Turbojet

Arhive

2006 2008 ian–mar 2008 apr–iun 2008 iul–sep 2008 oct–dec 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024

Întrebare de la Aschilean Ioan (1 ianuarie 2025 11:55)

Buna ziua, va rog sa imi aratati cum modific emailul inregistrat fiindca a aparut o greseala de scriere. --Aschilean Ioan (discuție) 1 ianuarie 2025 11:55 (EET)

@Aschilean Ioan: Bună ziua,

Trebuie să fiți autentificat pe contul dvs. Apoi, mergeți la preferințe. La „Opțiuni e-mail” veți vedea butonul „Modifică sau șterge adresa de e-mail”, cu care puteți corecta adresa. --Turbojet  1 ianuarie 2025 15:24 (EET)

Întrebare de la Manole Stefania Bianca (3 ianuarie 2025 21:19)

Ce trebuie sa mai fac sa mi se aprobe pagina pe care am publicat-o? --Manole Stefania Bianca (discuție) 3 ianuarie 2025 21:19 (EET)

@Manole Stefania Bianca: Bună seara,

Bănuiesc că articolul la care vă referiți are conținutul de aici. Acolo nu este menționată nicio sursă care susține afirmațiile de acolo. Pe Wikipedia astfel de materiale, scrise de utilizatori ca pe bloguri sunt considerate cercetare originală și nu sunt admise. Informațiile din articole trebuie să fie susținute de surse, care trebuie citate, exact ca într-o dizertație. De exemplu, aveți informația „această tehnică rămâne în mare parte neexplorată și subdocumentată”. Cine (ce sursă?) afirmă asta? Dacă dvs. sunteți cea care afirmă, Wikipedia nu are ce face cu această afirmație, recte cu afirmațiile utilizatorilor. Articolul în forma respectivă îl puteți publica pe un blog, sau îl puteți trimite spre publicare la un ziar sau la o revistă, dar cât timp nu demonstrați că alții, serioși, au afirmat fiecare afirmație din articol, nu-l puteți publica pe Wikipedia. Deci, indicați bibliografia care prezintă metoda și plasați notele care susțin afirmațiile. După ce faceți asta ne ocupăm de rest. --Turbojet  3 ianuarie 2025 21:39 (EET)

Întrebare de la Sergiu Bercea (6 ianuarie 2025 18:40)

Buna ziua, este posibil sa scriu informatii legate de o companie, o afacere? --Sergiu Bercea (discuție) 6 ianuarie 2025 18:40 (EET)

@Sergiu Bercea: Bună seara,

Desigur, însă toate informațiile trebuie să provină din surse de încredere, care trebuie citate. Aceste surse trebuie să fie suficiente. În plus, ar trebui să evitați conflictul de interese, adică să nu scrieți despre propria dvs. afacere sau despre compania unde ați fi angajat. --Turbojet  6 ianuarie 2025 22:05 (EET)

Va multumesc! Sergiu Bercea (discuție) 6 ianuarie 2025 22:06 (EET)

La mulți ani!

Un An Nou fericit 2025 (= 20^2 + 25^2)? =D --Pafsanias (discuție) 7 ianuarie 2025 20:32 (EET)

Mulțumesc pentru urare și semnalare. Tot am văzut asta pe net, mi-a rămas fixul că așa este. Sigur că deoarece 20 + 25 = 45, relația (20 + 25)² = 2025 este corectă, dar trivială. Așa, (1 + 44)² = (2 + 43)²... etc. Mă ocup. Și eu vă doresc un an nou fericit. --Turbojet  7 ianuarie 2025 20:55 (EET)

LE: De aici am „scos-o”. Se pare că și la case mai mari... :D --Turbojet  7 ianuarie 2025 20:58 (EET)

LLE: Acum observ că și acolo e chestiunea trivială. De fapt, este nevoie de un comentariu mai bun. --Turbojet  7 ianuarie 2025 21:01 (EET)

Nu uitați că și casele mai mari au probleme (și în alte domenii)... :)--Kun Kipcsak (discuție) 7 ianuarie 2025 21:28 (EET)

De fapt acolo nu era greșit, eu am fost neatent. Știam că poate fi sumă de... iar netul era plin de „20 + 25”. Am confundat. :) --Turbojet  7 ianuarie 2025 21:32 (EET)

Da, e trivială. Singura particularitate e cea pe care ați evidențiat-o, cu „concatenarea” primelor două cifre și ultimelor două (de fapt, numărul sutelor și numărul unităților). Pentru anglofoni, această grupare sare mai puternic în ochi, deoarece ei obișnuiesc să „citească” numărul 2025 și ca twenty twenty-five. Noi nu. :P --Pafsanias (discuție) 7 ianuarie 2025 22:51 (EET)

Întrebare de la Cerneschi (15 ianuarie 2025 16:01)

Salut! Am cautat pe net informatii despre un joc cu bile care se numeste "coci" si pe wiki am gasit niste informatii eronate. Am incercat sa modific cite ceva, dar imi apare ca pare a fi cercetare originala. Nu exista regulament scris pentru acest joc, documente... doar experienta de jucator. Era un joc care se juca doar prin orasele dobrogene, n-am mai vazut pe nimeni sa-l joace de ani de zile. Cum s-ar putea scrie, totusi, cite ceva despre acest joc? --Cerneschi (discuție) 15 ianuarie 2025 16:01 (EET)

Centrală termică de perete

Bună seara. Sper să nu vă sâcâi cu o întrebare de necunoscător, dar este o diferență între Centrală termică de perete și w:en:Tankless water heating?--Kun Kipcsak (discuție) 15 ianuarie 2025 18:52 (EET)

Bună ziua,

Din articolul de la en:wp reiese că acela are o singură funcție, de a încălzi apă. Nu folosesc expresia „apă caldă menajeră” (ACM) deoarece noi înțelegem prin asta apa caldă furnizată de punctele termice, care conține aditivi anticalcar și nu este considerată apă potabilă (deci nici de gătit). Spre deosebire de asta, apa caldă produsă local este produsă din apă rece potabilă, deci poate fi folosită la gătit.

Revenind la întrebare, ceea ce este în articolul de la en.wp noi numim „boiler instant[aneu]”. Caracteristic este că în partea de jos (vedeți imaginile la en:wp) pentru apă are doar două racorduri: pentru apă rece (intrare apă) și apă caldă (ieșire apă). Imaginea de la început este în sistem electric, care nu are racord la gaz. Mai jos puteți vedea și ceea ce noi numim „boiler” (sau „încălzitor de apă”) „[instant[aneu]] pe gaz" (imaginea din articolul de la ru.wp), cu trei racorduri, al treilea fiind la gaz. (Articolul de la ru.wp este legat greșit la al nostru, ei spun la obiectul din articolul nostru ceva gen „centrală binară”).

Ceea ce noi numim „centrală termică” are două funcții, încălzirea locuinței și producerea de apă caldă. Aceasta are în partea de jos patru racorduri pentru apă: apă rece, apă caldă, tur încălzire și retur încălzire. Cele electrice merg pe principiul pompelor de căldură, iar cele pe gaz au cinci racorduri, al cincilea la gaz.

Centralele termice pe gaz sunt foarte populare deoarece sunt ieftine și se încadrează în schema standard aprobată de distribuitorii de gaz, de „doar două focuri" (racorduri), unul la centrală și unul la aragaz. Astfel se evită renunțarea la una din funcții (încălzire, apă caldă, gătit) sau la obținerea de aprobări speciale („trei focuri”).

Soluția „tankless” (fără rezervor de stocare) are avantajul simplității (sunt ieftine) și reducerii pierderilor termice (rezervorul este cald, normal că are pierderi). Necazul este puterea mică la apă caldă, care permite un debit rezonabil la un singur robinet, adică ori se spală vase, ori se spală cineva în baie, ori se umple cada. Totuși, este acceptabil. Cine vrea toate simultan, ia o centrală cu rezervor de stocare, care satisface pretențiile până se golește rezervorul. :) La alea electrice cu rezistență de încălzire, datorită puterii mici la priză, singura posibilitate de a face baie era cu rezervor.

Dacă vă interesează, vă pot da și alte detalii. --Turbojet  16 ianuarie 2025 11:52 (EET)

M-am uitat mai bine în articolul de la en:wp. Ei amestecă mere, pere și prune și le vând drept „fruct” (la singular, WP:TT :) ). Este clar cât de mult desconsideră aceste echipamente. Eu zic că fiecare dintre acestea: încălzitoare electrice de apă, încălzitoare de apă pe gaz, centrale combinate pe gaz, centrale de încălzire cu pompe de căldură, centrale combinate cu pompe de căldură, centrale combinate cu motor stirling, merită fiecare articolul său. Doar că nu este cine să le scrie, sau că le scriu doar distribuitorii, care apoi sunt boicotați pe motiv de stil neenciclopedic (reclamă la adresa produselor pe care le distribuie), lipsă de neutralitate și conflict de interese. --Turbojet  16 ianuarie 2025 13:04 (EET) Iar asta în comparație cu mașinile, la care fiecare tip are propriul său articol, deși clase întregi seamănă între ele ca două picături de apă. Iar aia nu este reclamă. E clar că mașinile sunt iubite. Pentru mine sunt doar tărăboanțe cu motor. :) --Turbojet  16 ianuarie 2025 13:10 (EET)

Bună seara, mulțumesc pentru răspunsuri! Tocmai de aceea am întrebat, ieri am văzut o postare pe Reddit la cineva care desfăcuse o centrală termică murală de perete („ca la noi” :) ) iar în discuții era numită „tankless [...]”, așa am descoperit articolul în limba engleză. Dar când am citit și urmărit și ilustrațiile, am văzut și eu amestecătura. M-am uitat și la racorduri, eu aveam în minte configurația alimentare apă rece, ieșire apă caldă robinet, tur + retur calorifere, alimentare gaz, alimentare curent, eventual alimentare termostat, acolo în schimb erau mai specifice. Ceea ce nu mă miră, pentru că cel puțin în SUA sunt la modă boilerele electrice sau bateriile și dușurile cu rezistențe electrice. În Rusia pare că au și ei niște centrale mai limitate, deși aici înțeleg că încălzirea centralizată a fost ceva obișnuit în clădirile construite până în 2010. În Europa de Vest am înțeles că și la ei nu este un specific anume sau după cum e moda la un moment dat. Cred că ar fi o șansă în găsirea unor surse la italieni, germani, austrieci, eventual francezi, în condițiile în care mai ales primii produc centrale murale „cap-coadă”: Ferolli, Viessmann, Ariston, Immergas, Arca, Vaillant, Bosch etc. De subiect sunt interesat, dar nu fără a găsi surse dedicate înainte.

În privința mașinilor, idem. :) --Kun Kipcsak (discuție) 16 ianuarie 2025 18:57 (EET)

M-am uitat pe YT. Terminologia folosită în România de termiști (ca mine) pentru „district heating” este „termoficare”. La noi (și în Rusia) acest tip de încălzire era cerut politic. Prin declararea căldurii de nivel termic scăzut drept „deșeu”, ea era livrată mult sub valoarea ei și era un mod de a suplimenta veniturile celor de la oraș, atrăgând oamenii în orașe, conform intențiilor politice de „industrializare”. De fapt avea logică doar în triunghiul cu trei piloni: (1) combinat industrial care are nevoie de căldură (mai ales chimic, dar și altele), care susținea economic termocentrala, (2) oraș (forță de muncă), care lucra la combinat și (3) termocentrala care furniza curent ambilor și zonei, căldură de nivel mediu combinatului și căldură de nivel scăzut combinatului și orașului. La cererea politică energeticienii au declarat că cu cât temperatura e mai mare, cu atât poți scoate mai mult curent (v. randamentul Carnot), deci temperatura scăzută nu era valoroasă, era „deșeu”. Evident că ei știau corect situația, dar pe atunci trebuia să trăiești. Deoarece costurile erau suportate de combinat, unde se învârteau sume astronomice față de populație, la comanda politică pierderile prin sistemul de termoficare erau ascunse. Evident că sursele dinainte nu spun asta, ar fi contrazis „linia partidului”. Deci nu văd de unde surse.

După '89 pilonul 1 a cam dispărut, ca urmare costurile termocentralelor au trebuit suportate de orașe, ceea ce este prohibitiv, fiecare persoană care a putut a trecut pe centrale individuale pe gaz, având ceea ce noi spunem „încălzire centrală”, adică toată proprietatea este încălzită cu un singur foc. Energetic este extrem de eficient, toate „pierderile” contribuie și ele la încălzire, deci nu sunt „pierderi”. Totuși administrațiile orașelor ezită să abandoneze termoficarea deoarece termocentrala este o foarte bună vacă de muls: numeroasele sinecuri de acolo asigură „cotizarea” la partidele politice. Nu contează că pentru primării centralele de termoficare sunt un sac fără fund. Iar la asta iarăși nu există în surse, decât în reportajele de investigație, care...

Acum UE cere să renunțăm la orice sursă de încălzire. Iarăși nu văd surse care să îndrăznească să contrazică Bruxelles-ul, de teama etichetei care li se lipește acum. Știți dvs. care.

Încălzirea cu curent electric din SUA este foarte igienică și comodă, dar ineficientă energetic, adică costisitoare și foarte rea pentru încălzirea globală. Și-o permit doar zeii care și-o permit. Iarăși nu văd surse care „să se ia” de... Deci, nu știu cum ne vom descurca pe Wikipedia, practic suntem obligați la tăcere. O cenzură prin cenzurarea surselor. Dacă, totuși, găsiți și vreți să scrieți, vă susțin. --Turbojet  16 ianuarie 2025 21:07 (EET)

Întrebare de la Dimitrie569 (17 ianuarie 2025 16:10)

Bună ziua! Aș vrea să vă întreb despre cum se wikizează un articol și în ce cazuri se șterge eticheta unui articol ne-wikizat? --Dimitrie569 (discuție) 17 ianuarie 2025 16:10 (EET)

@Dimitrie569: Bună ziua.

Prin „wikizare” se înțelege aducerea unui articol la o formă în concordanță cu manualul de stil. Adică să aibă secțiunile necesare, categoriile, notele, să fie neutru, fără cercetare originală etc. Wikizarea nu este o activitate mecanică, ci o participare activă la redactarea articolului pentru a-l aduce „pe linia de plutire”.

În mod normal etichetele de întreținere se scot de utilizatori care știu bine cum se interpretează politicile și îndrumările. Chestiunile astea se învață odată cu experiența. --Turbojet  17 ianuarie 2025 16:47 (EET)

încă ceva: punctul se scrie, la sfârșitul propoziției, după numărul sursei, sau înainte (cum fac eu)? Dimitrie569 (discuție) 17 ianuarie 2025 17:00 (EET)

Pe aici s-a convenit că referința pusă după punct susține toată fraza. Pusă la sfârșitul paragrafului, după punct, susține practic tot paragraful. Pusă în corpul frazei sau paragrafului (deci înainte de punct) susține doar afirmațiile din cele câteva cuvinte anterioare. Deci plasarea înainte sau după nu este o chestiune de wikizare, ci ceva mult mai profund. Bine că ați întrebat, „wikizarea” nu înseamnă uniformizarea formală, acea activitate „mecanică” de care vorbeam. --Turbojet  17 ianuarie 2025 17:05 (EET)

întrebarea era de fapt legată de corectarea punctuației, lucru pe care-l fac. Am întrebat fiindcă văzusem multe citări înainte de punct și le pusesem după...

mulțumesc mult de explicații! Dimitrie569 (discuție) 17 ianuarie 2025 17:11 (EET)

Da, nu e ceva nou. :) --Turbojet  17 ianuarie 2025 17:14 (EET)

bine de știut pentru data viitoare :) Dimitrie569 (discuție) 17 ianuarie 2025 17:19 (EET)