Discuție:Filogenie vegetală
De remarcat, că autorul articolului nu citează nici un nume şi nici o lucrare, în sprijinul celor afirmate. Daca nu cumva cele afirmate reprezintă părerea personală despre subiect, atunci articolul (cam scurt 4 fraze) s-ar încadra şi în categoria:"Articole suspectate de cercetare originalăsi" anume punctul 3 "afirmaţii fără suport bibliografic: afirmaţii care, chiar dacă nu reprezintă tezele personale ale autorilor, sunt de natură să necesite o referinţă bibliografică." Pornind de la cele spuse de autor "Filogenia presupune, pe baza ipotezelor cuprinse în Teoria evoluţiei faptul că unele plante actuale îşi au originea în altele, mai vechi, acum dispărute" s-ar pute întelege ca ideea, că plantele si animalele îşi au originea în alte plante sau alte animale mai vechi, apare după apariţia Teoriei evoluţioniste. Indiferent când considerăm că a apărut Teoria evolutionistă, odată cu Lamarck 1809 "Philosophie zoologique" (Filozofia zoologiei) sau Darwin 1859 Evoluţia speciilor, clasificări filogenetice au existat cu mult înainte. Deci, premizele criteriilor filogenetice au apărut in clasificări cu mult timp înaintea Teoriei evouţioniste. Astfel începand încă din 1570 M. Lobelius începe să dea o clasificare naturală a plantelor(1). În 1660 J. Ray grupează plantele ţinând seama de cotiledoane si embrion într-un sistem care se apropie de cel natural. În 1700 P.J. Tournefort a alcătuit un sistem de clasificare a regnului vegetal pe baza organizării florale şi a structurii fructelor, grupând plantele în clase, ordine, genuri, şi specii. Cu această taxonomie morfologică el se apropie de un sistem natural de clasificare. După Lamarck si Darwin, in 1883 A. W Eichler alcătuieşte primul sistem natural filogenetic. Sisteme filogenetice de clasificare mai alcătuiesc în 1925 Al. Borza pentru întreg regnul vegetal, în 1926 J.Hutchinson pentru Dicotiledonate, în 1931 A. Pascher, în 1934 J.H.Shaffner, în 1935 R. Wettstein, tot pentru întreg regnul vegetal. În 1937 M.I. Golenkin pentru Angiosperme. În 1938 F.H. Copeland propune sistemul filogenetic al celor patru regnuri şi aşa mai departe pana în zilele noastre. Mai departe în articol se spune că "Nu s-a putut dovedi până acum nici o trecere de la o specie la altă specie, nici în regnul vegetal, nici în cel animal." Un exemplu de serie filogenetică este dată intr-un linc extern ataşat articolului "Teoria evoluţionista" din Wikipedia. Denumirea lincului extern este "Despre teoria evolutionistă si evoluţia omului." În capitolul "Evoluţia omului" în acest linc găsim prezentată sub forma unei scheme "Evoluţia omului dupa Jokanson & Edgar (1996)"
1.Clasificarea organismelor poate să se bazeze pe criterii artificiale sau pe criterii naturale. Criteriile artificiale sunt alese de autorul clasificarii fara a ţine seama de legăturile de rudenie dintre grupele de plante, iar criteriile naturale ţin seama de aceste legături de rudenie.
Bibliografie
Botnariu N. Din istoria biologiei generale Ed. Stiintiifca Bucuresti 1961
Mohan Gh., Gavrila L., Ardelean A., Parvu C., Istoria biologiei în date Ed. All 1996
--Jean 17 decembrie 2005 09:18 (EET)
Începeți o discuție despre Filogenie vegetală
Paginile de discuție sunt locul unde oamenii discută despre cum să facă conținutul de pe Wikipedia să fie cât se poate de bun. Puteți utiliza această pagină pentru a începe o discuție cu alții despre cum să se îmbunătățească Filogenie vegetală.
