic asta..carti aparute...ruine gasite...harti romane....documente romane..... sau prezent in care numele de peledava este dat la orice si la puscrie ? carti scrise despre asta

turnee sau trofee sportive dispitate in Craiova http://72.14.207.104/search?q=cache:wBuwa6d0IBwJ:www.gazetadesud.ro/print/7914+pelendava&hl=en

Toponimul Pelendava are rădăcina "peled" - care înseamnă umed, a unge şi sufixul "dava" - care înseamnă aşezare, sat, localitate. Aşezarea întărită de la Cârligei - Bucovăţ se află pe malul Jiului, pe o vale mlăştinoasă spre sud (Valea Cosacului). Tradiţie şi continuitate În acest an, sfârşit de secol şi de mileniu, Craiova îmbracă haine de sărbătoare, 26 octombrie semnificând pentru Cetatea Băniei nu numai ziua Patronului Spiritual al Craiovei - Sfântul Dumitru, dar şi "Ziua Oraşului". Anul acesta se sărbătoresc momente memorabile din istoria oraşului, aniversări importante: 525 de ani de la prima atestare documentară sub denumirea de Craiova şi 1775 de ani a Pelendavei Dacice. Mai mult, Biserica Ortodoxă Română, simbolul tradiţiei şi credinţei de veacuri a românilor, sărbătoreşte 75 de ani de autocefalie iar Mitropolia "Olteniei", sufletul pur al acestor locuri, împlineşte 630 de ani de existenţă.

bagati material acolo

strada Peledava http://72.14.207.104/search?q=cache:DxCI0uHqHJQJ:www.ccidj.ro/membrii-ccio-servicii.php+pelendava&hl=en

parculetul pelendava gradinita pelendava

Clasamente separate pentru fiecare categorie. Primii 10 clasati la fiecare categorie primesc diplome. Diploma PELENDAVA-CRAIOVA se poate obtine gratuit daca in timpul concursului s-au efectuat cinci QSO-uri cu cinci statii membre ale Radioclubului Jud. Dolj.http://web.archive.org/web/20050127110611/http://www.radioamator.ro/contest/us/memorial_savopol_80m.php

alte materiale , scrieti baieti scrieti si nu va luati dupa nu stiu ce prost care s-a sculat cu fata la ceaseaf ca nu a auzit el de Peledava pentru ca a chiulit de la scoala MUNICIPIUL CRAIOVA este una dintre cele mai vechi asezari orasul Pelendava - denumirea straveche a orasului având o atestare documentara de 1775 de ani.

Craiova este înfratita cu orasele Nanterre, Kupic, Valencia, Shiyan, Skopje. Primaria municipiului Craiova, monument de arhitectura în stil neo-gotic str. A.I.Cuza, nr.7. Universitatea (cladirea centrala). Teatrul National, întemeiat in 1850.

http://72.14.207.104/search?q=cache:iry8b7IELhEJ:www.elenacuza.ro/romana/craiova.htm+pelendava&hl=en va dau linkuri despre Craiova-Pelendava si folosirea cuvantului pelendava in craiova pana la anul

magazin pelendava - Magazin Pelendava, Craiovahttp://72.14.207.104/search?q=cache:M6RB78Y4RzIJ:www.dbrom.ro/tematice/Romania/chestionar8.html+pelendava&hl=en

BINE ATI VENIT LA CRAIOVA ! Craiova-resedinta istorica a Regiunii Oltenia, situata într-o depresiune din Lunca Jiului, este în prezent un mare centru comercial, industrial, cultural si universitar, un oras modern si dinamic cu o populatie de peste 300 de mii de locuitori.Puternica cetate geto-dacica, în antichitate - Pelendava, cu radacini neolitice atestate arheologic de aproximativ 7500 de ani, asezarea devine sub stapânirea Romana un important castru, iar în Epoca Medievala - Cetatea Marii Banii a Olteniei, institutie politica si militara, a doua ca importanta dupa Voievodul tarii la acea vreme.Sfârsitul secolului al XIX-lea declanseaza o ampla actiune de urbanizare si modernizare, cu aparitia unor edificii publice reprezentative si cu o arhitectura remarcabila: Hotelul Minerva - în stil maur, Banca de Comert, Prefectura, Palatul de Justitie. Intre aceste importante cladiri, Palatul Jean Michail, sediul actualului Muzeu de Arta, adaposteste o importanta colectie a operelor genialului sculptor român, Constantin Brâncusi, personalitate de anvergura mondiala, fiu al Regiunii Oltenia, Craiova fiindu-i centru de studiu si desavârsire artistica.Craiova este totodata orasul unde s-au nascut Henri Coanda, unul dintre inventatorii avionului cu reactie, si Nicolae Titulescu, ministru român de externe ce a ocupat functia de Presedinte al Ligii Natiunilor în perioada interbelica.Important centru cultural, cu o traditie teatrala din 1850, Teatrul National din Craiova este unul dintre cele mai prestigioase teatre ale lumii si cel mai cunoscut mesager al artei teatrale românesti peste hotare.Orasul este strajuit spre Sud de Parcul Romanescu, opera de arhitectura peisagista romantica, amenajat în 1901-1902 dupa planurile arhitectului francez E. Redont. Este în prezent unul dintre cele mai mari parcuri naturale din sud-estul Europei, cu o întindere de aproape 100 hectare, cu specii pretioase de arbori, un lac strabatut de un frumos pod suspendat si o mica gradina zoologica.Înconjurata de întinse regiuni viticole: Dealurile Craiovei, Segarcea, Craiova este totodata o cetate a coniacului si vinului cu apreciate crame si centre de degustare.Cu o paleta larga de oferte culturale si sociale, Craiova este în prezent un oras modern dar cu valente turistice apreciate de vizitatori.Craiova va astepta !

http://72.14.207.104/search?q=cache:6JxROs4O7x8J:www.umfcv.ro/ro/ManifestariStiintifice/Reumatologie2004/Reuma1(VedGen).html+pelendava&hl=en alegeti baieti ca aveti multe de ales nu ati spus nimic despre Craiu Iovan,de ce nu ati scris?

despre Romanescu nu ati amintit nimic ,primarul ala care a construit parcul Romanescu, nu ati scris

ati scris de Coanda, Titeica si Traian Lalescu? nu ati scris titlulescu parca era ceva, spuneti ca a fost presedinte de doua ori la liga natiunilor

Pai sa-i spui unui craiovean ca nu ai auzit de pelendava sau te indoesti de nume inseamna sa-l injuri.

"Caldaramul strazilor poarta urmele pasilor lui Mihai Viteazul", asta e chiar buna. dati mai oameni buni citate din iorga, giurescu, nu de pe siteuri. Acum citind prima data de pelendava nu stiam ca oltenii sunt asa mindri de asa ceva. Devine chiar comica discutia.

ai dreptate cand spui comic , mai ales cand vezi ca aia care se indoiesc de Pelendava scriu "da-ti" ca analfabetii, ei sint cei care n-au auzit de Pelendava si rad n-au auzit niciodata acest nume, citesc acum pentru prima data si se mira de ce oamenii din Craiova sint atat de mandri de istoria lor

al dumneavoastra Traian Popescu, inamicul celor care scriu "da-ti" si n-au auzit de Pelendava.

Domnule Traian Popescu, confundaţi adevărul istoric cu tradiţia populară. După ce am căutat un pic pe net, deşi nu este locul cel mai indicat pentru a căuta, Pelendava a fost o aşezare de origine dacică pe care romanii au dezvoltat-o. Problema identităţii Craiovei cu Pelendava nu se poate lămuri din en:Tabula Peutingeriana sau aici, pentru că, din ce am căutat eu, nu există siguranţa (dacii.ro nu zice că e Craiova)identificării sitului de la Mofleni ca rămăşiţe ale aşezării antice. Mă gândesc că ar trebui să fie ceva informaţii pe la muzeul dumneavoastră de istorie din Craiova. Haideţi să nu vorbim în plus, şi să nu facem din Craiova, legănul omenirii. Prezenţa denumirii de Pelendava la firme, penitenciar, s.a sunt irelevante.Elerium | Mesaje către Elerium 14 decembrie 2005 19:01 (EET).

................ Elerium, acesta este articolul din dacii la care faci referire:

Puternică cetate geto-dacică, în antichitate cu rădăcini neolitice atestate arheologic de aproximativ 7500 de ani, dar a carei dezvoltare se amplifica odata cu regatul lui Burebista, asezarea devine sub stăpânirea romană un important castru asezat în locul de întâlnire a dealurilor Podisului Getic cu Câmpia Olteniei. Asezarea este mentionata pe Tabula Peutingeriana - o harta a imperiului roman, realizata ca urmare a initiativei imparatului roman Caracalla. Anul 225 (cand s-a definitivat aceasta harta - in timpul lui Severus Alexander) este considerat data primei mentiuni documentare a celei mai vechi asezari din vatra actualului oras. ...care actualul oras? Pelendava cumva? ghici la care oras se refera? mai ales de unde este copiat acel pasaj din dacii.ro?

problema este de alta matura elerum...

1. am observat-o de la o,04 gemrmani etc.......adica e vorba de bataie de joc...apropo si de formularea "leaganul omenirii"...

2.materialele trecute de mine sint prezente in cartile de istorie, in manualele scolare desigur, tu ai esti mare istoric si iti poti permite sa judeci claritatea tabulei :).. sa o judeci :)au judecat-o altii inaintea noastra...mult mai indreptati sa o faca

3. Acele chestii legendare Craiu Iovan si Ioan erau si ele tratate de un Iorga sau Hasdeu....dar sint legendele...la paginele de prezentare ale altor orase, Brasov, Sibiu, Cluj..legendele au putut fi amintite desi nu aveau suport din nici un fel de directie..dar au putut ramane..aici au deranajat, pt ca sint sanse mari sa fie si probate mai devreme sau mai tarziu.Dar maniera de a judeca cu doua masuri a deranjat.

4. N-am mai ramas nimic din material...a disparut si Jianu :) ...articolul nu mai inseamna nimic ca sa mai aiba vreun rost acum.Aici era o pagina de prezentare unde se puneau informatii general acceptate de istorici si trecute in manualele scoalare. Nu este o pagina unde sa stau sa fac dezbateri istorice cu persoane care n-au auzit de Pelendava....daca voi credeti ca aveti calitatea morala si intelectuala pt asta..... :)

Stiu ca nu va avea nicunul dintre voi, calitatea morala sa recunosca ca a gresit, deci nu-mi fac iluzii ca materialul ar putea fi restabilit.... as pierde timpul ....am gresit crezand ca este un site in care se prezinta variantele oficiale si unde nu apar decizii si judecati personale ale unor persoane....dar nu voi continua in greseala.

Dragul meu,

Eu cred ca aici se incearca crearea unui site cu info cit mai serioase. Nu am nimic cu legendele, pot fi aminitite, dar tu/voi le dati ca sigure si cu asta nu pot fi de acord. In legatura cu Hasdeu, hai sa fim seriosi, suntem in 2005! Nici Iorga nu mai e actual chiar in toate privintele. Iar manualele, get real. Ia si citeste ce au scris Papacostea, V. Achim, I. Candea sau, mai nou, L. Radvan, care interpreteaza izvoarele pe care ne putem baza (unii din ei nu descalifica deloc Craiova, din contra, accentueaza importanta orasului). Fiti mai actuali va rog. Eu inteleg ca e patriotism local, dar cred ca se exagereaza cu reactiile acestea virulente. Mihail Ioniu, 10.59

Raspuns pentru Mihail Ioniu Daca ar fi asa in privinta sitului, ar fi fost trecute variantele prezentate de manualele in vigoare si acceptate de guvernul Romaniei.... pomenesti numele unor istorici cu o nonsalanta dezarmanta, desconsideri manualele de istorie cu un dispret demn de cei care isi aroga nemeritat dreptul de a judeca....cand nu ai notiunile de baza...tabule ,Pelendava etc.....cazul Radu de la Afumati etc.....nu te apuci sa dai verdicte istorice, nici sa modifici texte :)..ridicol.

Am vrut sa intervin si la inlocuirea expresiei "Marea Unire" dar nu isi mai avea rostul... Dar am vrut sa intervin la istoria Romaniei...unde se pare ca iar nu s-a tinut cont de varianta oficiala a guvernului...ghidati-va dupa istoria lui Calafeteanu de pe situl guvernului Romaniei daca vreti sa nu intrati in conflicte.

Oricum, o prezentare mincinoasa a faptelor referitor la Romania in acel caz si a Craiovei in cazul asta, nu va putea fi pastrata in wikipedia, mai ales acum, cand ati atras atentia asupra tendintei de dezinformare promovate pe aici.

Despre Craiova, doar atat, nimeni nu-i poate lua aportul cu totul deosebit la istoria Tarii Romanesti si Romaniei.

Iar voi, daca intr-adevar aveti intentii onorabile, cum pretindeti unii, scrieti despre Romania dupa materialele prezentate de situl guvernului Romaniei si despre Craiova dupa materialele prezentate de situl primariei Craiova.

Domnul meu, nu iti cunosc numele, ce spui e aberant. Nu imi vine sa cred ce citesc? Sa luam in considerare ce spune guvernul Romaniei? Dar ce, guvernul este autoritatea in materie de istorie, omul de pe strada, ciobanul de la stina, sau istoricul ce sta toata ziua in arhive si vede izvoarele? Sa citam siteul guvernului? Cind o sa invatam sa nu ne mai bagam unde nu ne pricepem. Eu habar nu am chestii tehnice, asa ca nu am ce cauta sa imi dau cu parerea in asa ceva. Te rog sa nu mai imi raspunzi pt. ca spui numai prostii, scuza-ma nu vreau sa te jignesc. --Mihail ioniu 15 decembrie 2005 18:11 (EET)<Mihail Ioniu> , sper ca am semnat bine.

Intre ce spune Traian si ce spune Mihail se deduce ca fiecare intelegeti altceva din Wikipedia, Traian intelege un site unde se pun informatii guvernamentale iar Mihail informatii personale. Poate ca adevarul este undeva intre cei doi, dar mult mai apropiat de ce spune Traian. Replica lui Mihail mi-a starnit zambete.Nu se accepta situl guvernului si manualele consacrate scrise de istoricii consacrati,da-i dreac de prosti ca nu mai sint buni dar se accepta pararea unora care se viseaza istorici amatori in bucatarie,in papuci la cafeluta.Mihail Ioniu, fara resentimente, nu te cunosc,dar ce spui tu este hilar si ca notiuni de istorie dar si ca mod de intelegere a Wikipedia.Tu o consideri un loc de exprimare a propriilor tale pareri.Mihail,daca vrei sa-ti prezinti parerile tale despre istorie, iti faci site personal. --Jean. 16 decembrie 2005 07:50 (EET)

Daca Giurescu e istoric amator in bucatarie si guvernul e mai tare, atunci No comment. This is my last post on this topic. Yours, M. I. --Mihail ioniu

pentru mihail ioniu ..si ce anume a sustinut Giurescu si intra in contradictie cu materialul despre Craiova?

Oameni buni

Această discuţie este imposibil de urmărit dacă pe măsură ce adăugaţi text, nu vă şi semnaţi aşa: --~~~~ (2 liniuţe şi 4 tilde). --Vlad|-> 15 decembrie 2005 18:00 (EET)

Mihai (Ioniu), e ok semnătura! :) Pasul următor ar fi indentarea... :) ":" la început de paragraf îl indentează cu un tab, "::" indentează cu 2 tab-uri ş.a.m.d --Vlad|-> 15 decembrie 2005 18:30 (EET)

Incerc treaba cu indentarea, insa nu imi iese, nu imi e clar ce trebuie sa fac (nu pot spune ca ma pricep prea bine). --Mihail ioniu --Mihail ioniu 15 decembrie 2005 19:41 (EET)<Mihail Ioniu> Asa? ":"Mihail Ioniu"::", nu merge, lasa.

Of, credeam că sursa textului este destul de clară... Mihai, editează doar această ultimă porţiune -> vezi că cele două porţiuni scrise de mine încep una cu ":" şi a doua cu "::" -> vezi acuma ce efect are asupra textului? --Vlad|-> 15 decembrie 2005 20:01 (EET)

Problema de logica pentru Iulian

la un moent dat, ai dat o replica plina de haz spui: "intamplator, locatiile coincid" , nu crezi ca are un haz nebun? Despre asta se si discuta, ca ele ar coincide. Deci esti de acord in principiu, folosesti cuvantul "intamplator" de parca ti-ar starni regrete. Pana in acest moent, istoricii nu se indoeisc despre aceasta "coincidenta" cum ii spui tu, pentru ca ruinele se afla in Craiova, sint mai multe documente care atesta acest fapt. NU exista controverse intre istorici asupra acestui fapt. Daca nu te indoesti ca piciorul de pod de la Drobeta Turnu Severin face parte din fostul Pod al lui Apolodor sau ca ruinele Ulpiei Traiana Sarmisegetusa ar fi cele gasite in Jud Hundeara, nu vad de ce te-ai indoei de runele Pelendavei care , sincer vorbind sint sustinute de mai multe dovezi si in plus sint mult mai impunatoare ca cele de la Ulpia Traiana.Nu am intels de la ce a plecat aceasta discutie fara sens in jurul Pelendavei. Cine a negat si pe baza carei dovezi?

Răspund provocării :-) Problema nu e de logică, ci de exprimare. Am o problemă cu exprimarea "Craiova este străvechiul oraş Pelendava", pentru că nu există continuitate între cele două aşezări. Pelendava a fost părăsită şi distrusă cu mult înainte ca actuala aşezare Craiova să fie fondată (nu-s specialist, aşa am înţeles eu din discuţiile de pînă acum). Dacă am spune "În Craiova se găsesc ruinele Pelendavei", ar fi OK. Iulian U. 9 ianuarie 2006 13:58 (EET)

Ca o curozitate, castrul Pelendavei este constructia daco-romana de la care se pastreaza astazi cele mai inalte ziduri.Asta desi pe la 1400 si ceva se lua caramaida din zidurile castrului ca sa se contrusiaca manastirea Cosuna care e si azi in picioare. Cum sa fie parasita in totalite localitatea? La vadul Jiului, ar fi fost de-a dreptul imposibl sa nu fie locuit. Controversa este in jurul numelui de azi, Craiova..unii sustin ca numele provine de la voievvodul Ioan(dupa diploma ioanitilor) localizarea pare a fi clara..altii zic ca vine de la Ionita(Iovita) fratele asanaestilor, dar asta e o alta discutie.

Reprotejarea articolului Craiova

În urma unei dispute cu Utilizator:Nestor sau Utilizator:67.71.73.165, am fost nevoit să protejez pagina Universitatea Craiova. În acel moment, Nestor a revenit aici, cu aceste două modificări: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Craiova&diff=200799&oldid=200232 . Din câte am înţeles, pagina este din nou în discuţie, plus scoaterea formatelor era complet nejustificată, astfel că am fost nevoit să reprotejez articolul (care a mai fost protejat deja anul trecut, datorită iscării unui mini-război de modificări (edit war). --Vlad|-> 11 ianuarie 2006 13:35 (EET) vlad, in ceea ce priveste ambiguitatea formularii "s-ar fi aflat" si "sugereaza" referitor la Peledava ...nu sint acceptabile decat in masura in care cineva aduce argumente viabile in sprijinul ambiguitatii..sa dai exemplu, un singur istoric care si-a exprimat vreodata dubiile in aceasta privinta. Problema era reglata pana la interventia ta.iar discutia a fost redeschisa de tine pentru ca ori nu ai citit argumentele si discutile de aici, ori ai avut alte motive ;)

• Nu stiu cata istorie stii, dar ma intreb , cate castre romane crezi ca au fost pe aria judetului Dolj? iti imaginezi cumva ca erau o puzderie in jurul Craiovei ca sa poata fi confundate? :D ...au fost doar cateva pe aria judetului...la distante mari si doar unul pe malul Jiului.Orice confuzie este total exclusa din start.Asa ca nu ai nici un fel de argument(descoperiri arheologice-ruinele castrului,harti-Tabula,documente scrise-pravila Cosunei,istoricii care sustin ca Pelendava era in Craiova,pana si timbre comemorative si unele chestiuni de logica etc...toate imi dau dreptate).De ce nu te indoiesti de piciorul de pod de la Drobeta?

Pelendava

modificati la pelendava. Normal se scrie ca este in Craiova nu ca ar fi si ar pati.Prea sint multe dovezile si stie toata lumea.

pt vlad

cand se poate discuta despre dezambiguizarea formularii referitor la Pelendava in vederea deblocarii paginii? Ai gasit intre timp dovezi sau istorici care ar veni in sprijinul indoielilor privind localizarea Pelendavei? Este suficienta doar o singura dovada ..si ambuiguitatea exprimarii ar fi corecta.

Stimate anonim, nu eu purtam această dispută. Ci cel care a făcut prima dată această afirmaţie, şi anume Utilizator: Mihai Ioniu aici: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Craiova&diff=next&oldid=170154 Discuţia nu mi s-a părut în nici un caz lămurită, pagina mai fusese protejată un timp, dar de la deprotejare spiritele s-au încins iară. Iar modificarea facută aici: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Craiova&diff=200799&oldid=200232 s-a dorit probabil să treacă neobservată şi să deturneze atenţia de altă dispută în curs în acel moment. --Vlad|-> 15 ianuarie 2006 09:17 (EET)

• toate ar fi fost bune si frumoase numai ca exista cateva probleme:

1.s-au adus multe argumente pro Pelendava si niciunul cotra pozitionarii Pelendavei in Craiova, asta intr-un context general in care nici o locatie a cetatilor dacice nu a fost contestata pe Wikipedia 2.discutiile se terminasera dar ambiguitatea formularii la adresa Pelendavei a fost reintodusa de ...Vlad(deci constituie un punct de vedere pe care trbuie sa-l sustina sau sa renute la formularea ambigua) 3.Ceva care vrea sa deturneze atentia, nu trece neobservata.

In privinta Pelendavei chiar nu aveti nici un argument in sprijinul ambiguitatii.Sint prea multe dovezi arheologice, harti si manuscrise in sprijinul Pelendavei craiovene.Este deasemena, mult prea impamantenita in istoria Romaniei si cultura locala pentru a o nega pe o pagina enciclopedica. Cam atat despre Pelendava si blocarea paginii Craiovei.

Nu am ajuns încă la sfârşitul discuţiei stufoase de acest subiect, care văd ca ia aceleaşi turnuri şi la versiunea în engleză: o mulţime de localnici încercau să susţină că nu există picior de biserică romano-catolică şi de sinagogă în Craiova, că toţi sunt ortodocşi. Multe din disputele legate de articole din jurul temei Oltenia se duc şi la wikipedia în engleză. --Vlad|-> 15 ianuarie 2006 11:40 (EET)

Vlad, nu este vorba daca ai ajuns sau nu la capatul discutiei, tu deja ai modificat desi este evident ca nu ai suficiente informatii. Sa ne pastram la ambiguitatea referirii la Pelendava. P.S.: si tu cate sinagogi si biserici catolice crezi ca sint in Craiova? Sper ca nu ai facut un fix la adresa Craiova, Olteniei etc

Nu în nici un caz. Am făcut fixaţie pe încăpăţânare şi rea voinţă, ca de exemplu aici: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Craiova&diff=next&oldid=199729 --Vlad|-> 15 ianuarie 2006 12:34 (EET)

Aici cu siguranta, adica numai un rauvoitor poate refuza atatea dovezi in sprijinul unei afirmatii. Adica se prezinta ruinele Pelendavei, se prezinta tabula(harta romana) se prezinta hrisovul Cosunei in care se spune ca s-au luat piatra si caramizi din castrul Pelendava, nu exista un castru roman in apropiere cu care sa poate fi confundat si cineva tine la exprimari formulate cu ambiguitate. Nu se poate

nu stiu ce imi arati in linkul ala si ce legtura are cu Pelendava sau cu mine, nici de ce ai pomenit despre paginile in engleza. Stii ce e haios? Se pare ca pe wikipedia s-au adunat 2-3 persoane de origine maghiara din Ardeal care au gasit o metoda de a dezinforma in afara si in interiorul tarii..asa se explica anumite pasaje si informatii din pagina Transilvaniei sau anumite dezinformari in paginile din engleza.Asta pana se vor sesiza organele abilitate, pot fi si ajutate sa afle mai repede la o adica :). Cam multe dezinformari ciudate...dar in cazul Craiovei(pe pagina engleza frizeaza ridicolul) ele sint oarecum surprinzatoare, adica ma mira totusi sicanele, nu este in interesul lor sa faca valva pe la toate temele de discutie, nu-i asa? ;)... cine seamana vant..... pv7721 , un alt baiat de treaba, il cunosti nu?nu are nici el de lucru si provoaca.Acum te inteleg mai bine

Linkul respectiv arată cum cineva şterge cu bună ştiinţă o porţiune în discuţie. Da, eu sunt pv7721 pe en.wiki, nu mă ascund în spatele a x utilizatori diferiţi. Acum v-am înţeles şi eu pe voi. --Vlad|-> 15 ianuarie 2006 13:14 (EET)

atunci se pare ca ne intelegem

Dispută

Nu ne face nici o plăcere să protejăm articole, pentru că asta împiedică dezvoltarea lor. Pe de altă parte nu vrem să avem nici războaie de editare. Articolul acesta va rămîne protejat (şi administratorii se vor abţine de la modificări) pînă cînd disputa se va clarifica şi se va ajunge la un compromis acceptabil.

Discuţia de pînă acum a divagat suficient de mult ca să nu mai poată fi urmărită. Paginile de discuţii, aşa după cum ştiţi, sînt făcute pentru a discuta exclusiv conţinutul articolelor. Vă rog să începem să discutăm la obiect şi succint. Cu cît ne pierdem mai mult în divagaţii cu atît o să dureze mai mult.

Aş mai face cîteva precizări, din regulamentele Wikipedia:

• Toate afirmaţiile din articol trebuie să fie verificabile în publicaţii. Argumentele pro sau contra constau în citarea bibliografiei. Publicaţiile citate vor fi trecute şi în articol.

• Nu ne exprimăm în articol opiniile personale: Wikipedia:Fără cercetare originală.

• Wikipedia nu este deloc limitată la punctul de vedere oficial. Toate punctele de vedere susţinute bibliografic trebuie să figureze în articol: Wikipedia:Punct de vedere neutru.

Deci, face cineva o listă de puncte aflate în dispută? Înţeleg că e vorba (1) de poziţia sigură sau probabilă a Pelendavei pe teritoriul actual al Craiovei şi (2) de structura etnică şi religioasă a populaţiei Craiovei. Mai este şi altceva? — AdiJapan ☎ 15 ianuarie 2006 14:07 (EET)

Ah, nu Adi, de data asta s-au adus prea multe dovezi privind asezarea Pelendavei, de la harti, ruine, documente.

Aici nu mai e vorba de interpretare, mai ales ca nici un istoric nu si-a exprimat indoielile, mai mult decat atat, nu am vazut pe wikipedia sa fie pusa sub intrebare ca in cazul Craiovei=Pelendava cand se vorbeste despre alte cetati prezente pe aria unor orase.

Deci numai Craiova a fost tratata separat.

Din punctul meu de vedere nu exista discutii privind structura etnica

1. "Craiova = Pelendava" înseamnă că avem continuitate în existenţa aşezării? Sau e vorba doar de acelaşi teritoriu?

2. Care e formularea care ţi se pare cea mai potrivită pentru paragraful ăsta? — AdiJapan ☎ 15 ianuarie 2006 14:55 (EET)

în Craiova de azi s-a aflat străvechea reşedinţă a tribului geto-dac al Pelilor, Pelendava, încă din perioada 400-350 î.e.n.

continuiatatea asezarii este o discutie prea savanta,vorbeam doar de dezambiguizarea unei expresii, am tot spus-o. [15 ianuarie 2006 22:05 67.68.90.118]

Am cîteva minuscule obiecţii legate de formă. Ce zici de:

Pe teritoriul de azi al Craiovei s-a aflat Pelendava, străveche aşezare a tribului geto-dac al pelilor, încă din perioada 400-350 î.e.n.

Am reformulat pentru că "în Craiova" înseamnă în interiorul oraşului Craiova (Brazda lui Novac este în Craiova) şi reşedinţă sună prea modern pentru aşezarea unui trib.

Rămîne să vedem dacă există comentarii de fond. — AdiJapan ☎ 15 ianuarie 2006 16:07 (EET)

Ar mai fi ceva, o altă problemă în dispută, aceea legată de majoritatea ortodoxă şi minoritatea religioasă romano-catolică, respectiv de recensământ; aici: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Craiova&diff=next&oldid=199729 se vede cum acest text a fost şters fără nici un comentariu. Textul era aşa:

"Conform datelor recensământului din martie 2002, 97,48% din populaţie este de etnie română, iar 1,5% sunt rromi ^[4]. Conform ultimelor date furnizate de Primăria Craiova, însă neconfirmate, 99,2% din populaţie este de etnie română.

Religia majoritară este creştină ortodoxă, cu o mică dar veche comunitate romano-catolică."

Care este obiecţia legată de acest paragraf? --Vlad|-> 15 ianuarie 2006 16:48 (EET)

• vlad, in afara faptului ca te porti in cel mai josnic mod cu putinta

pe pagina in engleza unde au aparut niste enormitati, ai imbogatit Craiova cu o singagoga desi orice Craiova va ramane uluit sa afle ca exista asa ceva :D ai reusit sa-i minti pe acolo pe toti....era suficient sa dai un search , sa intrebi pe cineva din craiova si aflai adevarul,cum nu esti si nu ai fost pentru adevar din capul locului, ma indoeisc ca esti interesat de vreun pasaj, oricare ar fi el, esti interesat exclusiv sa iti bati joc de artocolele respective. Ah,pe acea pagina aparea la un moment dat, in centrul Craiovei exista numeroase moschei, biserici catolice, sinagogi si temple budiste. Sa nu-mi spui ca sint impotriva altor nationalitati si alte tampenii, acele pasaje au fost puse in bataie de joc si sfideaza realitatea. Faptul ca esti membru cu state vechi al wikipeida etc, te-a ajutat sa-i faci pe cei mai vechi sa-ti fie aliati in fata unei perosoane nou-venite dar isi vor da seama repede cine esti si cate clone ai. Tu nu ai nici o problema de ridicat la acest subiect, cauti doar sa-ti bati joc de subiect, asta este evident.

Măi măi, cât de pătimşi pot fi oltenii. Din păcate sunt mult prea multe probleme acum, ca să putem armoniza idei şi scrie un articol complet şi foarte bun. Elerium | Mesaje către Elerium 15 ianuarie 2006 19:44 (EET).

Anonimule, discuţiile existau înainte de a veni eu. http://en.wikipedia.org/w/index.php?title=Craiova&oldid=35255878 Bogdan a făcut acest edit. Deci nu poţi să spui că am făcut ceva. Câte "clone" am? :) Ţi-am spus că atunci când m-am înregistrat acolo nu am putut lua acelaşi login ca aici. Acolo am unul singur. Spre deosebire de tine care-ţi schimbi identitatea şi IP-ul la fiecare post. "Ah,pe acea pagina aparea la un moment dat, in centrul Craiovei exista numeroase moschei, biserici catolice, sinagogi si temple budiste." Arată-mi unde. Şi arată-mi că l-am făcut eu. Nu am făcut decât un singur edit. Ultimul. Aşa că termină cu acuzaţiile lipsite de fundament. --Vlad|-> 15 ianuarie 2006 19:53 (EET)

• Adi japan, nu vad nici cel mai mic impediment ca din pasajul respctiv sa foie scosa formularea care duce la ambiguizare, Pelendava este un cartier al Craiovei, la fel ca si Rovine, Valea Rosie, Valea Vlaicii(unde era acea sinagoga de care minte vlad pe pagina engleza,prin anii 40, transformata de comunisti in fabricuta),Craiovita, Brazda lui Novac etc.

In actuala forma pasajul arata asa: "Descoperirile arheologice sugerează că în Craiova de azi s-ar fi aflat străvechea reşedinţă a tribului geto-dac al Pelilor, Pelendava, încă din perioada 400-350 î.e.n. Aceasta a fost atestată documentar pentru prima oară pe Tabula Peutingeriana o hartă probabil din anul 225 d.Hr." ........... el trebuie sa-si pastreze forma si informatiiile, timbrul comemortiv etc...vreau doar sa inlocuiesc cu pasajul urmator: In Craiova de azi se afla ruinele străvechei reşedinţe a tribului geto-dac al Pelilor, Pelendava, încă din perioada 400-350 î.e.n. Aceasta a fost atestată documentar pentru prima oară pe Tabula Peutingeriana o hartă probabil din anul 225 d.Hr." si nu vad aici nici cel mai mic impediment, exprimare hazardata sau irealista etc...este pur si simplu adevarul...mofdificarea este moniora ca text dar elimina acea exprimare plina de ambiguitate. Linkuri care te duc la cartierul Pelendava(inainte Mofleni) vei gasi chiar pe aceasta pagina de discutii.

Castrul roman Pelendava a fost construit în vecinătatea mănăstirii Coşuna a cărei construcţie a fost începută probabil în anii 1442-43.

Hmmm eu vroiam o discuţie nu un monolog. Nu sunt istoric, dar îmi puteţi da exemple de dave (nu polisuri ori urbae) care să fi rezistat fără a fi modificate de romani. Cum se poate atesta că ruinele din Mofleni sunt una şi aceeaşi cu ruinele davei ? Aceste ruine au fost datate ? Au fost descoperite artefacte dacice, sau măcar din acea perioadă ? Repet nu sunt istoric, dar din câte ştiu, înainte de certitudinea identificării unor ruine, se fac studii foarte exacte. Să vă uitaţi un pic la Discuţie:Peli. Am tot susţinut ca cineva să meargă la bibilioteca Craiova, ori la Muzeul de istorie pentru o clarificare.Elerium | Mesaje către Elerium 15 ianuarie 2006 20:00 (EET).

Bag mana in foc ca de fapt toata aceasta discutie nu are nici cea mai mica legatura cu subiectul Craiova si ca de fapt vlad isi bate pur si simplu joc....ultima reeditare aici vlad a facut-o la o versiune care potolise spiritele.Iar pe pagina in versiunea engleza a craiovei au fost puse nici mai mult nici mai putin informatii potrivit carora in centrul orasului exista moschei, bierici catolice, temple budiste si "renumita" sinoagoga(care nu mai e de cand au venit comunistii)...acolo imi arunca acuze de soivinism..am ceva cu minoritatile domnule pentru nu accept acele ineptii...nu are nici o legatura cu articolul....vlad si-a batut efectiv joc de acest suvbiect si a atacat toate paginile care au tangenta cu Oltenia..indiferent de oras sau domeniu(pana si la fotbal) disputa era una minora...si nu a avut discutii numai cu mine....s-a ciocnit cu toti care au scris pe acele subiecte si si-a batut joc.

• Elerium, exista o Pelendava daco-romana cae a fost pe aria localitatii geto-dace, ruinele sint extrem de vizibile, exista pisania manastirii Cosuna de la anii 1400 care spune ca a folosit piatra din castru, exista ruinele Pelendavei sia zi, exista o harta a imperiului roman, timbrul comemorativ, de toate a fost pomenit aici

mai exista si alte dovezi scrie si arheologice de care nu s-a amintit dar sint destule prezentate deja, cele mai cunoscute. Nu vad unde este problema cu acese ruine ale Pelendavei in Craiova. Iti spun, bag mana in foc ca discutia nu are nici o legatura cu sibiect Craiova, ea face parte dintr-un razboi de sicanare al lui Vlad si de a placere a lui de a-si bate joc si daca nu crezi te rog sa te duci pe varianta in limba engleza , sa studiezi istoricul sa vezi ca la un moemnt dat apare ceva de genul: In centrul Craiovei sint o multime de biserici catolice, moschiei, sinagogi, temple budiste" nu trebuyie sa fie nimeni mare geograf, istoric, sau turist ca sa stie ca este pusa in bataie de joc.Asta ca sa stiti cine este de fapt vlad si cu ce se ocupa....tot pe acolo sustine ca are si poza cu sinogoga de azi :D din centrul ...duceti-va si uitati-va sa vedeti minunatie.Pe urma vorbim de intentii Deci totul este facut in bataie de joc, el nu a avut inteitia de a discuta despre subioect, doar sa-si bata joc si sa introduca cat mai multe informatii aiuristice.pai daca sint si temple budiste si sinagogi si moschei, maine vom avea in Craiova si Taj Mahalul si daca cienva va spune ca nu este adevarat va fi acuzat ca este impotriva minoritatilor, in bataie de joc, desigur.Si aceste gesturi sint face de, atentie, un administrator.

Încă o dată, arată-mi modificarea făcută de mine acolo. Asta e istoricul: http://en.wikipedia.org/w/index.php?title=Craiova&limit=500&action=history şi singura modificare pe care o revendic este ultima (care nu este decât un revert). Nu ai obosit să tot strigi degeaba? --Vlad|-> 15 ianuarie 2006 20:17 (EET)

tu ai fost sau o clona de-a ta, refuz ca sint multe persoane capabile sa-si bata joc in asemenea hal "moschei, biserici catolice, sinagogi si ce mai era......budisti aha, da " acum le-ai redus la cate una ..la inceput erau o multime........ ti-am spus si aici ca a fost dar o sinagoga prin anii 40..dupa asta te-ai dus si ai intetit bataia de joc acolo..a se vedea di discutiile

Eu îţi garantez că nu e nici o şicană şi nici rea-voinţă. E doar scepticism, pentru că se pot spune multe, dar nu toate adevărate. Nu prea mă interesează en.wikipedia, pentru că îşi pot purta singuri de grijă. Problema minorităţilor a apărut de mai demult. Sper să nu cădem în acelaşi păcat al încăpăţânării. Nu prea am timp de tot ce vreau să fac, dar aş vrea să mă informez cu privire la acest articol. Am încredere că dumneavoastră, AdiJapan şi Vlad veţi gestiona perfect acest articol, nu are rost să mă mai implic şi eu.Elerium | Mesaje către Elerium 15 ianuarie 2006 20:25 (EET).

Apropo cel care a introdus informaţiile despre minorităţi a fost din câte îmi aduc aminte Mihai Andrei. Iar depre clonare, încă nu s-au reportat succese la nivel uman.Elerium | Mesaje către Elerium 15 ianuarie 2006 20:27 (EET).

Lasa vlad, ca discutia in jurul a trei cuvinte este deja exagerata iar istoricul de pe pagina in engleza cu sinagogi,moschei, biserici catolice, temple budiste sta marturie..las-o incolo

aici discutiile erau daca sint minoritati maghiare si germane in Craiova :D si ca o biserica catolica ar fi fost daramata la ordinul mitropolitului Craiovei...vezi discutiile de mai sus...dar nu despre aia voiam sa discut

Ti-am spus, repet, la ultima varinata, asta protejat nu vreau sa schimb decat doua cuvinte la Pelendava...."sugereaza" si "s-ar fi aflat" care exprima ambiguitate..............ce atata circ pentru aceste doua vorbe "sugereaza" si "s-ar fi aflat" ? ai tot faultat discutia si ti-ai batut joc si pe alte pagini? Ia mai las-o incolo de gluma prosta

Auzi măi ăsta :) nu sunt eu omul care-şi schimbă ip-ul şi identitatea la fiecare post. Nu-mi pune în cârcă comportamentul tău. Îţi vandalizezi singur articolul şi apoi strigi "Lupu" Interesantă strategie. Să mă anunţi şi pe mine când te plictiseşti. Pe mine ai reuşit să mă scârbeşti cu toată atitudinea ta. --Vlad|-> 15 ianuarie 2006 20:35 (EET)

• Ca să încheiem, acord un vot de încredere pentru utilizatorii de bună voinţă şi deprotejez pagina. Oricum, nu mi-e greu să o protejez la loc. --Mihai 15 ianuarie 2006 20:36 (EET)

Asta era modifcarea pe care voiam s-o fac..ei, care era problema? ce era in neregula? pentru ce tot acest razboi? iti spun eu vlad...........iti bati.......si daca cineva de aici se mai indoeiste sa se duca sa viziteze pagina in engleza despre Craiovca si sa se uite la istoric sa vedeti cum s-a imbogatit Craiova cu moschei, sinagogi, biserci catolice si temple budiste, maine vine si Taj Majalul , e pe drum, il dice Vlad ...administratorul

"Somnul raţiunii naşte monştri." Ţi-am zis, îi invit şi eu să se ducă, şi se poate verifica cine de la ce adresa a intrat. --Vlad|-> 15 ianuarie 2006 20:54 (EET)

Eu tot nu sunt mulţumit cu stabilirea egalităţii între Pelendava şi Craiova. Poate sunt eu Toma Necredinciosul, dar nu îmi aduc aminte să fi adus vreo referinţă asupra faptului că Pelendava a fost atestată de către istorici. De aceea era şi acea ambiguitate. Dar dacă insistaţi, însemnă că ştiţi ceva. Cum nu am timp de săpături, vă cred pe cuvânt. Dar dacă voi avea timp, voi trece pe la biblioteca din Constanţa, pentru că au şi un motor de căutare pentru BJ Dolj pe care sper să îl folosesc. Să fie acesta o rază de lumină în războiul craiovean.Elerium | Mesaje către Elerium 15 ianuarie 2006 20:52 (EET).

Elerium, ai avut timp să cercetezi? Dacă da, ai găsit ceva? --Vlad|-> 20 ianuarie 2006 04:15 (EET)

: :) http://en.wikipedia.org/w/index.php?title=Craiova&direction=prev&oldid=1473262 Am înţeles care era problema. Chestia cu mai multe biserici a existat chiar de la începutul articolului în 2003. Pe vremea aia nici nu ştiam de wikipedia, darmi-te să editez. --Vlad|-> 15 ianuarie 2006 21:44 (EET)