Discuție:Ioan Vlădea

Eroare în sursă

Afirmația „Colaborează cu Combinatul Siderurgic Reșița, al cărui consilier tehnic era, realizând calculul termic și de rezistență al organelor motorului Diesel 12-LDA” care rezultă din sursa citată (De Sabata) este discutabilă, deoarece motorul n-a fost fabricat la CSR, ci la ICMR, dar cum pe Wikipedia „verificabilitatea contează şi nu adevărul”... M-am uitat de două ori, nevenindu-mi să-mi cred ochilor, dar nu mă mir, că sursa datelor a fost Radu Vlădea, chimist, iar autoarea cărții era și ea chimistă, era natural să confunde CSR cu ICMR. --Turbojet 13 august 2010 21:26 (EEST)

Cum adica era natural sa confunde CSR cu ICMR, fiind chimista?Ce vreti sa insinuati?--89.120.243.108 (discuție) 25 octombrie 2010 15:24 (EEST)

Eu nu „insinuez”, ci afirm că, fiind chimiști, nu intra în formația lor profesională informația privind deosebirea dintre un combinat siderurgic și o uzină de construcții de mașini. Dacă știau extraprofesional, bine, iar dacă nu, asta este, nimeni nu este obligat să știe totul pe lumea asta. Însă eu, dacă știam (în formația mea profesională intră acestă informație), mi-am făcut datoria morală de a informa corect utilizatorii. --Turbojet 29 octombrie 2010 19:28 (EEST)

Bine c-ati precizat clar! O astfel de precizare clară nu lasă loc insinuărilor. In acest caz se poate introduce o notă explicativă în textul articolului. Această situație e un exemplu cănd se poate ignora aplicarea ingustă a unei politici care nu e in avantajul calității articolului. Diferența dintre cele două tipuri de uzine este evidentă și imediată la nivel logic. Dacă intra în fisa profesională cunoașterea sau nu a acestui element nu contează, dar atunci cănd se elaborează o monografie, puțină rigurozitate în documentare nu strică. Dacă unul din autorii monografiei e chimiist(ă)(de la care nu s-ar pretinde cunoașterea acestui aspect), nu spuneți că și celălat autor e tot chimist !(Ioan Munteanu) E așadar vorba de o eroare de documentare pe care e bine c-ați remarcat-o.--86.125.150.72 (discuție) 9 noiembrie 2010 18:46 (EET)

Dl. Munteanu este și mai puțin în temă. --Turbojet 10 noiembrie 2010 14:14 (EET)

Ținând cont de cursul predat Industrializare și Urbanism în Banatul modern ar cam trebui sa fie in temă dl Muntean! Au cumva cele doua uzine un istoric comun? UCMR sa se fi dezvoltat separat de CSR doar de la un moment dat?Din câte e prezentat pe pagina despre CSR la inceputuri (1771) exista doar uzina siderurgică care prelucra (sau nu?!) si metalul obtinut.--86.125.161.160 (discuție) 11 noiembrie 2010 00:39 (EET)

Da, cele două uzine au un istoric comun, ele divizându-se la 1 apr 1962. Motorul în discuție a echipat locomotiva 060-DA, care a fost montată la Elecroputere cu componente elvețiene începând din 1960, ulterior asimilarea motorului Sulzer 12 LDA având loc la ICMR. Motorul a fost proiectat în Elveția, iar în România s-a făcut după asimilare ceva „inginerie inversă” pentru adaptarea materialelor etc. Aveți pretenții cam mari de la un istoric și de la cursul lui, predat unora pe care nu-i privesc detaliile tehnice („s-a făcut pe acolo, pe undeva”). --Turbojet 11 noiembrie 2010 14:00 (EET)

E important de precizat (in articol) perioada inceperii colaborarii subiectului articolului (la asimilare?) deoarece daca colaborarea a inceput inainte de divizarea uzinelor atunci nu ar fi vorba de eroare in sursa. Conform datelor din fisierul de mai sus asimilarea motorului a inceput in 1961 inainte de divizare. Daca colaborarea a inceput dupa divizare atunci eroarea din sursa ar fi orecum explicabila prin istoricul comun si divizarea abia efectuata si eventual si unei lipse datorate autorilor.--86.125.162.111 (discuție) 14 noiembrie 2010 14:11 (EET)

Bine, o să caut în arhivă. Oricum, înainte de divizare numele combinatului era „Combinatul Metalurgic Reșița”, iar dl. Munteanu se referă la „Combinatul Siderurgic Reșița”, așa, cu majuscule, deci se referă la numele propriu al părții de siderurgie, nu un combinat siderurgic generic, nume pe care aceasta l-a purtat doar după 1 apr 1962, așa că în niciun caz motorul nu putea fi asimilat la CSR, cu care dl. Munteanu afirmă că ar fi colaborat dl. Vlădea la motorul în discuție. --Turbojet 14 noiembrie 2010 14:51 (EET)

În contextul acestei discuții se ridică intrebarea dacă o teza de doctorat de exemplu Secole de industrie in Banatul montan. Studiu de caz: UCM Resita si Platforma Mociur de dr ing Adrian Chebutiu, Editura UPT e o sursă adecvată pentru chestiunea istoricului.--193.226.19.200 (discuție) 18 martie 2013 15:56 (EET)

În principiu tezele de doctorat sunt surse de încredere, ca orice altă carte. Actual este chiar obligatorie tipărirea tezelor în regim de cărți, cu ISBN. Din păcate toate cărțile, inclusiv tezele de doctorat, sunt supuse erorii umane. Însă nu se poate nega o carte în întregime doar pentru că ar conține câteva erori. Pur și simplu aceste erori trebuie semnalate, nu citate. În paranteză fie zis, în viață am văzut erori serioase, afirmate de somități în domeniul respectiv, somități care erau convinse că au spus bine.

Însă când sunt erori în surse Wikipedia este în mare problemă, căci ea se bazează pe citarea surselor, și nu toți utilizatorii pot depista erorile. În viața de toate zilele soluția care ferește de erori în surse este competența personală. Este binecunoscută recomandarea (apare inclusiv pe Wikipedia) că în caz de boală trebuie apelat la medic, nu la tratatul de farmacologie, deoarece în tratat se poate strecura o greșeală de tipar. Teoretic Wikipedia nu recunoaște competența personală, însă urmarea poate fi o discuție sterilă și consumatoare de energii, argumentată de greșeala dintr-o lucrare, iar astfel de discuții nu trebuie încurajate. --Turbojet 18 martie 2013 21:55 (EET)

Teza doctorala MS Peculea

Este curios cum teza de doctorat a academicianului Peculea, despre un subiect reprezentativ de inginerie chimica (separarea de izotopi), a fost elaborata sub indrumarea lui Vlădea si nu a lui Emilian Bratu!--86.125.163.218 (discuție) 25 octombrie 2010 15:56 (EEST)

Vă recomand să vă documentați despre metodele de producere a apei grele și atunci veți înțelege.

Paginile de discuții sunt pentru discuția articolului, nu forum de remarci acide (semnul ăla de exclamare) „de ce la unul și nu la altul”. --Turbojet 29 octombrie 2010 19:13 (EEST)

Semnul de exclamare poate exprima in acst context mirarea, de ce neaparat remarci acide?1--86.125.150.72 (discuție) 9 noiembrie 2010 18:25 (EET)

Bine, poate am interpretat eu greșit acel semn de exclamare. Puteți să explicați ce anume v-a stârnit mirarea? Întreb, pentru că răspunsul dv. poate da sugestii privind viitoarea dezvoltare a articolului. --Turbojet 10 noiembrie 2010 19:44 (EET)

Surprinzator(oarecum) este parcursul profesional al lui Vladea care a absolvit inginerie electrica(electromecanica), a facut lucrare de doctorat in aerodinamica, apoi a virat spre termotehnica (si femomene de transfer de caldura si masa) si a indrumat si teze de doctorat cu subiecte de inginerie chimica(separare de izotopi) ca cea a lui Peculea. Aceasta traiectorie ilustreaza suprapunerea diferitelor forme de inginerie, suprapunere evidenta de exemplu mai ales la inginerie energetică.--81.196.41.74 (discuție) 12 decembrie 2010 18:30 (EET)

Este surprinzător pentru terminologia de acum. Când Vlădea și-a făcut studiile, Școala Politehnică din Timișoara avea doar două secții, una de electromecanică (ca și Politehnica din București) și cealaltă de mine și geologie. În politehnicile de atunci specialitatea „electromecanică” nu avea sensul de acum, doar de mașini electrice, ci de tot ce ține de ingineria electrică și mecanică. În context Vlădea a urmat și cursuri de mecanica fluidelor și termotehnică, s-a specializat în aviație (unde și-a luat doctoratul în aerodinamică), dar a făcut ce era nevoie: o componentă a motorului de avion, unde era nevoie de termodinamică (studiată și ea, cum s-a spus). După război s-a interzis fabricarea în România a avioanelor, astfel că Vlădea a continuat cu scrierea unui tratat de termotehnică cuprinzător (publicat în 1955-1957), bază a cursului predat în politehnică. Teza de doctorat a lui Peculea (1965) are ca obiect funcționarea unei instalații de separare termică (cam la fel cu o coloană de distilare), iar conducătorul era foarte în temă. Forțată este înșiruirea „electricitate-aerodinamică-termodinamică-izotopi”, care sugerează postura de diletant împrăștiat, nu realitatea. --Turbojet 13 decembrie 2010 15:21 (EET)

De ce ar sugera insiruirea mentionata diletantism si superficialitate si nu unitatea (suprapunerea/substratul comun) diferitelor forme de inginerie?--79.119.60.121 (discuție) 14 decembrie 2010 20:04 (EET)

S-ar părea că sensul vechi al electromecanicii corespunde actual cu cel al ingineriei energetice conform citatutului din Martin Bercovici:„Energetica este o știință aplicată, situată la confluența între științele tehnice, economice, cele ale naturii sau, mai degrabă, supradisciplinară. Împrumută și impune folosirea unui bogat arsenal științific, de concepte, metode, instrumente și rezultate de la alte științe, domenii și discipline”.

Notabilitate pe en.wp

O fi notabil subiectul articolului pe en.wp?--79.119.215.80 (discuție) 18 ianuarie 2011 21:32 (EET)

Dacă vorbiți despre limba unei wikipedii, notabilitatea nu este limitată de sursele din limba respectivă. Și pe ro:wp există articole despre persoane despre care nu vorbesc surse în limba română. Sper că nu considerați că en:wp are criterii de notabilitate mai dure ca ro:wp. Dacă vă îndoiți de notabilitatea subiectului în sine, puteți propune articolul la ștergere, iar comunitatea va decide. --Turbojet 19 ianuarie 2011 00:40 (EET)

Cum de nu s-a găsit nimeni să facă un articol despre Vlădea pe en.wp? Pe de altă parte sunt articole despre personalităși romane pe en.wp sau alte wp care nu au articol pe ro.wp.--79.119.223.50 (discuție) 19 ianuarie 2011 15:08 (EET)

Nimeni nu este obligat să facă articole pe vreo wikipedie, iar lipsa articolelor pe alte wikipedii nu denotă nimic despre subiect. Dacă întrebarea se referă la de ce nu am scris eu articolul acolo, am spus că nu mă interesează nici dezvoltarea „concurenței” (en:wp), nici „să pun pe hartă” România prin intermediul en:wp.

Aș mai vrea să mai spun ceva: eu nu-i sunt obligat cu nimic lui Vlădea, n-am fost nici doctorandul lui, nici asistentul lui, nici colaboratorul lui, nici nimic altceva. D-na de Sabata a scris o carte despre câteva personalități, carte care este o sursă (se găsesc foarte puține surse pentru personalitățile tehnice din România), iar eu intenționez să fac articole pentru toate personalitățile din acea carte, majoritatea academicieni. Lista personalităților din carte am pus-o aici. Sigur că pe Wikipedia notabilitatea nu este moștenită, adică notabilitatea nu este dată de faptul că este într-o listă. Este invers: el este în lista aia pentru că merită, merita să fie academician. N-a fost, pentru că în ultima parte a vieții auzea mai greu (purta o proteză) și n-a putut face politică, iar fără politică în epoca de atunci nu se ajungea academician. Notabilitatea sa este dată de lucrarea sa fundamentală, care a fost zeci de ani baza pe care s-au scris celelalte cursuri (la universitari asta este „recunoașterea”), plus recunoașterea la nivel național prin premii, decorație etc. --Turbojet 19 ianuarie 2011 22:19 (EET)

Cartea d-nei de Sabata se găsește doar in biblioteca UPT sau doar in Timisoara?--79.119.218.30 (discuție) 24 octombrie 2011 21:57 (EEST)