Discuție:Fonologia limbii române
Ultimul comentariu: acum 12 ani de Ficatus în subiectul În legătură cu ortografierea cu "î"
Propunere: transcrierea autohtonă
modificareCred că ar trebui păstrat și tabelul cu transcrierile autohtone, nu numai cele în AFI. Nu de alta, dar le-am întâlnit în mai multe locuri. --Alex:D|Mesaje 10 mai 2007 18:22 (EEST)
| Litera | Din cuvântul | Notație fon. românească |
Notație AFI |
Cuvântul transcris fonetic |
|---|---|---|---|---|
| А | apă | a | /a/ | apă |
| Ă | casă | ă | /ə/ | kasă |
| Â | mână | î | / |
mînă |
| B | barcă | b | /b/ | barkă |
| C | colac | k | /k/ | kolak |
| CE/CI | ceață, cină | č | /t∫/ | čĕață/čață, čină |
| CH | chip, chetă | k’ | /k/ | k’ip, k’etă |
| D | dulap | d | /d/ | dulap |
| E | cer | e | /e/ | čer |
| Е | treabă | ĕ | /e̯/ | trĕabă |
| Е | eu | ĭe | /je/ | ĭeŭ |
| EU | bleu | ö | blö | |
| F | fier | f | /f/ | fĭer |
| G | grijă | g | /g/ | grijă |
| G | geam, giroscop | ğ | /dʒ/ | ğĕam/ğam, ğiroskop |
| GH | gheată, ghidon | g’ | /g/ | g’ĕată, g’idon |
| H | hronic | h | /h/ | hronik |
| H | arhanghel | χ | /x/ | arχaŋg’el |
| I | pin | i | /i/ | pin |
| I | iarbă | ǐ | /j/ | ĭarbă |
| I | lupi | i | / j/ | lupi |
| Î | întrebare | î | / |
întrebare |
| J | joagăr | j | /ʒ/ | jŏagăr |
| K | kilogram | k | /k/ | kilogram |
| L | lampă | l | /l/ | lampă |
| M | masă | m | /m/ | masă |
| N | nod | n | /n/ | nod |
| N | bancă | ŋ | /ŋ/ | baŋkă |
| О | cor | o | /o/ | kor |
| О | coasă | ǒ | /o̯/ | kŏasă |
| P | papuc | p | /p/ | papuk |
| R | quasar | k | /k/ | kŭasar |
| R | ramură | r | /r/ | ramură |
| S | sticlă | s | /s/ | stiklă |
| Ș | șarpe | ș | /∫/ | șarpe |
| T | tunet | t | /t/ | tunet |
| Ț | țap | ț | /ts/ | țap |
| U | aur | u | /u/ | aur |
| U | plouat | ŭ | /w/ | ploŭat |
| U | tul | ü | /y/ | tül |
| V | voce | v | /v/ | voče |
| W | week-end | ŭ | /w/ | ŭik-end |
| W | watt | v | /v/ | vat |
| X | xilofon | cs | /ks/ | csilofon |
| X | examen | gz | /gz/ | egzamen |
| Y | yperită | i | /i/ | iperită |
| Y | yaht | ǐ | /j/ | ĭaχt |
| Z | zori | z | /z/ | zori |
- Bună idee! În mod normal va trebui explicat și că e vorba de o "pronunție aproximativă", deoarece în l. rom. pur și simplu lipsesc unele foneme din engleză, franceză, germană etc. SALVE!--NeaNita (discuție) 18 septembrie 2010 11:07 (EEST)
- Am inclus notațiile românești tradiționale în articol, pentru că într-adevăr mai apar în lucrări vechi sau de popularizare (în lucrările actuale de specialitate se folosește AFI). Pentru două sunete n-am găsit simboluri în tabelul de mai sus, așa că în articol am lăsat căsuțele goale.
- NeaNita, pronunția notată în acest sistem tradițional nu e aproximativă, ci exactă, pentru că alfabetul se folosește doar pentru limba română, iar simbolurile lui se definesc pornind de la pronunția sunetelor respective în română. Pentru sunetele altor limbi acest alfabet nu are simboluri. — AdiJapan 26 septembrie 2010 16:54 (EEST)
Tabel cu clasificarea consoanelor
modificareAm întâlnit de mai multe ori un tabel cu clasificarea consoanelor limbii române. Varianta pe care o redau mai jos am găsit-o în Flora Șuteu, Dificultățile ortografiei limbii române, Ed. Științifică și Pedagogică, București, 1986. Încadrarea consoanelor din punct de vedere al zonei de pronunție diferă, însă:
| Consoană | Sonoră | Surdă | ||
|---|---|---|---|---|
| Oclusivă | bilabială | b | p | |
| nazală | m | — | ||
| dentală | d | t | ||
| nazală | n | — | ||
| palatală | g' | k' | ||
| velară | g | k | ||
| Fricativă | labiodentală | v | f | |
| dentală | z | s | ||
| prepalatală | j | ș | ||
| laringală | — | h | ||
| Lichidă | laterală | l | — | |
| vibrantă | r | — | ||
| Africată | dentală | — | ț | |
| prepalatală | ğ | č | ||
--Alex:D
- Diferența nu este de loc al pronunțării, cît mai degrabă de termenii folosiți. Atît la articolul de față cît și la toate celelalte articole pe care le-am scris în legătură cu fonetica am ales termenii standardizați de Alfabetul Fonetic Internațional. Față de aceștia, în literatura românească (și nu numai) apar termeni ca prepalatal, dental și laringal, fie în paralel cu cei stabiliți de AFI, fie exclusiv:
- Prepalatal este folosit cu sensul de postalveolar. Există și în AFI prepalatal, dar are un sens mai larg, anume de consoană care se pronunță într-o poziție frontală relativ la palat, fără să se precizeze cît de frontală. Cum există mai multe feluri de astfel de consoane (retroflexe, alveolo-palatale, postalveolare și altele intermediare) rezultă că termenul prepalatal este ambiguu, de aceea am optat pentru un termen precis: postalveolar.
- Laringal este un termen vechi pentru glotal și abandonat de AFI. Glota este o anumită parte din laringe (porțiunea dintre coardele vocale), deci este mai precisă formula consoană glotală decît formula consoană laringală.
- Disputa dental - alveolar este veche. În general toată lumea a ajuns la un acord să numească sunetele din familia lui [θ] și [ð] dentale (pentru că chiar se pronunță cu dinții) și consoanele de tipul [s z ʦ t d r n l] alveolare, pentru că se pronunță cu limba pe alvelolele incisivilor, iar dinții joacă un rol secundar (în afară de primele trei se pot articula corect și de persoanele care nu au dinți deloc!). Dar unele publicații chiar din cele noi preiau denumirile din lucrările vechi pe nemestecate și astfel s-a ajuns la situația în care în special unele lucrări publicate în limbi romanice (franceză, spaniolă etc.) să considere consoanele din familia lui [t] dentale. Dar AFI tranșează lucrurile destul de clar, cum am mai spus.
- Am să țin cont totuși de observația ta și am să menționez în articol și acești termeni învechiți, pentru că într-adevăr ei apar în continuare în unele lucrări.
- Problema lui /g'/ și /k'/ luate ca foneme separate este deja tratată în articol [1]. Cele două sînt sunete distincte de [g] și [k], respectiv, dar nu sînt foneme distincte în limba română, pentru că sînt condiționate de contextul fonetic. La fel de distincte sînt sunetele [ŋ] și [n], dar ele formează un singur fonem, /n/. Aceeași chestiune pentru [ç], [x] și [h] care sînt alofone ale lui /h/. Deci este vorba de o inconsecvență în lucrările vechi, care amestecă fonemele cu sunetele.
- Mulțumesc pentru tabel și sursă. — AdiJapan ☎ 12 iulie 2007 09:09 (EEST)
În legătură cu ortografierea cu "î"
modificareNa, bănuiesc că motivația scrierii cu "î" din cadrul articolului are o fundațiune de ordin principial, pe care o înțeleg și de altfel o îndreptățesc, însă consider că indiferent dacă considerentele ce stau la baza normelor curente de ortografiere sunt, sau nu întemeiate, acestea ar trebui respectate. Propun așadar modificarea ortografierii prezente, acțiune pe care dacă o considerați necesară, o pot presta chiar însumi eu. Cu stimă, Ficatus (discuție) 5 decembrie 2011 00:21 (EET)
- Contribuitorilor li se permite să folosească oricare dintre cele două grafii, singura condiție fiind ca fiecare articol să fie scris omogen. Wikipedia este o reflectare a publicațiilor curente. Așa cum unele reviste, edituri, gramatici, dicționare etc. practică și astăzi grafia cu î și sînt (integral sau parțial, conform dorinței autorilor), tot așa procedează și Wikipedia. Publicațiile Academiei există cot la cot cu alte publicații, scoase tot de specialiști, pe care noi nu-i putem considera ca fiind inferiori. Faptul că Academia își arogă o autoritate supremă este irelevant, pentru că această autoritate este de iure (sau nici măcar), or Wikipedia se străduiește să reflecte realitatea de facto, din publicații. Dacă vreodată una dintre grafii va dispărea din surse, o vom elimina și noi din Wikipedia.
- Subiectul acesta al grafiilor, în ciuda faptului că este o chestiune exclusiv de formă, a fost de natură să genereze la Wikipedia discuții foarte aprinse și conflicte între contribuitori, și a existat riscul să fie afectat grav bunul mers al proiectului. Nu putem lăsa buturuga mică să răstoarne carul mare. Pentru ca aceste conflicte să nu se mai producă, avem o politică fermă a grafiilor: Wikipedia:Versiuni de ortografie română. — AdiJapan 5 decembrie 2011 07:05 (EET)
S'trăiți domne și scusatemi signore pentru ignoranță! Ficatus (discuție) 5 decembrie 2011 23:56 (EET)