Discuție Utilizator:Turbojet

Arhive

2006 2008 ian–mar 2008 apr–iun 2008 iul–sep 2008 oct–dec 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023

Întrebare de la Delia2 (13 ianuarie 2023 10:59)

Buna ziua si La multi ani! Articolul https://ro.wikipedia.org/wiki/Svetlana_C%C3%A2rstean, este propus pentru stergere din motive de notabilitate. În noiembrie cred, am mai lucrat un pic la el, dar in peisajul poetilor din Romania mie imi pare o personalitate si o tema destul de relevanta . Va rog sa va uitati un pic peste articol. --Delia2 (discuție) 13 ianuarie 2023 10:59 (EET)

@Delia2:Bună ziua. Mulțumesc pentru urare și vă doresc și dvs. un an bun.

M-am uitat în articol. Nu știu ce să zic. Individual, fiecare sursă este discutabilă. Interviurile nu contează, este ce spun ei, nu despre ei. Ce este pe Wordpress nu contează, deoarece nu are comitet de redacție. Premiul de debut este insuficient, scrie asta la Wikipedia:Articole biografice. Nicio sursă nu vorbește de viața ei personală, ori articolele sunt biografii, nu liste cu ce au publicat. Scriitorii spun „eu nu exist ca persoană, doar ca scriitor, contează doar opera mea, pe care vreau să o văd enumerată în detaliu în pagină”. Știu că scriitorii au nevoie de promovare pentru a-și vinde cărțile, motiv pentru care doresc să aibă pagini pe Wikipedia (am auzit și expresia „nu ești pe Wikipedia — nu exiști”), însă Wikipedia nu promovează. O butadă zice că au pagini pe Wikipedia doar cei care nu mai au nevoie de aceste pagini. Dacă nu sunt surse mai bune ca cele din articol, sunt puține șanse ca articolul să fie păstrat. Dicționarele enumeră zeci de mii de autori care sunt sau au fost membri ai Uniunii Scriitorilor, iar Wikipedia este o enciclopedie, nu un dicționar al autorilor. În sfârșit... Să vedem. --Turbojet  13 ianuarie 2023 12:19 (EET)

Multumesc pentru răspunsul dat. Avand in vedere cele de mai sus probabil articolul va fi șters. Eu aveam ca si comparatie la activitatea ei de poet care din asta traieste, activitatea poetilor nostri de cartier cu care am avut ocazia sa lucrez. Delia2 (discuție) 13 ianuarie 2023 12:33 (EET)

Neclarități privind drepturile de autor

Bună ziua! Din aproape în aproape urmărind wikilegături interne și corectând un typo am ajuns la articolul bombă calorimetrică, șters pe baza unei motivări legate de drepturi de autor ale unei pagini de net "ereferate.ro" Am urmărit legătura externă spre referatul propriu-zis [1], la care se observă un conținut enumerare a unor definiții și pași ai unui algoritm sau proceduri experimentale. Această enumerare de informații elementare, binecunoscute aș zice că nu poate ridica vreo pretenție de drept de autor și așadar ștergerea articolului nu se justifică. Cum vi se pare chestiunea? Mulțumesc. 178.138.32.196 (discuție) 21 ianuarie 2023 14:58 (EET)

@178.138.32.196: Bună ziua,

În general, preluarea ad litteram a textului de undeva este considerată încălcare a drepturilor de autor. Pentru a se evita asta este necesară rescrierea.

La bombă calorimetrică, dacă se dorește descrierea procedeului și relațiile de calcul trebuie pornit de la o sursă bună, nu de la e-scoala, de exemplu de la un îndrumător de laborator recent folosit în universitățile tehnice cu profil termo și să se scrie o versiune proprie. Aceasta trebuie să fie corectă, să exprime exact același lucru ca și ISO 1928. Acest standard (ca și toate celelalte) este „copyrighted”, se pot extrage informații din el, dar nu se poate reproduce. --Turbojet  21 ianuarie 2023 16:29 (EET)

PS: Aici este descris principiul, iar aici mai sunt date unele detalii. Nicio wikipedie nu are încă un articol propriu despre aparat. --Turbojet  21 ianuarie 2023 16:40 (EET)

Întrebare de la Marius4623 (13 februarie 2023 16:16)

Buna ziua! Am observat ca pagina InfoCons are cateva probleme, printre care si aceea ca "tonul este nepotrivit pentr o enciclopedie". Ne puteti oferi cateva sfaturi in rezolarea problemelor paginii, astfel incat pagina sa corespuna cu politicile wikipedia? --Marius4623 (discuție) 13 februarie 2023 16:16 (EET)

@Marius4623: Bună ziua,

Tonul articolului este unul de CV, sugerând că este ce spune organizația despre ea însăși, nu ce spun alții, independenți, despre ea, cum cere Wikipedia.

Titlurile „Dl. Cutare” nu sunt acceptate, nici măcar pentru regi.

Apoi formulările, de exemplu „[...] venind în sprijinul societății civile [...]”, „pentru a servi nevoilor consumatorilor”, „activitate neîntreruptă”, „Pentru a-și îndeplini scopul și misiunea, InfoCons [...]”, „produse de o calitate îndoielnică”, „Realizarea cu succes a acestor obiective”, „producției sustenabile, economiei circulare” etc. parcă sunt formulări venite de la PR-ul organizației, sună foarte laudativ, ton care zgârie urechile Wikipediei (sic!).

Listele aduc și ele a CV, prin care organizația se laudă cu ce a făcut.

Însă problema principală este că sursele citate sunt doar cele „tehnice”, nu despre cum este descrisă InfoCons de lumea înconjurătoare, independentă de ea. Nu vezi între ele un articol din media care să prezinte InfoCons publicului sau să relateze acțiunile InfoCons. De aia Wikipedia suspectează („notabilitatea”) organizației, adică în ce măsură este vizibilă de către public. Demonstrarea acestei vizibilități este sarcina celui ce scrie articolul, asta ar trebui să rezolvați întâi. Apoi să scrieți articolul, bazat pe cum este descrisă în acele materiale, nu dând informații din interior de către PR („misiunea” etc.). --Turbojet  13 februarie 2023 17:42 (EET)

Va multumim pentru feedback! Ne dorim ca pagina sa nu fie stearsa si va rugam sa ne ajutati sa remediem problema.

Avem multe aparitii in presa din Romania, cat si in presa internationala. Unde am putea insera link-uri cu articole din media despre cum este descrisa Asociatia InfoCons? (am incercat sa adaugam la sectiunile Referite si Note si nu ne lasa : Această listă de referințe este generată de un format și momentan nu poate fi editată decât în modul sursă.) Marius4623 (discuție) 14 februarie 2023 15:55 (EET)

@Marius4623: Notele se pun în text, după fiecare afirmație pe care o susțin. Vedeți Ajutor:Note și drept exemple articolele care au note (cam toate, căci cele fără note mai devreme sau mai târziu se șterg).

De ce folosiți pluralul („mulțumim”, „avem”, „am putea”, „să adăugăm”, „nu ne lasă”)? Sunteți mai mulți? Wikipedia nu acceptă folosirea unui cont de mai multe persoane. Sau este pluralis majestatis? Vorbiți în numele unei entități care se referă cu pluralul la sine însăși? Wikipedia cere ca un utilizator să se reprezinte doar pe el însuși, nu poate reprezenta o entitate. Dv. vorbiți pe Wikipedia în numele dvs. personal, în niciun caz în numele InfoCons, indiferent dacă aveți sau nu vreo legătură cu ea. În plus, dacă aveți vreo legătură cu InfoCons, în pagina dvs. de utilizator, care în acest moment încă nu există, sau în pagina de discuții a articolului despre InfoCons trebuie să vă declarați afilierea conform îndrumării Wikipedia:Conflict de interese. --Turbojet  14 februarie 2023 18:32 (EET)

Buna ziua! Am facut cateva modificari la pagina InfoCons. Va rog sa imi spuneti ce mai este de modificat astfel incat pagina sa nu fie stearsa? Marius4623 (discuție) 22 februarie 2023 15:37 (EET)

Bună ziua.

Trimiterile directe din text către site-ul infocons nu sunt normale. Scopul Wikipediai nu este să trimită utilizatorii pe site-ul infocons ca să afle poziția InfoCons, de exemplu despre o9atitudine, sau să promoveze persoana președintelui InfoCons etc., ci să prezinte publicului cum percep alții, independenți, InfoCons. În mod normal, în articol adresa web oficială a subiectului articolului apare o singură dată, în infocasetă dacă aceasta există, sau la legături externe dacă articolul n-are infocasetă. Repet: Wikipedia nu este interesată să relateze ce spun subiecții despre ei înșiși, ci ce spun cei care nu sunt legați în vreun fel de subiect. De aceea chiar și articolele din media bazate pe comunicatele de presă sunt privite cu reținere, deoarece conțin ce spune subiectul despre el însuși. În concluzie, din articol trebuie scos tot ce nu provine din surse independente de InfoCons. --Turbojet  23 februarie 2023 09:36 (EET)

Multumesc pentru sfaturi. Am modificat textul si am inserat la Bibliografie date identificate despre InfoCons. InfoCons are foarte multe aparitii in media datorita comunicatelor transmise. Cea mai importanta sursa de a scrie despre ei este site-ul propriu, de aceea am utilizat ca si sursa principala. Daca ma mai poti ajuta cu sugestii de imbunatatire a paginii. Multumesc Marius4623 (discuție) 4 aprilie 2023 09:56 (EEST)

Mă repet: articolele de pe Wikipedia nu se bazează pe ce spun subiecții despre ei înșiși, ci ce spun sursele independente de ei despre ei. Tot ce se bazează pe site-uri proprii sau ale colaboratorilor lor, sau anunțuri din presă bazate pe comunicatele lor din presă nu sunt considerate de Wikipedia ca provenind din surse independente. Notabilitatea unui subiect se stabilește pe baza surselor independente de el și abia după ce această notabilitate este stabilită se pot adăuga amănunte (nu grosul articolului) din ce spune subiectul.

N-are rost să discutăm în continuare, părerea mea este că articolul servește doar la promovarea Infocons, iar scopul Wikipediei nu este promovarea subiecților, ci reflectarea cum sunt văzuți ei în sursele independente de ei. Eu personal nu voi interveni, dar nu pot garanta ce vor face alții. --Turbojet  4 aprilie 2023 10:16 (EEST)

Nu imi doresc stergerea acestei pagini InfoCons, care cred ca este utila pentru Wikipedia, fiind un motor de cautare accesat de foarte multi cetateni care vor sa se informeze din surse cat mai sigure. Am mai adaugat la sectiunea de Bibliografie informatii privind parerea altor entitati cu privire la InfoCons.Am realizat aceasta pagina, deoarece InfoCons sprijinia cetatenii atat prin informare cat si prin actiuni legislative si de procesare a sesizarilor pe care acestia le intampina.Ce mai pot face pentru a nu fi sterasa aceasta pagina, pentru care mi-am dedicat timp ? Marius4623 (discuție) 3 mai 2023 09:39 (EEST)

Problema este că practic tot ce ați citat în articol este ce a pus InfoCons pe diferite site-uri (înregistrări, descrieri, indicații etc.), nu că au venit cei fără nicio legătură cu InfoCons („sursele independente”), care, impresionate de InfoCons, au „descris în detaliu” subiectul. Alea ar salva articolul, dacă există.

În privința faptului că ați consumat timp cu pagina, vedeți Wikipedia:Argumente de evitat în discuțiile privind ștergerea articolelor, paragrafele Apelul la milă, E util și Conține informații valoroase. --Turbojet  3 mai 2023 12:25 (EEST)

Întrebare de la Ayn23 (21 februarie 2023 04:02)

Buna ziua , a-și dori sa știu cum pot posta aici despre o persoana ( creator de încălțăminte / designer românesc ) Cu o experiența de peste 20 ani in domeniu , nu l-am găsit aici și a-și dori sa îl postam dacă se poate --Ayn23 (discuție) 21 februarie 2023 04:02 (EET)

@Ayn23: Bună ziua,

În primul rând trebuie să adunați materiale din surse de încredere care descriu persoana respectivă. Aceste surse demonstrează ceea ce pe Wikipedia este numită notabilitatea persoanei, în lipsa căreia articolul n-ar putea fi păstrat, deoarece Wikipedia doar reflectă lumea, nu promovează ea însăși persoane.

De ce vorbiți la plural („să îl postăm”)? Citiți mai sus la Marius4623. --Turbojet  21 februarie 2023 08:47 (EET)

Articol test-Ziua brokerului de credite

Buna ziua,

Daca aveti timp va rog sa va uitati pe articolul test - Ziua brokerului de credite- pe care l-am scris si pe care imi doresc sa-l public. Multumesc, ```` RazvanTarta (discuție) 24 februarie 2023 10:20 (EET)

@RazvanTarta: Bună ziua,

Am citit articolul. Tonul nu este ceea ce dorește Wikipedia. De exemplu, „dupa 18 ani în care au construit si au confirmat aceasta meserie, dorind să inspire oamenii către profesionalism și fapte bune” este departe de o exprimare neutră, ridicând în slăvi angajații cămătarilor, care pozează în binefăcătorii oamenilor, însă care doar exploatează dificultățile financiare ale acestora. Sigur, Wikipedia nu interzice subiectul, dar tonul prin care un PR fărbuiește imaginea este nepotrivit. Asta se referă la toate exprimările similare.

Apoi, articolul nu este susținut de surse independente de domeniu, ci, iarăși, de site-uri care dau instrucțiuni viitorilor plătitori de dobânzi și laudă pe cei ce-i racolează, nu de surse externe, care descriu cum este văzută activitatea de către societate.

Articolul are și probleme similare cu cel discutat la Marius4623, citiți și acolo. --Turbojet  26 februarie 2023 13:10 (EET)

Buna ziua,

Am citit cu atentie raspunsul dumneavoastra si am urmatoarele mentiuni:

-In primul rand brokerul de credite nu este un camatar si, mai ales, nu exploateaza dificultatile financiare. Meseria exista de foarte mult timp in toate tarile dezvoltate, iar rolul brokerului de credite este de a facilita obtinerea unui credit la solicitarea expresa a clientului. Practic clientul solicita ajutorul, iar brokerul de credite il sprijina sa obtina finantarea dorita. Brokerul de credite nu incearca sa convinga pe nimeni de nimic, nu face nimic din ce nu isi doreste clientul, iar faptul ca brokerajul de credite are experienta de aproape 20 ani in RO, cu zeci de mii de clienti multumiti, confirma cele spuse, in special arata profesionalismul si demonstreaza faptele bune ce le fac brokerii zi de zi.

-In al doilea rand, legat de sursele independente, am inserat site-ul ANPC unde Kiwi Finance, cel mai mare broker de credit din RO, are sectiune separata. Am mai inserat un articol de pe jurnalul.ro din 30.11.2004 pentru a demonstra vechimea acestui serviciu in Romania, aceea fiind printre primele atestari in media a acestei meserii in Romania, iar ultima este o postare pe LinkedIn a brokerilor de credite din Kiwi Finance Timisoara legata de prima celebrare a Zilei Brokerului de Credite

Multumesc, tinand cont de cele de mai sus, credeti ca pot pastra articolul sau mai are nevoie de revizuiri?```` RazvanTarta (discuție) 15 martie 2023 16:46 (EET)

Bună seara,

Îmi permit să-mi păstrez părerea despre activitatea de împrumutat de bani cu dobândă.

Strict cu privire la textul în discuție (am recitit articolul), exprimări ca „pentru a celebra aceastǎ meserie și pentru a sublinia importanța brokerilor de credite în viețile oamenilor”, „în care au construit si au confirmat aceasta meserie, dorind să inspire oamenii către profesionalism și fapte bune”, „care s-a născut ca răspuns al unei nevoi reale- oferirea de sprijin, îndrumare, ajutor profesionist”, „este momentul promovării faptelor bune”, „dorința de a face bine și curajul de a duce lucrurile la bun sfârșit, donând sânge, demonstrând că faptele bune sunt în sângele lor” sunt pe un ton promoțional, care pe Wikipedia va fi declarat imediat nepotrivit. Sugestia mea este să rețineți doar formulările care să nu pară că au fost redactate de PR-ul afacerii.

Apoi sursele:

Nota 1 este instrucțiuni pentru utilizatori, ceva comercial, inadmisibil.

Nota 2 este o reclamă pentru o firmă, inadmisibilă.

Nota 3 este cum se laudă o firmă, inadmisibil.

„Bibliografia” cuprinde două legi, care sunt documente primare, care nu sunt citate nicăieri în text. Chiar dacă ar fi folosite, ar trebui citate nu legile, ci comentariile surselor de încredere pe marginea lor, de exemplu publicații economice sau juridice. Însă nu prea văd ca vreo sursă independentă să laude vreo lege, care nici nu este, ea însăși, subiectul articolului.

Forma actuală va fi considerată spam și ștersă sau rapid, sau, și mai rău, în urma unei discuții, în care se va spune ce v-am spus, discuție pe care Google o va găsi la orice căutare privind activitatea promovată. În opinia mea conținutul articolului ar trebui să fie „Brokerii de credite au și ei o zi a lor, Ziua... , fiind instituită de... (autoritatea care a instituit-o)”.[referința] Este sărbătorită la data de... [referința] în... (exemple de sărbătorire).[referințele]”. Fără nicio reclamă, trimitere — inclusiv prin note, bibliografie sau legături externe — la vreun instructaj al clienților sau la denumirea vreunei firme. Găsiți modele de ton corect la Categorie:Zile internaționale. --Turbojet  15 martie 2023 19:38 (EET)

Citarea unui brevet de pe Google Patents

Bună seara! Am observat la o căutare pe Google textul unui brevet de invenție [2] și apare întrebarea dacă un patent/brevet de invenție poate constitui sursă pentru articole Wikipedia. Mulțumesc. 178.138.34.136 (discuție) 11 martie 2023 20:00 (EET)

Bună dimineața,

Da, poate fi citat. Ca toate materialele protejate de drepturi de autor, nu poate fi reprodus, dar se pot extrage din el informații. În toate cazurile de materiale protejate, nu doar la patente, dacă este necesar, textul articolului poate cuprinde și scurte citate, apărând explicit ca fiind citate și fiind atribuite (referențiate).

Însă nu se pot face speculații pe baza informațiilor din patent, asta ar fi cercetare originală, trebuie citate alte surse pentru asta. Chiar și speculațiile jurnaliștilor trebuie tratate cu circumspecție (neapărat atribuite), pentru că sunt ce vor ei să scrie pentru rating, iar ei au formație de jurnaliști, nu de tehnicieni, și pot înțelege „sucit” ce afirmă tehnicienii, care, la rândul lor, pot prezenta visele lor, iar jurnaliștii să le prezinte drept realizări.

În patentul în discuție supercondensatorul poate debita timp scurt un curent mare, care nu poate fi debitat de acumulator, urmând ca după pornirea motorului cu ardere internă să se încarce cu debitul acumulatorului. E o idee normală, nu e descoperirea roții, probabil petentul vrea să-și rezerve ceva drepturi de producție a sistemului. Puteți pune informația în articolele despre supercodensator, sistem start-stop, acumulator (ca ajutor la pornirea motoarelor cu ardere internă) și pornirea motoarelor cu ardere internă. De fapt, ăsta este rolul supercondensatorului, să acopere vârfurile de sarcină sau de încărcare (de exemplu la recuperarea energiei de frânare). ---Turbojet  12 martie 2023 09:00 (EET)

Întrebare de la Ioana nirvana77 (14 martie 2023 12:44)

Bună ziua. Știți cumva de ce nu mai apare secțiunea de Note în Inserare? Vă mulțumesc anticipat. --Ioana nirvana77 (discuție) 14 martie 2023 12:44 (EET)

@Ioana nirvana77: Bună ziua. Eu lucrez de pe un desktop. Mie în editorul de dedesubt îmi apar atât butoanele <references />, cât și ==Note== . M-am uitat la ce lucrați, dar nu am observat nimic. Puteți să spuneți mai exact ce vreți să faceți și nu vă merge? --Turbojet  14 martie 2023 12:53 (EET)

Întrebare de la Mihai Dumitru Surubaru (28 martie 2023 11:35)

Eu sunt Mihai D Șurubaru, regizor de film de animație și scriitor. Doresc să știu cu cine corespondez, dacă este permis. Domnule Mentor fără să fiu întrebat, pe wikipedia a apărut CV-ul meu care nu era destinat publicității. Cineva a contestat (?) CV-ul fără să fiu consultat unde are nelămuriri. Această contestare este postată încă din 2021 și-mi aduce un prejudiciu de imagine. Menționez că eu pot documenta cele scrise, iar numele și opera mea se pot găsi pe internet la Mihai Șurubaru regizor, Mihai Șurubaru scriitor și Mihai Șurubaru jurnalist. Vă rog să mă ajutați să-mi recapăt adevărata mea imagine. Vă mulțumesc și aș dori să vă cunosc și personal (dacă este permis). --Mihai Dumitru Surubaru (discuție) 28 martie 2023 11:35 (EEST)

@Mihai Dumitru Surubaru: Bună ziua,

Aș fi onorat să discutăm personal, dar asta nu putem face pe Wikipedia. Puteți să-mi trimiteți un mesaj prin e-mail, folosind meniul „Unelte: E-mail către utilizator”, însă asta se face doar când există date personale care nu se permite să fie divulgate pe Wikipedia de către alții. Deci, dacă dvs. v-ați declarat numele, este opțiunea dvs., dar nu aveți dreptul să mă identificați pe mine sau pe oricine altcineva.

Însă toate problemele editoriale ale unui articol, dacă nu mă înșel este vorba de Mihai Șurubaru, pot fi discutate pe Wikipedia „în văzul lumii” dacă nu conțin informații confidențiale, cum ar fi adresa dvs., numărul de telefon etc. Uzual problemele unui articol se discută în pagina de discuții asociată articolului, în acest caz la Discuție:Mihai Șurubaru.

Bănuiesc că ceea ce vă deranjează sunt cele două etichete de întreținere din articol. „Contestarea” nu este cea a CV-ului dvs., ci a faptului că s-a copiat pe Wikipedia un text aflat sub protecția drepturilor de autor. Conform regulamentului, acel text trebuie șters de pe Wikipedia. Soluția este rescrierea articolului cu un text original, bazat pe surse de încredere independente de dvs., care trebuie citate. --Turbojet  28 martie 2023 12:47 (EEST)

Domnule Mentor, nu știu care este textul incriminat, dar tot CV-ul a fost copiat, probabil, dintr-o revistă în care revista respectivă este sub protecția dreptului de autor și nici un caz biografia mea al cărui autor sunt chiar eu! Ori unde există dubii, eu sunt gata să trimet documentația necesară. Dacă credeți că este necesar, eu voi prezenta un alt CV mai simplificat și fotografia necesară. 213.233.109.5 (discuție) 28 martie 2023 13:58 (EEST)

Cu părere de rău vă spun că articolele de pe Wikipedia nu se bazează pe CV-uri, ci pe ce spun sursele publicate, care au comitet de redacție declarat. Deci, doar acele informații pot să apară în articol. Ați putea ajuta la corectarea articolului furnizând acele surse, care ele asigură vizibilitatea dvs., numită pe Wikipedia „notabilitate”. După ce se stabilește că se dispune de suficiente astfel de surse, articolul poate fi completat cu informații din CV-ul dvs., publicat și el într-o sursă serioasă, de exemplu site-ul instituției unde lucrați, sau a asociației profesionale de care aparțineți, dar nu de pe Wordpress sau alte site-uri unde oricine poate declara orice, motiv pentru care acestea nu sunt considerate surse de încredere. Adunați materialele respective și asta este imaginea lumii despre dvs., căci Wikipedia reflectă această imagine, nu ce spun persoanele despre ele însele. --Turbojet  28 martie 2023 14:12 (EEST)

Bună dimineața domnule Mentor! Am studiat cu atenție opiniile dumneavoastră cât și cerințele wikipedia și vă aduc la cunoștință că tot ceeace am scris eu, nu este o părere personală, ci se găsește chiar la dumneavoastră pe wihipedia! Acolo sunt trecute filmele mele finanțate de Ministerul Culturii și CNC. Eu sunt membru UCIN și am fost două mandate Secretarul Secției de Animație. Deasemenea am fost animator și regizor la Animafilm. Cărțile mele sunt menționate cu editurile care leau publicat. Articolele, eseurile, sunt trecute în cartușul fiecărei publicații! După cum vedeți totul este la vedere și certificat de Instituții de Cultură. Sunt pus în situația confuză de a nu putea apela la alte izvoare. Din câte văd trebuie să fiu verificat și de opinia publică!?! Menționez că există un serial „Îngeri printre oameni”, de Ana Maria Kovalciuc, în care un episod este dedicat vieții mele! Filmul a fost distins cu premiul UCIN. După cum vedeți am dovezi de necontestat în privința operei mele! Părerea mea este să rescriu CV-ul, iar argumentația este deja tipărită de dumneavoastră! Eventual să trimit și o fotografie. 213.233.109.5 (discuție) 30 martie 2023 11:10 (EEST)

@Mihai Dumitru Surubaru: Bună ziua,

Înțeleg ce spuneți. Dar Wikipedia are regulile ei. Faptul că cineva a realizat ceva în viață, că activitatea sa este documentată, că este membru al unei asociații profesionale, sau că apare într-un catalog împreună cu alți câteva sute nu este suficient pentru un articol pe Wikipedia. Înainte de orice persoana trebuie să fie vizibilă în spațiul public, este binecunoscută, s-a vorbit despre ea personal în surse independente de ea, nu doar au fost indexate operele sale pe site-uri comerciale, ca editurile sau librăriile. Asta înseamnă pe Wikipedia „notabilitate”. Un CV întocmit de dvs. poate fi folosit pe Wikipedia doar după ce articolul este ok fără el, pentru a completa unele detalii.

M-am uitat pe YouTube, sunt două interviuri cu dvs. Mai valoroase ar fi două interviuri în care altcineva ar vorbi despre dvs. Însă materialul despre Strigonia imperialis este o simplă lansare de carte, eveniment foarte comun pentru scriitori. Documentarul „Îngeri printre oameni” este o sursă acceptabilă. „Acceptabilă” în sensul că autorul ei nu sunteți dvs., dar discutabil cât de „independentă” este fiind realizată de (probabil, nu stau să verific) colegi ai dvs. Eu personal aș accepta-o. Dacă mai aveți 2-3 materiale publicate prin ziare sau reviste despre dvs., care prezintă unde v-ați născut, ce studii aveți, unde ați lucrat și abia apoi ce ați făcut, se poate face un articol bazat pe acestea. Preferabil nu de dvs. personal, Wikipedia consideră că ați fi în conflict de interese. După ce articolul există, din CV-ul dvs. de pe un site oficial (de exemplu al UCIN sau unde lucrați) se pot prelua mici completări. Bineînțeles, tot pomelnicul publicațiilor nu este „material enciclopedic”, pentru acesta există Google.

Eu personal mă ocup foarte rar de biografii, domeniul meu de activitate este cu totul altul. Rolul meu ca mentor este să explic celor ce doresc să colaboreze aici (adică să devină redactori ai Wikipediei pentru diferite subiecte) regulile Wikipediei. Poate cineva care citește această discuție va deveni interesat de articolul despre dvs. --Turbojet  30 martie 2023 12:41 (EEST)

Domnule Mentor, din păcate dacă documentele din surse oficiale contează mai puțin decât părerea unor cititori, părerea mea este că sistemul este foarte complicat și mai am o ultimă rugăminte - notați-mi pe puncte ce trebuie să fac exact, pentru a simplifica lucrurile! 213.233.109.5 (discuție) 30 martie 2023 13:23 (EEST)

@Mihai Dumitru Surubaru: Faceți o listă cu sursele (locurile) unde se vorbește despre dvs. personal. Nu una care enumeră doar operele dvs. Plasați acea listă în pagina de discuții a articolului. Atât. De rest se ocupă alții. --Turbojet  30 martie 2023 17:04 (EEST)

Domnule Mentor, deși doream să renunț la colaborarea noastră, am mai găsit o carte, „Contemporani în Mileniul III” - Editua Semne, anul 2019, în care alături de mari personalități ale culturii, apare și un interviu cu mine”! Dacă adăugăm și filmul biografic „Îngeri printre oameni”, coroborat cu recenziile la cărțile mele, scrise de membrii ai „Academiei Oamenilor de Știință”, se conturează o imagine clară și competentă a persoanei mele. Repet observația dvs. privind notabilitatea pare un lucru aleatoriu, care involuntar crează multe suspiciuni între colegii din lumea artei! În caz că tot ce am prezentat nu este suficient, eu nu sunt pregătit pentru ca să mi se scrie un „Omagiu”, referitor la persoana mea! Cât privește Wikipedia, părerea mea este că reprezintă ceva anonim, fără adresă și răspundere juridică, în care persoana este mai importantă decât opera! Cum am mai spus, dacă tot ce ați găsit pe mulțimea de surse, nu este suficient, rog foarte mult a se șterge toată acea mențiune scrisă despre condițiile de notabilitate, care este postată de un an și jumătate, și-mi creează deserviciul de a trezi suspiciuni nefondate la adresa mea! 213.233.109.5 (discuție) 10 aprilie 2023 11:53 (EEST)

Salutări,

Eu, ca mentor, cum v-am spus, dau doar explicații, nu acționez decât asupra articolelor la care colaborez. Pe Wikipedia fiecare este voluntar, se ocupă de ce dorește și nu poate fi obligat să acționeze la somație. Însă vă rog să fiți convins că ce ați spus aici a fost citit de membrii activi ai comunității, care vor acționa cum consideră ei că este regulamentar.

V-am explicat că Wikipedia nu consideră interviurile drept o recunoaștere publică a subiectului intervievat. Asta este valabil în viața de toate zilele, dar nu pe Wikipedia. Wikipedia nu este interesată de ce spune subiectul, ci ce spun alții despre subiect.

Dacă considerați că atitudinea mea este una „aleatorie”, puteți să ridicați chestiunea la cafenea, unde, dacă doriți, puteți menționa discuția de aici. --Turbojet  10 aprilie 2023 12:51 (EEST)

Domnule Mentor, deși nu aș fi vrut să continui, am primit din Germania de la Institutul Român - Biblioteca Română din Freiburg, Buletinul Bibliotecii Române Vol.X ( XXXI) 2023 în care de la pag. 498-506, se vorbește atât despre mine personal, cât și despre opera mea. Dacă credeți că este folositor, puteți folosi și acest ultim material! Dacă nu, considerați corespondența noastră încheiată! Cu stimă Mihai Șurubaru. 213.233.109.5 (discuție) 18 aprilie 2023 11:18 (EEST)

Bună ziua,

Desigur că dacă vorbește despre dvs. este util. Cum îl putem consulta? Am căutat pe net „Buletinul Bibliotecii Române Vol.X (XXXI) 2023” și „Freiburg Buletinul Bibliotecii Române Vol.X (XXXI) 2023”, dar nu am găsit materialul. Wikipedia nu este abonată la toate materialele publicate, de fapt, la niciunul. La acest material ar trebui să aibă acces cei care se ocupă de articolul despre dvs. Eu nu mă ocup. Singura mea sarcină (voluntară) față de dvs. este să vă răspund la întrebări. --Turbojet  18 aprilie 2023 11:43 (EEST)

Eu am volumul respectiv, care abea a apărut și mi-a parvenit prin poștă. Eu nu pot decât să vă dau telefonul domnului Director Mihai Neagu Basarab, respectiv Tel/Fax: 0040(0)234319810 și office@mgp.ro; www.mgp.ro 213.233.109.5 (discuție) 21 aprilie 2023 13:50 (EEST)

Înțeleg. Nu am nimic de spus. --Turbojet  21 aprilie 2023 14:03 (EEST)

Întrebare de la CuriousElf (4 aprilie 2023 00:07)

Am inițiat un subiect de discuție înțelegând ca asa pot adaugă informație din partea mea pe pagina. Am urmat procedura corecta ? --CuriousElf (discuție) 4 aprilie 2023 00:07 (EEST)

@CuriousElf: Bună dimineața,

Ce ați relatat nu privește Wikipedia. Wikipedia folosește doar ce apare în surse de încredere. Vedeți și începutul paginii mele de utilizator. --Turbojet  4 aprilie 2023 09:30 (EEST)

I-am dat revert ptr. că nu a citat sursele + pagina proprie de discuții e ptr. discuții, nu postarea de teste. --Mihai (discuție) 4 aprilie 2023 09:48 (EEST)

Mulțumesc. --Turbojet  4 aprilie 2023 09:49 (EEST)

Vandalizare pagina

Pagina unui politician a fost vandalizata aducandu-i-se injurii si porecle. Va rog sa aveti in vedere acest lucru si sa nu permiteti wikipedia sa devina un site de cancan, unde se duc razboaie politice sau orice persoana poate publica orice lucru, de orice natura, in orice limbaj, ci doar surse de incredere/oficiale, asa cum ne-a obisnuit. Multumesc! Wikiedgirl 2023 (discuție) 10 aprilie 2023 14:38 (EEST)

@Wikiedgirl 2023: Bună ziua.

Pagina cărui politician? --Turbojet  10 aprilie 2023 17:19 (EEST)

Se pare că Hubert Petru Ștefan Thuma, unde utilizatorul încearcă insistent să șteargă paragraful cu condamnarea.

@Wikiedgirl 2023: Articolul dat nu prezintă nicio problemă, cu atât mai mult nu observ „injurii si porecle”. Încetați încercările de a „lustrui” imaginea acestei persoane. //   Gikü  vorbe  fapte  10 aprilie 2023 17:40 (EEST)

Da, văzusem din istoric. Exact, articolul nu conține ce spune reclamantul, de aceea am și întrebat, „poate a greșit pagina”. Condamnarea este confirmată de trei surse, deci n-are ce reclama. --Turbojet  10 aprilie 2023 17:58 (EEST)

Cred că era vorba de modificările de la Wikidata. --Pafsanias (discuție) 10 aprilie 2023 18:08 (EEST)

Da, exact. Dacă Wikiedgirl 2023 tăcea, nu aflam ce au spus ziarele despre el. :) --Turbojet  10 aprilie 2023 18:12 (EEST)

Cuplu (matematică)

Bună ziua!

Am rugămintea să trageți cu privirea la acest articol, dacă am pus corect eticheta {{expert}} sau articolul este scris fără reproș și nu are nevoie de ea.

Mulțumesc! //   Gikü  vorbe  fapte  10 aprilie 2023 17:05 (EEST)

Salutări,

Articolul nu este greșit, însă se bazează pe o traducere din franceză, unde termenul este, într-adevăr, „couple” = cuplu. Însă în materialele de matematică românești expresia echivalentă „pereche ordonată” este de 10 ori mai frecventă ca expresia „cuplu”, care expresie nici nu este menționată în DEX ca având și acest sens. Aș trece la „pereche ordonată”, menționând „cuplu” ca expresie secundară.

În rest, lucruri minore. Dacă ești de acord, fac; dacă nu, nu intervin, căci, oricum, nu sunt expert în mate. --Turbojet  10 aprilie 2023 17:53 (EEST)

Mulțumesc pentru feedback. Deci eticheta trebuie lăsată, mai departe depinde de dorința Dvs. Cu bine! //   Gikü  vorbe  fapte  10 aprilie 2023 20:13 (EEST)

Nume mai frecvent

Am observat articolul Funcție algebrică. Care nume este mai frecvent folosit pentru noțiune, funcție algebrică sau funcție polinomială? Mulțumesc. 178.138.33.170 (discuție) 10 aprilie 2023 21:17 (EEST)

Din câte știu eu, nu sunt sinonime. Polinoamele sunt o submulțime a expresiilor algebrice, unde coeficienții sunt constante, în timp ce la expresiile algebrice acești coeficienți pot fi, la rândul lor, expresii algebrice. O expresie ca ${\frac {x^{2}+{\sqrt {x-1}}}{x+1}}$ este algebrică, dar nu un polinom. Este adevărat că poate fi adusă la forma ax + b, însă a și b nu sunt constante, ci în funcție de x.

Cred că denumirea de la en.wp, de unde a fost tradus articolul este judicioasă. --Turbojet  10 aprilie 2023 22:12 (EEST)

Aveam impresia de a fi (fost) sinonime. Într-adevăr radical dintr-un polinom nu mai este funcție polinomială, un contraexemplu la prezumpția de sinonimie.--178.138.33.170 (discuție) 11 aprilie 2023 15:43 (EEST)

Impresia de sinonimie se baza pe câteva exemple particulare, printre ele funcție algebrică de gradul al treilea și de grade superioare care sunt într-adevăr funcții polinomiale, conform și corespondentelor interlinguale.--178.138.33.170 (discuție) 11 aprilie 2023 16:08 (EEST)

Da, probabil nu le-a sunat bine să spună „funcția polinomială de gradul al treilea este o funcție polinomială, la care...” , pare o definiție circulară, dar, de fapt este genul proxim și diferența specifică. „Funcție algebrică” nu este genul proxim aici. Însă Wikipedia nu are o clasificare sistematică a noțiunilor, respectiv a articolelor. De multe ori subiectul este ales după interes, fără a se dispune de articole despre precedentele noțiuni proxime. S-ar putea ca și în tratate (nu mai vorbesc de manuale) să nu convină tratarea sistematică, mult prea voluminoasă. --Turbojet  11 aprilie 2023 16:25 (EEST)

Volum (geometrie) vs Volum (termodinamică) asociat lui en: Volume (thermodynamics)

Răsfoind articolul volum (geometrie) și verificând corespondentul interlingual am observat articolul en:Volume (thermodynamics). Este suficient de distinct pentru a exista și în română un articol Volum (termodinamică)? 178.138.33.170 (discuție) 10 aprilie 2023 21:30 (EEST)

Da, este un parametru de stare, la fel cu presiunea, temperatura etc. Doar că fiind mai intuitiv, nu era urgent.

Dacă traduceți din articolul de la en.wp, vedeți terminologia. La ce ei spun „standard”, noi spunem „normală”. Noi prin „standard” înțelegem norma DIN, cu temperatura „standard” de 15 °C, nu de 0 °C. --Turbojet  10 aprilie 2023 21:41 (EEST)

Vectori în manuale preuniversitare

Bună seara! Am observat discuția recentă în care ați menționat statutul unor noțiuni matematice în manualele din urmă cu 50-60 de ani. Vectorii erau prezenți? 178.138.33.53 (discuție) 14 aprilie 2023 18:59 (EEST)

Întreb deoarece am văzut undeva online un manual de geometrie din anii 1960-70 în care erau prezenți vectorii. Aș zice că aceste manuale sunt utile pentru a documenta istoricul predării matematicii în România.--178.138.33.53 (discuție) 14 aprilie 2023 19:02 (EEST)

Bună seara,

Da, am învățat, însă nu mai am manualele, m-am mutat de câteva ori și la multe lucruri a trebuit să renunț. Cred că am învățat doar la liceu, în clasa a IX-a, sau a X-a. Am învățat modulul, suma și diferența vectorilor, produsul scalar (pentru unghiul dintre vectori), dar nu-mi amintesc să fi învățat produsul vectorial. La Fizică, prin clasa a VII-a, au fost forțele și compunerea lor (în mașini simple), dar nu-mi amintesc să se fi spus că sunt vectori. Tot la fizică, prin clasa a VIII-a, la electrotehnică, era „regula mâinii drepte”, nu produsul vectorial. Nici vorbă să se fi prezentat vectorii pe componente, în forma (u, v, w, ...). Am participat regulat la concursurile de matematică fazele județene, dar nu-mi amintesc să fi fost vreun subiect cu vectori. Însă asta era în „anii 1960”, e foarte mult de atunci, amintirile sunt imprecise. Abia în anul II de facultate, la Mecanică teoretică (cinematică + dinamică) au fost folosiți vectorii pe componente, iar asta abrupt, fără ca noțiunea să fi fost introdusă la cursurile de matematică, ale căror subiecte erau analiza și geometria analitică. Cine a priceput, bine, iar cine nu, iarăși bine. --Turbojet  14 aprilie 2023 20:17 (EEST)

Mulțumesc. Numerele complexe cum erau prezentate în manualele de liceu? Formula lui de Moivre era? Dar reprezentarea geometrică a numerelor complexe?--178.138.33.53 (discuție) 14 aprilie 2023 21:29 (EEST)

Rotația și translația? Conversia între coordonate carteziene și coordonate polare?--178.138.33.53 (discuție) 14 aprilie 2023 21:38 (EEST)

Numerele complexe au fost prezentate exclusiv în scopul rezolvării ecuațiilor algebrice. Formula lui Moivre nu-mi amintesc să fi fost prezentată, nici planul complex, nici rădăcinile unității. Nivelul Wikipediei este mult superior liceului, și de atunci, și de acum. Eu am învățat la un liceu slăbuț, dar îmi mai picau în mână și altceva decât manualele școlare. Deși la liceu (real) aveam 4 ore pe săptămână de matematică, se sărea peste unele capitole de matematică, s-a spus că s-au scos din programă. De exemplu structuri algebrice și teoria probabilităților s-au tratat foarte sumar și nu s-au cerut nici la bac, nici la admitere la politehnică. Din clasa a IX-a am avut o profă nouă, proaspăt absolventă a UBB Cluj, care în primul an a ținut cerc de mate, dar subiectele erau de genul „secțiunea de aur și aplicațiile ei”. Problemele de top erau cele din Gazeta Matematică. Problemele din această gazetă se țineau strict de programa școlară, așa că dacă nu găsiți acolo probleme care să ceară anumite noțiuni, este sigur că nu erau predate. --Turbojet  14 aprilie 2023 22:19 (EEST)

Rotația și translația au fost tratate intuitiv la fizică, nici vorbă de matrici de rotație sau translație. Calculul numeric nu era dezvoltat, astfel că noțiunile care cereau multe calcule erau evitate. --Turbojet  14 aprilie 2023 22:25 (EEST)

Logica predicatelor? Era și logică ca obiect educațional separat, cu manual propriu? Combinatorica era prezentă ca subiect de aplicații/probleme? Sau era mai mult o anexă pentru algebra binomului lui Newton?--178.138.33.53 (discuție) 15 aprilie 2023 16:15 (EEST)

Nu, calculul propozițional nu s-a predat. Nu a existat materie sau manual „logică”.

Nu s-a predat binomul lui Newton, nimic despre combinatorică. S-a predat noțiunea de „combinări” împreună cu „permutări” și „aranjamente”, dar atât, și nu s-a cerut la bac.

Revenind la mesajul precedent, coordonatele erau introduse intuitiv, cele carteziene la matematică, iar cele polare la geografie, fără vreun accent pe ele sau trecere de la un sistem la altul. În clasa a XII-a am primit un manual de astronomie unde acestea erau tratate, dar n-am avut materia, cică s-a scos din programă (sau s-au distribuit greșit manualele).

Pentru colegii de pe Wikipedia: scopul răspunsurilor mele este precizarea nivelului cunoștințelor a destui cititori ai Wikipediei, pentru a sugera cum trebuie redactate diferite articole pentru a fi înțelese de public. Știu că acum se predau mult mai multe noțiuni, dar mă îndoiesc că se și rețin de „elevul mediu”, așa că impresia mea este că suntem tot acolo, iar articolele trebuie să țină cont de asta. --Turbojet  15 aprilie 2023 23:49 (EEST)

Cum se poate ține cont în articole de memoria limitată a elevilor?--178.138.32.99 (discuție) 24 aprilie 2023 15:13 (EEST)

Pe Wikipedia nu este nevoie, nimeni nu cere nimănui să memoreze tot ce există. De aceea există actual netul. Nici când am început eu să profesez nu trebuia să știu tot ce-mi cerea meseria pe de rost. În toate proiectele trebuia să spun de unde am luat o formulă sau un algoritm, exact ca pe Wikipedia, căci era mult prea riscant să se folosească ceva din memorie. Deci, consultam documentația, pentru a găsi pagina. Tot ce trebuia să știu era că noțiunea există și cum pot s-o găsesc. Și acum este la fel, doar că în loc să frunzărești cărțile, cauți, mult mai rapid, pe net. --Turbojet  24 aprilie 2023 15:44 (EEST)

Întrebare de la Cârdei Ciprian Constantin referitoare la Discuție:Cârdei Ciprian Constantin (15 aprilie 2023 19:41)

Salut

Cum împiedic ștergerea paginii? Eu sunt creatorul propriei mele pagini. Dificil acest site,sunt pt prima dată aici. --Cârdei Ciprian Constantin (discuție) 15 aprilie 2023 19:41 (EEST)

@Cârdei Ciprian Constantin: Bună seara,

Am căutat pe Google „Cârdei Ciprian Constantin” și „Ciprian Constantin Cârdei”. V-am găsit pe IMDb (? lucrați în cinematografie?), Facebook, Locate Family, Webb-site Who's Who, adică tot pe site-uri pe care v-ați pus singur. Articolele Wikipediei despre persoane se bazează biografiile publicate de surse de încredere, independente de subiect. Dacă acestea nu vorbesc despre dvs., Wikipedia consideră că nu există material din care să se facă articolul. Wikipedia nu este interesată de ce spun diferite persoane despre ei înșiși, ci de ce spun alții despre ei. --Turbojet  15 aprilie 2023 23:20 (EEST)

Domnul meu

Pagina a fost ștearsă.

Nu înțeleg rostul discuției.

Sursa credibilă sunt eu,nu dumneata,nu altcineva.

Mergi dumneata,dacă vei face vreodată cancer și fă ce-ți spun sursele de notorietate.

Și cumpără-ți și cavou.

Astazi mi-am făcut cont pe wikipedia.

Am vazut tot astăzi mesajul referitor la regulă.

Subiect închis.

Sănătate. 81.18.84.24 (discuție) 16 aprilie 2023 00:03 (EEST)

@Cârdei Ciprian Constantin: Îmi plac oamenii care sunt foarte siguri pe ce spun ei și pot închide orice discuție care nu le convine.

Wikipedia nu consideră surse de încredere subiecții înșiși deoarece aceștia își „fărbuiesc” imaginea, nu sunt deloc neutri. Wikipedia vrea să-i prezinte așa cum îi vede lumea, nu cum ar dori ei să fie văzuți.

Oricum vom muri cu toții, dintr-un motiv sau altul. Și știu destui care au făcut altceva decât le-a spus medicina tradițională și sunt morți și ei.

Dacă metoda dvs. de tratare a cancerului ar avea efect, ar vui lumea, am avea noi din ce scrie articolul despre persoana dvs., n-ar fi nevoie ca dvs. să vă faceți pagină aici. Dacă căutați să vă promovați metoda, nu Wikipedia este locul unde s-o faceți. Nici IMDb.

Vă urez să ne vedem cât mai târziu pe lumea cealaltă, însă sunt sigur că ne vom întâlni, cu sau fără metoda dvs. --Turbojet  16 aprilie 2023 11:14 (EEST)

Aveți dreptate.

La toți ne vine rândul.

Diferența dintre mine și alții este că eu nu mint și am scris clar în cartea mea:de cancer nu te vindeci niciodată-cum nu mai ții regim,cum reapare.

De asemenea am specificat să nu aveți încredere în mine ci numai în organismul propriu,care este cel mai bun medic pentru d-voastră.

De ce?Pentru că un om trebuie să aibă în el frica de a nu fi un criminal.

Și pentru că acesta consider eu că este adevărul.

În privința faptului că ar vui lumea,vă informez că nu doresc să îmi fac relații.

Refuz să plătesc să spună alții lucruri frumoase,despre mine în ziare,la TV.

Trăim într-o societate cinică și cred că așa au stat lucrurile de când e lumea pe pământ.

Oamenii însă trebuie să poată să știe cum am procedat eu.

În cazul meu a fost simplu:îmi dispărea pulsul de la gât,nu puteam sta în picioare.

Am luat alimentele pe rând.

Când am introdus laptele crud ameliorarea mi-a zdruncinat atenția.

În tot acest timp,vecinii mei nu păstrau liniște noaptea.

Ar trebui să acordați atenție unuia care a avut „șansa nedreaptă” să vadă,să verifice acest adevăr,în aceste condiții(de râzboi).

Vă mulțumesc pentru urarea de bine!

SĂRBĂTORI FERICITE!

PS:Sunt un susținător al testului poligraf! 81.18.84.160 (discuție) 16 aprilie 2023 12:31 (EEST)

Am luat la cunoștință. Nu am niciun comentariu. Sărbători fericite! --Turbojet  16 aprilie 2023 12:41 (EEST)

Vehicul electric hibrid

Bună ziua! S-ar putea încadra la vehicul electric hibrid un vehicul electric cu baterii având o pilă de combustie ca sistem de extindere a autonomiei? Sau criteriul hibridității este numai prezența a două motoare diferite care să furnizeze propulsie la roți? Atunci vehiculul cu sistem de extindere a autonomiei ar fi parțial hibrid? Mulțumesc. 178.138.33.29 (discuție) 17 aprilie 2023 16:15 (EEST)

Ce descrieți dvs. este un vehicul cu pilă de combustie, reîncărcabil. Orice vehicul cu pilă de combustie trebuie să fie dotat cu acumulator (baterie) deoarece pila de combustie nu este suficient de flexibilă în trafic. Un alt motiv pentru care este nevoie de baterie este pentru recuperarea energiei de frânare — n-am auzit ca o pilă de combustie să fie reversibilă. Curentul „de la priză” este mult mai ieftin decât cel produs de pila de combustie, deci este logic să se încarce acumulatorul cu orice ocazie.

Din câte știu eu, „hibridul” are două sisteme de propulsie diferite. Exemplu: bicicleta electrică, cu sistemele de propulsie electric și muscular.

Mașinile hibride au motor cu ardere internă (MAI) care poate acționa direct roțile și motor electric (ME) care și el poate acționa roțile. Motorul electric corect este unul care poate dirija diferitele fluxuri de energie (electrică și mecanică) în diferite feluri: de la MAI la roți, de la baterie (B) la roți, de la MAI la B, de la roți la B, de la MAI parțial la roți și restul la B, de la MAI și restul de la B la roți. La mașinile hibride „ME” este de fapt o mașină electrică reversibilă cu stator mobil.

Termenul de „parțial hibrid” este folosit pentru „mild hibrid”. Acolo sistemul electric nu poate propulsa singur autovehiculul, ci doar preia vârfurile de sarcină. În acest fel MAI poate lucra în sarcină mai constantă, ceea ce determină scăderea consumului de combustibil.

Producătorii folosesc terminologia care le convine din considerente de marketing. Sunt destule scandaluri din cauza asta, așa că trebuie atenție. --Turbojet  17 aprilie 2023 18:49 (EEST)

Corp vs field

Bună,

(vă spun asta pentru că am vorbit de asta recent, doar în caz că vă interesează; dar nu cer nicio acțiune din partea dumneavoastră)

Citind niște articole despre algebra liniară, mi-am dat seama că în majoritatea articolelor, "corp" este folosit în loc de "corp comutativ". Asta e o problemă, pentru că comutativitatea înmulțirii e importantă.

Voi înlocui "corp" cu "corp comutativ" în articol pe care îl citeam când mi-am dat seama de asta, și dacă găsesc timpul o să încerc să fac corecția în mod sistematic pe acest Wiki.

Nu cred că este nevoie de referințe noi pentru aceste schimbări, pentru că situația actuală este că în momentul de față, ce este scris pe Wikipedia în este în dezacord cu sursele (spre exemplu, în articolul en:Vector space este spus că un spațiu vectorial se definește pe un field, și definiția field-ului din en:Field (mathematics) coincide cu cea de Corp (matematică) comutatif).

Din păcate nu putem redefini un "corp" ca fiind obligatoriu comutativ, pentru că asta nu este terminologia română (și nu este rolul nostru să redefinim terminologia). Deci cred că singura cale este de a nu folosi cuvântul corp deloc, și de a folosi corp comutativ și corp (nu neapărat comutativ). După cum v-am spus, în franceză a fost introdus terminologia corps gauche (= corp stâng) pentru corp nu neapărat comutativ. Mi se pare foarte comod; dar din păcate, nu cred că o expresie echivalentă a fost introdusă (încă) în română.

Malparti (discuție) 21 aprilie 2023 00:33 (EEST)

@Malparti: Bună dimineața.

Am găsit manualul din 1968 Elemente de algebră superioară: Manual pentru clasa a XII-a reală de Ion Colojoară și A. Dragomir, cu referenții acad. Grigore Moisil, prof. univ. Nicolae Dinculeanu, lect. I. Ion, prof. M. Bodea și prof. E. Georgescu-Buzău. Bănuiesc că terminologia și definițiile de acolo sunt cele care s-au predat în România. Conține cap. III „Grupuri” (pp. 23–32), cap. IV „Inele” (pp. 33–48, Inele, subinele, divizori ai lui zero, domenii de integritate, caracteristică, morfism de inele, izomorfism), cap. V „Corpuri” (pp. 49–51) și cap. VI „Spații vectoriale” (pp. 52–56).

În cap. IV se definește noțiunea de inel comutativ și domeniu de integritate pe baza unui inel comutativ.

În cap. V (p, 49) corpul este definit drept un inel fără divizori ai lui zero și cu toate elementele nenule inversabile. Tot acolo se spune că orice domeniu de integritate finit este un corp.

În cap. VI (p. 52) apare definiția că spațiile vectoriale se definesc pe corpuri comutative. În continuare, în tot capitolul se folosește termenul „corp” pentru „corp comutativ”.

Nu știu dacă din definițiile respective rezultă că un corp este obligatoriu să fie comutativ, cum am înțeles că spuneți dvs. că e la en.wp. Sigur că referitor la spațiile vectoriale corpurile de acolo sunt comutative.

Având în vedere cele spuse, cred că și noi, în articolele de pe Wikipedia, putem preciza la începutul descrierii la ce fel de corp ne referim, iar ulterior, în articol prin „corp” se înțelege ce s-a definit, fără a fi nevoie de a se preciza de fiecare dată „corp comutativ”. Prin urmare sunt reticent la afirmația dvs. că trebuie schimbate sistematic în acest wiki termenul „corp” cu „corp comutativ”. --Turbojet  21 aprilie 2023 09:05 (EEST)

Nu știu dacă din definițiile respective rezultă că un corp este obligatoriu să fie comutativ

→ Dacă un corp este definit ca un inel fără divizori ai lui zero și cu toate elementele nenule inversabile, atunci nu.

În continuare, în tot capitolul se folosește termenul „corp” pentru „corp comutativ”.

→ Asta poate fi OK, depinde de cum este făcut. Spre exemplu, dacă e în "main-text" și se zice "corpul respectiv" sau "corpul scalarilor" într-o frază pentru a se refera la corpul asociat un anumit spațiu vectorial, e complet OK. Dar dacă e într-o teoremă/definiție și este scris "Fie V un spațiu vectorial pe un corp K, atunci nu e OK.

putem preciza la începutul descrierii la ce fel de corp ne referim, iar ulterior, în articol prin „corp” se înțelege ce s-a definit, fără a fi nevoie de a se preciza de fiecare dată „corp comutativ”

→ Asta nu-mi se pare o idee o bună, pentru că articolele Wikipedia în general nu sunt citite întreg și în mod linear. Eu foarte rar citesc mai mult decât o secțiune dintr-un articol. Deci, după mine ideea este să nu existe nicio ambiguitate în orice paragraf pentru cineva care deja cunoaște (sau crede că cunoaște) terminologia. Spre exemplu, dacă o teoremă începe cu "Fie V un spațiu vectorial pe un corp K", atunci e important să fie precizat "pe un corp comutativ K". Ca să nu există riscul că cineva să creadă că concluzia teoremei se aplică când K nu este comutativ (chiar dacă, fiind că ne referim la un spațu vectorial, e implicit că K este comutativ; dar poate că cititorul nu știe/a uitat asta).

Când ziceam "în mod sistematic", nu mă referam la fiecare ocurență, doar faptului de a verifica că nu există nicio ambiguitate în fiecare ocurență.

Malparti (discuție) 21 aprilie 2023 10:29 (EEST)

În lucrarea citată de mine formularea este: „Fie K un corp comutativ.” În continuare se referă la „corpul K”, deci este ok după cum spuneți și nu este nevoie să se spună „corpul comutativ K”.

Sigur că ambiguitatea trebuie evitată. Însă cred că metoda bună este cea din aliniatul precedent, fără excese. --Turbojet  21 aprilie 2023 10:40 (EEST)

Cea mai comodă soluție ar fi crearea unui nou articol cu titlul Corp comutativ (eventual doar un ciot, în locul actualei pagini de redirecționare) și folosită legătura internă spre acest nou articol, acolo unde se impune. --Bătrânul (discuție) 21 aprilie 2023 10:46 (EEST)

Desigur. Însă eu nu mă pricep destul. Cum am spus, structurile algebrice din clasa a XII-a nu mi s-au cerut la olimpiade, la bac sau la admitere, iar profesoara mea din liceu știa asta și nu a insistat, a preferat să insiste cu pregătirea pentru bac. Nici ulterior, la examene sau în viață, nu am avut nevoie de ele, așa că nu mă pricep.

Problema este că legăturile de la Wikidata sunt între en:Field și fr:Corps commutatif, iar fr:Corps (mathématiques) este legat doar la Wikidata (Q21406562). Bănuiesc că o parte din conținutul articolului Corp (matematică) ar trebui mutat la corp comutativ și legăturile refăcute dar această reoganizare mă depășește. Dacă dv. sau Malparti doriți să faceți, n-am nimic împotrivă. Contribui cu sursa care am spus-o. --Turbojet  21 aprilie 2023 11:40 (EEST)

Pot să scriu un nou articol Corp comutativ, folosind ca surse cursuri universitare în limba română; l-am trecut pe lista mea de articole pe care aș vrea să le scriu, dar nu cred că îi va veni rândul înainte de sfârșitul acestui an. Poate îl va scrie altcineva între timp, eventual unul dintre membrii proiectului „Matematică”. --Bătrânul (discuție) 21 aprilie 2023 12:50 (EEST)

Desigur, când doriți. --Turbojet  21 aprilie 2023 13:38 (EEST)

Dacă ajută: cum am scris undeva, în franceză a fost introdus terminologia "corps gauche" (= "division ring" în engleză), și legăturile pe Wikipedia sunt următoarele:

• (en) division ring ←→ (fr) corps gauche
• (en) field ←→ (fr) corps commutatif
• (en) $\varnothing$ ←→ corps (mathématiques)

iar pagina fr:Corps (mathématiques) este un fel de pagină de dezambiguizare care explică situația în cea ce privește terminologie.

Cât despre ce ar trebui să fie în fiecare articol, nu sțiu... De pe o parte, noțiunea cea mai importantă este cea de "corp comutativ", așa că acest articol ar trebui să fie cel mai mare (cum e cazul în franceză și în engleză); dar de pe altă parte, tot ce este scris în articol "corp" în prezent se aplică la toate corpurile (comutative sau nu), așa că ar fi ciudat să-l mutăm într-un alt articol.

Dacă nu vrem să ne gândim prea mult la asta: cel mai ușor ar fi de a traduce articolele en:Division ring + en:Field (mathematics) + fr:Corps (mathématiques). Problema ar fi de a alege un nume pentru versiunea română a en:Division ring = fr:Corps gauche.

Malparti (discuție) 22 aprilie 2023 02:54 (EEST)

Produs exterior

Bună,

Sunt surprins de acest edit. Nu cunosc terminologia în română, dar din cât știu eu, în engleză și franceză:

• (en) dot product = (fr) produit scalaire (usuel / canonique)
• (en) inner product = (fr) produit scalaire
• (en) outer product = (fr) ? (nu știu dacă are un nume)
• (en) cross product / vector product = (fr) produit vectoriel
• (en) exterior product / wedge product = (fr) produit extérieur

Deci, din cauza asta, fac ipoteza că "produsul exterior" se referă la wedge product... Iar, în cazul ăsta, nu cred că acest concept are legătură cu spații prehilberțiani (cel puțin din cât știu eu).

Noțiunea de spațiu prehilberțian este foarte simplă: se referă la orice spațiu vectorial prevăzut cu un produs scalar (inner product) — adică, o formă biliniară simetrică pozitiv-definită (nedegenerată). În engleză, se numește de obicei inner product space (chiar dacă se folosește și pre-Hilbert space). Terminologia prehilberțian se referă la faptul că acestui spațiu îi lipsește numai completitudinea ca să fie hilberțian.

În concluzie, cred că singura noțiune legat de spație prehilberțiani este noțiunea de produs scalar. Despre produsul exterior... Sincer să fiu nu prea știu ce este, că eu nu mă pricep în algebră.

După ce am scris mesajul ăsta, m-am convins că a fost o greșeală (nu se poate că în română se folosește o terminologie așa diferită care nu corespunde nici cu franceză nici cu engleză) și am dat revert la editul dumneavoastră. Îmi cer scuze dacă a fost o greșeală din partea mea.

Malparti (discuție) 22 aprilie 2023 02:36 (EEST)

Da, am greșit. Am scris „produs exterior” când voiam să scriu ceva pentru „inner product”.

Așa am înțeles de pe en.wp, că spațiul prehilbertian poate fi euclidian sau nu. Dacă este euclidian, operația este „dot product” = „produsul scalar”, iar dacă nu (adică are metrică neeuclidiană), atunci este „inner product”. Am înțeles că „inner product” nu este același lucru cu „dot product”, acesta din urmă fiind un caz particular al lui „inner product”, pentru metrica euclidiană. Vă rog să alegeți dvs. între „produs intern (matematică)” (ca să nu fie confundat cu produsul intern al țărilor), „produs interior” sau alt termen potrivit, și să faceți dvs. modificarea, căci nu cred că poate rămâne expresia „produs scalar” pentru orice metrică, căci atunci pe en.wp s-ar fi folosit pur și simplu „dot product”, nu „inner product”. --Turbojet  22 aprilie 2023 07:28 (EEST)

Îmi cer scuze, d-abia am văzut mesajul dumneavoastră.

Am văzut că ați ales varianta produs interior. Însă, varianta asta nu este potrivită pentru că există un alt "produs interior" care nu are nicio legătură: en:Interior product și fr:Produit intérieur.

După mine, varianta corectă ar fi produs scalar, pentru că din cât știu eu așa se spune în română. Nu am niciun manual de analiza funcțională în română, dar când am cautat pe Google am găsit asta: https://www.math.uaic.ro/~drusu/books/af/ după cum vedeți, se folosește "produs scalar".

Din cât știu eu, corespondența între engleză și română este

• inner product = produs scalar
• dot product = produsul scalar (euclidian uzual)

Sunt destul de sigur de asta. Bineînțeles, nu putem zice "produsul scalar euclidian usual". În engleză, s-a inventat o expresie specifică pentru asta. În franceză (și, cred, în română), nu a fost inventat o astfel de expresie așa că se folosește doar "produs scalar". Nu este o problemă pentru că într-un anumit context nu există nicio ambiguitate la ce se referă expresia.

Nu cred că rolul Wikipediei este să schimbe terminologie, chiar dacă este ca să o modernizeze/unifice, deci după mine în articolul Spațiu prehilbertian ar trebui să se folosească numai expresie "produs scalar". Malparti (discuție) 28 aprilie 2023 13:14 (EEST)

Actual terminologia în limba română este în curs de aliniere la terminologia engleză. Motivul este foarte simplu: materialele „actualizate” sunt aduse de universitari cu grad didactic mic, în principal lectori, care au nevoie de cărți ca să avanseze la gradul de conferențiar. Conferențiarii, ca să avanseze, nu au nevoie să mai scrie cursuri, ci lucrări „cu ISI”. Profesorii nu se mai ocupă de scrierea cursurilor sau tratatelor, sarcina lor este să obțină finanțări prin exploatarea muncii doctoranzilor. Deci, cei care aduc „noul”, „modernitatea”, de fapt nu se complică cu terminologia existentă, ci traduc literal materialele publicate în limba engleză.

Știu că există și alt „produs interior”, și în engleză este la fel. Termenul de „produs interior” este reflectat în recentele dicționare englez-român și român-englez de termeni matematici și tehnici ale d-nei Răileanu. De asemenea, există suficiente rezultate Google care să arate folosirea noțiunii ca atare. Apoi, în unele limbi, nu doar în engleză, dacă spațiul nu este numit „prehilbertian”, atunci este numit pe baza unui radical de tip „interior”, nicăieri nu este numit pe baza unui radical de tip „scalar”.

Nu cred că în articolul spațiu prehilbertian trebuie să se folosească temenul „produs scalar” decât exact la precizarea că este cel euclidian. Nu cred că este vorba de schimbarea terminologiei, ci că ea chiar este în curs de schimbare, iar tendința este clară. --Turbojet  28 aprilie 2023 14:50 (EEST)

Când caut "spațiu prehilbertian" + "produs scalar" pe Google, am 379 de rezultate, cu o proporțiune mare de PDF-uri universitare recente; spre exemplu:

• https://www.utgjiu.ro/math/cbarbacioru/book/algad2015/c05.pdf
• http://dep2.mathem.pub.ro/pdf/didactice/AnalizaFunctionala.pdf
• https://profs.info.uaic.ro/~fliacob/An1/2016-2017/Unitati%20de%20curs/Cursul%2005.pdf
• https://physics.uvt.ro/~neculae/Algebra%20liniara.pdf
• https://ro.scribd.com/doc/251729132/Spa%C8%9Biu-prehilbertian
• etc...

Și în fiecare din aceste exemple, se referă la inner product, nu la dot product.

Când caut "spațiu prehilbertian" + "produs interior", n-am decât 10 rezultate — printre care acest wiki și wiki traduse automatic.

Poate că terminologia se va schimba, însă în prezent termenul standard este produs scalar, deci acest termen trebuie folosit pe Wikipedia.

M-am uitat, de curiozitate, la dicționar doamnei Răileanu și... Aoleu... E plin de traduceri proaste — și de greșeli. Și eu nici măcar n-am cautat greșeli! Eram doar curios ca să văd cum au fost tradus niște termeni pe care le folosesc zilnic (deci, în teoria probabilităților). Vreți niște exemple?

• p.13, aleatoriu (la întâmplare) (t pr) — haphazard; aleatory; random → nici "haphazard" nici "aleatory" nu sunt termeni tehnici, și nu se folosesc deloc! Traducerea corectă este random sau stochastic.
• p.39 cale (t pr, t g, inf) — mean; path → când am văzut asta, am înțeles cum a fost scris acest dicționariu: a fost copiat de un dicționar normal. Pentru că faptul de a zice că în teoria probabilitățior, "cale = mean" este incredibil de... contraproductiv.
• p.72 convergență în probabilitate (t pr) — probability convergence; stochastic

convergence → Aoleu... Doamna inventă expresii care nu există... Este convergence in probability. Nu există nici "probability convergence" nici "stochastic convergence".

• p.78, cuantilă (t pr) — positional average; quantile → ???
• p.80, curbă de repartiție (t pr) — error curve → ???

Când am văzut că fiecare traducere din domeniul meu de cercetare este incorectă, am accelerat pentru că m-am gândit că acest document e scandalos și e o pierdere de timp să-l citesc. Am scroll-at un pic și am văzut

• p.269, repartiția/ legea lui Poisson (t pr) — law of small numbers → Doamne... E "Poisson distribution"!! "the law of large number" e altceva, e teorema care zice că Bin(n, p/n) -> Poisson(p)!!
• p.300, speranță matematică (t pr) — mathematical expectation; expectation value; → OK, asta e termenul CEL MAI IMPORTANT. Și nici măcar n-a fost tradus corect! Traducerile corecte sunt mean, expected value sau expectation. Expresie expectation value nu există!

M-am gândit, "OK, m-am uitat într-un domeniu cam 'specializat'. Hai să mă uitat la matematică de bază." Aoleu:

• p.205, mulțime vidă (mulțime de măsură nulă) (t mul) — null set; empty set → de cei doi termeni sunt împreună??? Sunt concepte diferite! Și care este "mulțimea vidă" și care este "mulțime de măsură vidă"??

După asta, eram atât de supărat (șir de funcții = system of functions???) că m-am oprit.

În concluzie:

• Acest dicționar este o rușine. Vă sfătuiesc să nu-l folosiți (dacă vreți să scrieți corect în engleză).
• Nu sunt surprins că se folosește expresia "produs interior" în acest dicționar: în viața de zi cu zi, "inner" = "interior" — exact cum "așteptare" poate înseamnă "expectation" și "cale" poate înseamnă "mean"... Însă, dacă cineva zice că aceste sunt traducerile potrivite în teoria probabilităților (așa e scris în acest dicționar!), e clar că această persoană habar nu are despre ce vorbește.

Bine, m-am luat valul cu acest dicționar, dar ca se ne întoarcem la problema noastră: eu sunt destul de sigur că traducerea corectă pentru inner product este produs scalar. Pot să găsesc ușor zeci de PDF-uri de analiză funcțională "de calitate" (în sensul că nu sunt traduse automatic, și că conținutul și tipografia sunt satisfăcători) unde se folosește această terminologie. Dacă puteți să faceți același lucru cu "produs interior", o să vorbesc cu niște matematicieni români care și-au făcut licența și/sau masteratul în românia și masterul și/sau doctoratul în SUA / Anglia. Dacă nu, vă propun să folosim numai expresia "produs scalar" în articole ca Spațiu prehilbertian și Spațiu Hilbert (și în toate articole legate de noțiunea de produs scalar, precum Inegalitatea Cauchy-Schwarz — apropo, produs scalar este deja varianta cea mai comună pe acest Wiki). Malparti (discuție) 30 aprilie 2023 16:08 (EEST)

Bine, faceți cum doriți, însă nu vă limitați doar să înlocuiți sintagma „produs interior” cu „produs scalar”. Ați spus că termenul „produs scalar” poate avea semnificații diferite, însă nu există ambiguitate deoarece contextul precizaează despre ce este vorba. Vă rog să țineți cont că dacă matematicienii știu care este semnificația noțiunii în context, utilizatorii Wikipediei nu știu și n-ar fi bine să pună legături interne spre o noțiune unde nu se potrivește, doar pentru că sunt aceleași cuvinte. Funcția Wikipediei de sugerare a legăturilor este și ea adesea înșelată de aceste aspecte și, la rândul ei, înșeală și utilizatorii care vânează „contribuții” pentru a primi statutul de autoconfirmați sau cu confirmare extinsă. De aceeea ar fi bine să explicați pe scurt (în câteva cuvinte) la spațiu prehilbertian și peste tot unde un neofit poate întâlni noțiunea, care este sensul ei, ceva de genul „aici produsul scalar este folosit în sensul de... nu în sensul de...”. --Turbojet  30 aprilie 2023 17:31 (EEST)

Uitați ce am făcut:

• În primul rând, am rescris complet articolul Produs scalar. Probabil că nu e perfect, dar e mult mai complet decât ce exista înainte. Am încercat să scriu ceva la nivelul unui elev de liceu.
• Am rescris introducerea articolului Spațiu prehilbertian, în particular ca să o simplific. Acest articol se adresează, într-un sens, la "specialiști" (în sensul că dacă cineva nu știe ce este un spațiu vectorial abstract, nu are nicio șansă să înțeleagă ce este un spațiu prehilbertian), deci putem merge la esențial.

Am adăugat mai multe linkuri între ambele articole, astfel încât:

• Cineva cu un nivel universitar în matematică care caută ceva despre produsele scalare abstracte să vadă imediat că pagina Produs scalar, și să poată găsi pagina Spațiu prehilbertian într-o clipă.
• Un elev de liceu (sau părinții lui, sau cineva curios fără prea mult bagaj matematic) care a ajuns pe pagina Spațiu prehilbertian urmărind un link greșit să poate înțelege că e normal dacă nu înțelege absolut nimic, pentru că linkul a fost greșit și caută de fapt pagina Produs scalar.

Cred că situația este satisfăcătoare acuma. Însă, s-ar putea că am făcut niște greșeli de română (sau chiar niște tipo în formulele de mate). În plus, n-am adăugat nicio sursă. După mine, e o problemă în special pentru articolul Produs scalar. Ar fi bine dacă acest articol ar avea surse bune în română (pentru articol spațiu prehilbertian, nu e atât de grav dacă toate sursele sunt în engleză).

Malparti (discuție) 1 mai 2023 21:54 (EEST)

Ceva ne legat de asta: mi se pare o problemă dacă dicționarul lui Răileanu este folosit ca "sursă de încredere" pentru traducerii semi-oficiale, atât de dezastros fiind. Ce putem face despre asta? Există vreo alternativă? Și dacă nu: bineînțeles nu voi scriu un astfel de dicționar — pentru că (1) nu mă pricep destul la partea română, și la niște domenii tehnici; și (2) n-am timpul sau cheful — însă e destul de ușor să dovedești că dicționarul este de slabă calitate (cel puțin în domeniile la care m-am uitat). Așadar mi se pare... Problematic dacă Wikipedia se bazează în mare pe acest dicționar. Malparti (discuție) 1 mai 2023 22:01 (EEST)

┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Am citit articolele, vă felicit și vă mulțumesc pentru contribuția dvs. la wikipedia în limba română. În articole am făcut câteva modificări minore și legături wiki. Promit să traduc articolul flux, sunt destul de familiarizat cu noțiunea, de la mecanica fluidelor numerică și de la Sistemul Internațional.

Din păcate, cum v-am spus, eu nu sunt matematician, ca urmare biblioteca mea matematică este sărăcuță rău. Mai bine stă la capitolul inginerie, dar cei care promovau pe aici DVD-urile cântărețelor străine m-au scârbit să scriu despre inginerie afirmând că asta nu interesează pe nimeni. Adică eu sunt un prost că nu știu că articolele despre inginerie nu sunt sponsorizate de impresari, care, la rândul lor, sunt plătiți de artiștii care au nevoie de reclamă. Enfin...

Sursele la care am acces sunt cele de aici. O să văd dacă pot pune surse când am timp. Deocamdată sunt în proiectul 100wikidays, care îmi ocupă zilnic ore bune. Și mai am și altele pe cap, nu doar Wikipedia.

Nu țin neapărat la dicționarul d-nei Răileanu. Situația este următoarea: ea este lingvistă la Universitatea București. Evident că nu este specialistă în matematică și tehnică, așa că probabil a apelat la colegii ei de la catedrele de matematică și fizică. Sau invers, ei au apelat la ea. De fapt, dicționarul este ceva făcut fără bani, din lipsa finanțării învățământului. D-na Lidia Vianu coordonează un master de limba engleză (traducători de literatură) din UB și are o editură virtuală, MTTLC, unde sunt publicate exclusiv electronic și difuzate gratuit ceea ce fac ei voluntar. Însă fiind o editură înregistrată, care publică lucrările cu ISBN, Wikipedia recunoaște aceste lucrări ca fiind surse de încredere. Bine, dacă noi știm mai exact cum stă treaba într-un anumit domeniu nu suntem obligați să ținem cont de acel dicționar, cum nu suntem obligați să ținem cont nici măcar de DEX, chit că e „opul” Academiei, că și el e scris tot de lingviști, cei de la Institutul de Lingvistică al Academiei „Iorgu Iordan - Al. Rosetti”, coord. Mioara Avram, care au impresia că dacă „matrice” și „matriță” au aceeași etimologie, ar trebui să sune la fel. Sau că ei spun „lasere” în timp ce fizicienii de la Măgurele lucrează la „Institutul [...] Fizica Laserilor [...]”. Deci, unde știm noi (specialiști la care Wikipedia nu ne recunoaște competența) cum este bine, spunem cum știm noi, iar unde nu știm, ne orientăm după ce găsim (preferabil cu ISBN, aka „consensul (c)academic”, că sunem pe Wikipedia :) ). --Turbojet  2 mai 2023 09:16 (EEST)

Mersi mult pentru corectări. Am făcut câteva modificări în ambele articole, nimic major. Singura modificație notabilă este că am dat revert de la "definit pozitiv", pentru că aici vorbim de un termen tehnic, (nu de "este definit ca fiind pozitiv"), și cred că "pozitiv-definit" (cu sau fără "-", nu prea contează; eu prefer cu "-", pentru că subliniază faptul că e jargon) e termenul corect — a se vedea spre exemplu Matrice pozitiv definită. Cel puțin e termenul pe care l-am văzut mai des (chiar dacă, cu franceză, sunt obișnuit la définie positive). Oricum articol Spațiu prehilbertian, chiar dacă e destul de OK, are câteva probleme (sau chiar greșeli) și ar trebui rescris (dar momentan nu am timp).

Legat de dicționarul tehnic: scopul meu nu este să critic oameni care fac lucruri voluntar, și n-am nimic împotrivă doamnei Răileanu. Însă (1) un dicționar greșit ar putea fi mai rău decât nimic (2) e destul de clar că dicționarul nu a fost scris cu ajutorul oamenilor din domenii respective, ceea ce mi se pare un pic... enervant. Oricine din colegii mei (sau chiar din studenții mei), chiar dacă nu vorbesc română, ar fi putut să se uită 15 minute la termeni cu "(t pr)" și ar ajunge la aceeași concluzie că o mare parte din traduceri sunt greșite (pur și simplu pentru că varianta engleză nu se folosește). Malparti (discuție) 2 mai 2023 15:31 (EEST)

Format EquationRef

În articolul distanță euclidiană am întâlnit un format: Format:EquationRef. Oare care este rolul acestui format? Mulțumesc. 178.138.32.99 (discuție) 23 aprilie 2023 20:56 (EEST)

Vedeți en:Template:EquationRef. Numerotează ecuațiile.

În lucrările din limba română această numerotare este de obicei la dreapta.

Pe Wikipedia numerotarea este discutabilă, deoarece la modificări se poate schimba. Dacă cineva introduce între „ecuația 2” și ecuație încă o ecuație, ecuația inițială va avea numărul 3, iar neștiința/neatenția celui care modifică poate crea confuzii.

În articolul respectiv cel mai bine ar fi să se înlocuiască textul „2 ({{EquationRef|2}})” cu „următoare”. Puteți face. --Turbojet  24 aprilie 2023 08:06 (EEST)

Paranteza de dezambiguizare

Aș sugera schimbarea titlului Rotație (matematică) în Rotație (geometrie), pentru uniformizare, luând exemplul translație (geometrie). Cum vi se pare propunerea? 178.138.34.153 (discuție) 26 aprilie 2023 00:59 (EEST)

Titlul a fost ales cu „matematică” pentru că actual digital asta se face cu matrici de rotație (aka algebră), apoi apar grupuri de rotație (aka algebră abstractă), deci nu doar în geometrie. Mai degrabă translația ar putea fi redenumită. Dar „plimbarea” articolelor prin denumiri nu este foarte benefică serverelor. --Turbojet  26 aprilie 2023 09:54 (EEST)

Denumire

Vă salut! M-ați făcut curios, cu "hunopații"... :). Știu ce vreți să ziceți, dar cred că deși denumirea în sine ar fi una potrivită, poate, totuși ar trebui identificată una care să și existe în literatură. Cum "extremismul naționalist maghiar" sună prea complicat și în plus nu conceptualizează chiar cum trebuie tipul de deviație la care s-ar putea referi noțiunea de "hunopat", mă întreb cum sună de fapt noțiunea care descrie respectiva deviație, pentru a putea scrie eventual, cu această ocazie și un articol. Accipiter Gentilis _Q.^(D) 30 aprilie 2023 17:28 (EEST) P.S. Nu sunt chiar de acord cu afirmațiile dv. referitoare la sursele americane, deoarece complexitatea situației din perioada 1850-1950 este foarte mare. În opinia mea românii preferă să remarce numai ceea ce le convine și sunt, per ansamblu, de acord aproape numai cu ceea ce le-ar putea fie favorabil dar, în fine, aș zice că ne-am putea undeva întâlni oarecum la mijloc, cel puțin în ce privește anumite segmente.

Mda. Expresia este folosită în Ardeal, eu am auzit-o în Cluj-Napoca, n-am inventat-o eu.

Mie mi se pare destul de simplu. Românii vor să se declare urmașii (moștenitorii) dacilor și continuitatea în teritoriu ca să poată invoca dreptul primului ocupant. Maghiarii vor să se declare urmașii (moștenitorii) hunilor și afirmă că au ocupat Panonia și Transilvania, care atunci când au venit ei nu erau populate, tot pentru ca să invoce dreptul primului ocupant. Aceasta este justificarea termenilor, perfect simetrică. Fiecare își susține poziția și vrea să desființeze pe celălalt, dacopații reclamând că nu există legătură directă între huni și maghiari, precum și faptul că maghiarii au trebuit să lupte pentru Transilvania, iar hunopații reclamă că țara s-a golit odată cu retragerea Aureliană și a stat goală până au venit ei, teoria lui Roesler.

Toate astea mie mi se par fără sens câtă vreme dreptul primului ocupant nu funcționează în SUA și în America de Sud referitor la amerindieni, în Australia referitor la aborigeni etc. De fapt, contează dreptul forței, de care maghiarii au uzat în secolele X–XIII, dar nu le convine că și românii au uzat de el în 1919, așa că din acest pdv. „suntem (din nou) chit”. Apoi, este și votul popular, unde românii sunt (net) avantajați, față de votul cenzitar, al proprietarilor, unde maghiarii, dacă grofilor li s-ar restitui proprietățile primite de la regii lor, nicidecum cumpărate nici de regi, nici de grofi, ar fi avantajați.

Personal, îmi cunosc foarte bine istoria familiei mele, din Transilvania, care a luptat generații întregi (încă dinainte de 1849), cu sacrificii, ca ei să trăiască într-o Românie, iar acum am motive personale serioase să doresc statu-quo. Dacă vă interesează, vă pot spune în privat. Sunt de acord să fie eliminate prostiile dacopaților, cu condiția să fie șterse și cele ale hunopaților. Însă aceștia nu scriu pe ro.wp, ci pe... folosind „surse” pe care unii le declară „consens academic”.

PS. Am probleme cu calculatorul principal, acum scriu de pe unul secundar, mai vechi, unde nu-mi funcționează Javascript, deci nu mă anunță dacă primesc mesaje. S-ar putea să întârzii cu răspunsurile. --Turbojet  30 aprilie 2023 18:27 (EEST)

Ei..., nu e vorba să-mi explicați mie ceva. Oricum, văd mai sus că în esență avem aceeași opinie, în sensul că România a uzitat întradevăr de dreptul forței. Mă rog, asta a fost nu numai în 1919 ci și ulterior, în grade variabile, cu precădere în perioada interbelică și într-o oarecare măsură și ulterior. Dar, asta nu era ceva deosebit în logica timpului, fiind mai degrabă ceva uzual atât în arealul european interbelic cât și în cel al Pactului de la Varșovia după WWII, atât pe plan intern cât și pe plan extern. Din acest punct de vedere nu văd de ce alții s-ar plânge mai tare ca ceilalți, indiferent din care parte am privi lucrurile. Singurul lucru care nu e în regulă e victimizarea atunci când nu e cazul, dar la fel de în neregulă este și ca ambele părți să nu accepte faptul că au uzitat de dreptul forței, atunci când au avut ocazia.

Într-o altă ordine de idei aș vrea să scot ceva de un articol, iar pentru asta la modul concret îmi trebuie surse, altfel știți și dv. că dacă nu sunt surse, se cheamă că nu există pentru Wikipedia. În varianta scurtă e vorba așadar de o variantă de naționalism deviant cu specific maghiar. Întrebarea de bază este: exceptând ce "am auzit", exită studii/etc.... pentru această variantă (hunopat/echivalent)?

Pe de altă parte prostiile sunt prostii din orice unghi le-am privi, așa că argumentul că prostiile dacopațiilor nu ar trebui șterse pentru că alea ale hunopaților nu sunt șterse, cam scârțâie. Eu nu văd ceva util în a păstra tâmpeniile, cu atât mai mult cu cât influențează negativ dezvoltarea economică, socială, politică, instituțională, militară, etc... Mă rog părerea mea. E drept că pot fi utile pentru a i se da de lucru părții adverse, dar asta nu e ceva util, cu referire la Wiki.--Accipiter Gentilis _Q.^(D) 30 aprilie 2023 21:08 (EEST)

Am văzut discuția și aș vrea să adaug o informație (sper să ajute): din câte am înțeles, termenul de dacopat a fost născocit și promovat de Dan Alexe, care este de profesie cameraman și scriitor de ocazie. Înainte era folosit dacoman. În privința lui hunopat nu am aflat, și nici nu știu dacă este încetățenit la maghiari. Cert este că au și ei niște oameni echivalenți dacopaților. Dar dacă doriți să scrieți despre subiect o să aflați că asemenea fenomene se petrec în cam toată zona Balcanilor: bulgarii care revendică Muntenia și susțin că muntenii vorbeau un dialect bulgar (!) ori conflictul bulgarilor cu macedonenii, sârbii și toți vecinii lor etc. de o să ajungeți până la fenomenul ultras din fotbal. Dacă sunteți surprinși negativ de oamenii românilor și ungurilor, atunci merită aruncat un ochi și mai la sud. :-)

Pe de altă parte am observat că și pe en.wiki contribuțiile maghiarilor au început să clatine și în ochii altora, spre o direcție bună (zic eu). Să sperăm că disputa va atrage mai mulți oameni care să și intervină.--Kun Kipcsak (discuție) 30 aprilie 2023 21:53 (EEST)

Ei, nu mă refer la ceea ce e "ubicuitar" în arealul lăsat vraiște de fostele imperii Otoman și Austro-Ungar... (BTW, apropo de bulgari, chestiile nasoale cu adevărat în ce-i privește sunt cu Macedonia - mai ales și cu Turcia, nu cu Ro). În fine, ideea e că m-am cam plictisit de prostiile la care s-a ajuns datorită enclavizării și m-am gândit că aș putea să mă fac util, again... :)). Prostia și hidrogenul nu au cum să dispară din Univers, asta e clar, dar pornind de aici se poate face totuși, pe ici pe colo câte ceva.--Accipiter Gentilis _Q.^(D) 30 aprilie 2023 22:21 (EEST)

Aș zice că e o combinație între moștenirea imperiilor amintite și natura războinică a oamenilor din aceste părți, care întâmplător (sau nu...) coincide cu natura tracilor, astfel descriși de Herodot: „După indieni, neamul tracilor este cel mai mare; dacă ar avea o singură conducere și ar fi uniți în cuget, ei ar fi, după părerea mea, de neînfrânt.” :-)--Kun Kipcsak (discuție) 30 aprilie 2023 23:02 (EEST)

:) →--Accipiter Gentilis _Q.^(D) 30 aprilie 2023 23:22 (EEST)

@Accipiter: Nu am surse, mai discut și eu pe FB și alții (maghiari!) când mă plâng de cum a fost tratată familia mea în Austro-Ungaria zic că au fost excese, că și ei au „h...” lor, care au greșit, Hatvani a greșit în 1849, Kossuth a fost miop politic, Apponyi a fost mult prea încrezător etc. Însă nu uită să spună că acum sunt alte vremuri, cu alte valori, în care trecutul este, vezi Doamne, uitat. Enfin, paguba prostului... Știți că Goga a cumpărat castelul de la Ciucea de la văduva lui Ady Endre. Ei, acest Ady Endre m-a lămurit bine care erau idealurile revoluției maghiare de la 1849. Adică nu ce scria în declarația aia, ci cine ce voia de fapt. Și știu și acum ce ar însemna schimbarea limbii oficiale. Nu am nimic cu limba, ci cu schimbarea.
Problema este că „prostiile” românilor sunt considerate ca atare, dar ale maghiarilor sunt expuse în surse de încredere (sic!).

@Kun Kipcsak: Mulțumesc. Știu că Balcanii sunt „butoiul cu pulbere”. Am auzit și eu că bulgarii au zis că dacă România primește RM, de ce ei să nu primească Dobrogea? Doar au fost acolo și pe vremea țaratului, și în perioada otomană, zona a devenit a României destul de recent și în opinia lor nejustificat. Știu că revendică și Salonicul, sârbii revendică Banatul, că oricum, țara lor a rămas acum cam mică...
Vă spun un banc de prin 1990. Poate îl știți, dar pe mine m-a lămurit.

„Românul optimist învață englezește (ăsta-s eu și toată familia mea),

Românul pesimist învață ungurește (ăștia erau părinții mei, care m-au dat la școala elementară maghiară),

Românul realist învață să tragă cu pușca” (ăsta voi deveni eu dacă unii mă vor agasa cu „globalizarea”, „valorile...”, „corectitudinea politică”, „dreptul istoric” și alte idei de acest calibru).

Bun, noapte bună. --Turbojet  30 aprilie 2023 23:10 (EEST)

Întrebare de la Filimon Natalia referitoare la Discuție Utilizator:Filimon Natalia (3 mai 2023 17:39)

Care este cel mai mare vulcan? --Filimon Natalia (discuție) 3 mai 2023 17:39 (EEST)

@Filimon Natalia: Bună ziua,

Rolul unui mentor este să vă răspundă la întrebări referitoare la regulamentul Wikipediei, nimic altceva.

Întrebarea dvs. nu se referă la asta. :) --Turbojet  3 mai 2023 19:03 (EEST)

Întrebare de la Victor Neumann 2023 (17 mai 2023 14:50)

Buna ziua, Sunt Victor Neumann. Va rog, as dori sa modific aspectul paginii care apare despre mine in Wikipedia. As vrea sa nu mai apara acele atentionari referitoare la formatul paginii si la numarul mare de citate in legatura cu lucrarile mele. Am incercat dar am reusit doar cateva modificari pe care cred ca le puteti verifica. Va rog sa ma ajutati sau sa ma indrumati in acest sens. Va multumesc. --Victor Neumann 2023 (discuție) 17 mai 2023 14:50 (EEST)

@Victor Neumann 2023: Bună ziua,

Vă știu. Deși nu prea mă ocup de articole biografice, încerc să vă ajut.

Înțeleg problema. Acele etichete n-au nicio legătură cu dvs. personal, ci sunt etichete care semnalează utilizatorilor care doresc să lucreze la articol problemele de formă ale articolului, din punct de vedere al Wikipediei. Pentru astfel de articole Wikipedia are un „stil” propriu, spre care ar trebui să tindă aceste articole. În momentul în care forma cerută este obținută, aceste etichete se pot șterge, dar nu înainte.

Să vedem ce se cere:

• „Este sub formă de listă”. Pe Wikipedia articolele despre persoane nu sunt CV-uri, ci chiar articole biografice. Deci nu aici este locul unei liste [complete] de lucrări. O listă completă poate fi referită la „Legături externe” către un site oficial, de exemplu al unei universități, al unui muzeu, al unei asociații profesionale, unde acest CV este publicat. În articol se pune o mică selecție care indică cititorului pentru ce este cunoscută persoana, iar asta, pe cât posibil, în proză, nu în listă.
• „Formatul standard”. Această cerință se referea la situația din 2015, când articolul era încărcat de citate (atribuite unor persoane al căror nume era scris cu litere grase, ceea ce nu corespunde manualului de stil), chestiune care oarecum s-a rezolvat. De fapt, pentru Wikipedia acestea nu au valoare, le consideră niște „perieri” făcute din interes. Mă rog, un număr rezonabil de aprecieri scurte arată că ele există.
• „Bibliografia”. Aici este principala problemă a articolului. Conform politicii de verificabilitate, orice informație dintr-un articol trebuie să provină dintr-o sursă serioasă, care trebuie neapărat citată, exact cum sunt citate materialele care sunt studii bibliografice: la fiecare pas se citează ce și de unde s-a luat. Aceste surse trebuie să fie independente de subiectul articolului, deci un CV nu este o „sursă” în viziunea Wikipediei, deoarece este ce spune subiectul despre el însuși, nu ce spun sursele independente. Tehnic, un articol biografic ar trebui să arate cam așa. Vedeți acolo cele peste 200 de citări. În principiu tot ce nu este referențiat poate fi șters la cererea oricui dacă sursa nu apare în 10 zile. Eu personal, ca să mă ocup de articol ar trebui să devin un fel de biograf, să citesc toate materialele existente despre subiect etc. Actual sunt prins într-un proiect mare de matematică, nu mă pot ocupa personal de articolul dvs. Îmi cer scuze și vă rog să mă iertați. Tot ce pot face este să vă prezint situația, ca mai sus. Vă salut cu respect, --Turbojet  17 mai 2023 15:47 (EEST)

Buna ziua. Va multumesc pentru raspuns. Acum am inteles care sunt problemele, adica imaginea este mult mai clara fata de precizarile Wikipedia aparute in articol . Ma straduiesc sa rezolv. Va multumesc pentru intentia de a ma ajuta si inteleg ca sunteti ocupat. Va salut si eu cu mult respect! Victor Neumann 2023 (discuție) 17 mai 2023 16:55 (EEST)

Întrebare de la Ekoj23 (22 mai 2023 18:34)

Salut, vreau sa creez o pagina noua a unui artist roman, ma poti indruma sa fac asta? --Ekoj23 (discuție) 22 mai 2023 18:34 (EEST)

@Ekoj23: Bună seara,

Da. Citiți mesajul din pagina dvs. de discuții cu utilizatorul. Acela nu este doar un mesaj de salut, ci chiar instructajul cum puteți face ce întrebați.

De fapt, primul pas pe care trebuie să-l faceți este să adunați materialele publicate în surse de încredere despre acel artist, pentru a putea demonstra notabilitatea persoanei, așa cum o înțelege Wikipedia. Pentru ca articolul să poată fi acceptat este necesară citarea acestor materiale. Vă doresc succes. --Turbojet  22 mai 2023 21:20 (EEST)

Întrebare de la Coltucmariusvicentiu (23 mai 2023 11:35)

Ati intrat pe pagina Wikipedia a domnului Coltuc Marius Vicentiu? --Coltucmariusvicentiu (discuție) 23 mai 2023 11:35 (EEST)

@Coltucmariusvicentiu: Bună ziua,

Nu am găsit pagina. Puteți da o legătură (link) spre pagină? --Turbojet  23 mai 2023 11:44 (EEST)

Utilizator:Coltucmariusvicentiu Coltucmariusvicentiu (discuție) 23 mai 2023 11:52 (EEST)

Aceea nu este pagina lui Coltuc Marius Vicentiu, ci pagina în care utilizatorul Coltucmariusvicentiu își organizează activitatea pe Wikipedia. Nu poate fi folosită pentru altceva. --Turbojet  23 mai 2023 19:48 (EEST)

Politehnica din Timișoara

Acum vreo zece ani ați încărcat Logoul Politehnica LogoUPT2013.png cu utilizare cinstită. De ce considerați că nu poate fi încărcat pe Wikicommons, din moment ce legea 8/1996 spune explicit;

Articolul 9

Nu pot beneficia de protectia legala a dreptului de autor urmatoarele:

..... c) simbolurile oficiale ale statului, ale autoritatilor publice si ale organizatiilor, cum ar fi: stema, sigiliul, drapelul, emblema, blazonul, insigna, ecusonul si medalia;

Logoul, fiind simbolul Politehnicii care este o organnizație, nu este supus drepturilor de autor în România. afil (discuție) 3 iunie 2023 00:39 (EEST)

Bună dimineața,

Legea se referă la autoritățile și organizațiile care reprezintă statul: președinție, guvern, justiție, armată, poliție și cam atât. Adică voiau să spună că ei (guvernul etc.) nu sunt dispuși să plătească artistului care le-a creat logo-urile drepturi de autor de fiecare dată când folosesc aceste logo-uri (de exemplu în antetele de pe hârtiile oficiale). În rest, logo-urile sunt protejate, aparțin celor pe care îi reprezintă, care nu permit folosirea lor de către alții. Nu este permis, de exemplu, ca un agent economic și-și facă și să utilizeze un logo derivat din logo-ul Universității din București. Dacă acest logo n-ar fi protejat, oricine ar putea face asta. Protecția nu se face prin legea drepturilor de autor, ci prin procedura de marcă înregistrată. Revenind la logo-urile la care se referă L8/1996, dacă cineva încearcă să le folosească este acuzat de fals în acte publice.

Aceste aspecte sunt de competența avocaților specializați, depășesc cu mult competențele noastre. --Turbojet  3 iunie 2023 07:20 (EEST)

Infocasetă

Bună ziua. Am introdus o infocasetă în articolul despre Banatul timișan și îmi afișează la descrierea hărții „Poziția localității” în loc de „Poziția regiunii”. I-am scris lui Andrei Stroe (Discuție_Utilizator:Andrei_Stroe#Infocaseta_Regiune), rugându-l să corecteze formatul. Dacă aveți dvs. o idee cum poate fi modificat formatul, vă rog să corectați dvs. Îmi cer scuze dacă am cauzat o încurcătură prin modificările mele. Donarius (discuție) 18 iunie 2023 13:21 (EEST)

Cred că am rezolvat. Am adăugat un parametru, care nu se transmitea la modului InfoboxSettlement. Vă rog să verificați dacă nu am stricat ceva. (Time-out, sunt chemat la masă.) --Turbojet  18 iunie 2023 14:46 (EEST)

E bine. Mulțumesc. Rezolvă din păcate doar acest caz punctual. Poate Andrei va găsi o soluție care să se potrivească în toate cazurile similare. --Donarius (discuție) 18 iunie 2023 14:50 (EEST)

Sigur, soluția este ca fiecare format de infocasetă să genereze și să transmită parametrul ăla la genitiv care i se potrivește, să nu trebuiască declarat manual. --Turbojet  18 iunie 2023 15:37 (EEST)

Nume propriu sau substantiv comun?

Bună ziua! Am observat revenirea dv de la Problema podurilor din K... referitor la un nume de perioadă istorică. Mi-am amintit din manualele de istorie despre folosirea ca nume proprii a denumirii perioadelor istorice Antichitatea, Evul Mediu, etc.. Mi-amintesc și din manualele/surse de gramatică despre includerea la nume proprii a intervalelor istorice. Am verificat și cărți de istorie a științelor și matematicii, unde apar tot cu literă mare. Este posibil oare să fie situații în care aceste nume istorice să fie considerate substantive comune, cum ați precizat în descrierea revenirii?5 93.122.249.125 (discuție) 18 iunie 2023 17:30 (EEST)

Bună ziua.

După dvs., întotdeauna când apare cuvântul „antichitate”, trebuie scris cu literă mare? Chiar și când are un sens similar cu „preistorie”? Sau și aceea trebuie scrisă întotdeauna ca „Preistorie”, cu majusculă? --Turbojet  18 iunie 2023 18:44 (EEST)

Vreți să spuneți că scris cu literă mică ar avea un sens mai imprecis delimitat, fiind înlocuibil cu sintagma "din vechime" (pentru a NU induce în eroare cu perioada istorică numită Antichitate, mai precis delimitată? Oarecum papirusurile egiptene se află la limita preistoriei?)--93.122.249.125 (discuție) 18 iunie 2023 20:39 (EEST)

Da, asta vreau să spun, când sensul este „de pe atunci” este altceva decât „exact acea epocă”. --Turbojet  18 iunie 2023 21:07 (EEST)

Încercarea de verificare a unei informații

Buna dimineața! Tot la articolul Problema podurilor din K, încercând să verific o afirmație cu semn de întrebare (dacă viziunea "matematica știință a cantității" este aristotelică) am ajuns la un articol din enwiki en:Aristotelian realist philosophy of mathematics. Cum s-ar putea traduce titlul acestui articol en: Perspectiva realistă aristotelică asupra matematicii? 93.122.249.50 (discuție) 20 iunie 2023 06:58 (EEST)

Bună dimineața.

Traducerea literală este „Filosofia realistă aristotelică a matematicii”. Mai departe nu mă hazardez, deoarece nu cunosc subiectul.

În urma acestei completări doream să iau legătura cu dvs. Desigur, o consider corectă, doar că fără o trimitere cititorul este lăsat să înțeleagă intuitiv noțiunea de ecuație implicită, ceea ce poate produce confuzii, căci fiecare intuiește lucrurile în manieră proprie (eu nu fac excepție, unele noțiuni pe care nu le-am studiat le pot intui greșit). N-ați vrea să traduceți articolul funcție implicită^⁠(en), spre care să faceți legătura? Articolul lipsește, iar legătura este acceptabilă, căci o ecuație presupune doar egalarea funcției cu ceva, de exemplu 0. --Turbojet  20 iunie 2023 07:24 (EEST)

M-am uitat peste articolul en:Implicit function, o să-l traduc în următoarele zile, după rezolvarea unei probleme urgente extrawiki, ce mi-a încurcat programul săptămâna anterioară.--93.122.249.50 (discuție) 20 iunie 2023 10:10 (EEST)

Felicitări

Felicitări pentru noua dumneavoastră responsabilitate! Mă bucur că v-ați angajat la această sarcină dificilă și am încredere deplină în spiritul dumneavoastră de discernământ. Știu că acordați atenția cuvenită detaliilor și cântăriți cu grijă importanța lor în evaluarea articolelor. Dar mai ales știu că nu veți proceda „pe bandă rulantă” și că nu veți favoriza în niciun caz vreun domeniu, vreun subiect ori vreun utilizator, ci veți căuta să păstrați neutralitatea și echilibrul care vă caracterizează. Vă doresc mult succes în această activitate! --Pafsanias (discuție) 1 iulie 2023 21:23 (EEST)

Mulțumesc.

Aș dori să nu rămân singur în acestă activitate. Știu că nu pot și dribla, și șuta, și fluiera golul. Dacă mă limitez la a fluiera, mă îndoiesc că lucrurile se vor mișca. Aș dori să iau legătura cu cei ce pot face evaluări, cei ce pot rezolva sesizările. Acolo pot „fluiera”. Dar dacă trebuie să evaluez eu, sau să rezolv eu, trebuie să „fluiere” altcineva. Asta este propunerea mea, o colaborare care să impulsioneze activitatea. --Turbojet  1 iulie 2023 23:38 (EEST)

Felicitări și mult succes și din partea mea! --Mihai (discuție) 15 iulie 2023 12:18 (EEST)

Mulțumesc, n-am uitat. Am început să citesc referatele, dar mai am. O să spun la cafenea care este impresia mea. --Turbojet  15 iulie 2023 12:34 (EEST)

Nu am mai apucat să votez la Wikipedia:Nominalizări articole bune/Responsabili dar sper ca măcar felicitările din partea mea să nu fie prea târziu de dat...--Kun Kipcsak (discuție) 15 iulie 2023 18:26 (EEST)

Nicio problemă. Mulțumesc. :) --Turbojet  15 iulie 2023 18:32 (EEST)

Orientări in matematică

În privința abordării matematice a structuralului am observat undeva un citat/explicație a lui Grigore Moisil despre matematica modernă. Poate fi acest citat inclus acolo unde ați pus nc la articolul matematică și operație algebrică? 178.138.35.56 (discuție) 10 iulie 2023 23:18 (EEST)

Dacă îl citați textual, nu în interpretarea dvs. Și dacă nu sugerați acolo că filosofia lui ar fi adevărata matematică. Spuneți: „Moisil afirmă că... etc.”, nu „asta e așa”<ref>Moisil, ...</ref>.

Acum închid, noapte bună. --Turbojet  10 iulie 2023 23:36 (EEST)

Bună dimineața! În acest context legat de interpretare sau non-interpretare trebuie menționat că viziunea lui Moisil asupra matematicii moderne structurale nu este una singulară, ea fiind o constatare in acord altor matematicieni cu pagini Wikipedia.--178.138.35.56 (discuție) 11 iulie 2023 00:50 (EEST)

Deci dacă pe lângă Moisil mai sunt menționați vreo doi matematicieni, atunci s-ar putea "așa e"?--178.138.35.56 (discuție) 11 iulie 2023 00:53 (EEST)

Dar un interviu cu un profesor de matematică care zice explicit: "Pentru majoritatea elevilor, matematica e o rutină obositoare" cum poate fi utilizat pe Wikipedia? Este doar o interpretare unilaterală? Sau "așa e"?--178.138.35.56 (discuție) 11 iulie 2023 00:59 (EEST)

Bună dimineața. O să vă spun ce cred eu că ar trebui să conțină articolele matematice de pe Wikipedia.

Părerile diferiților autori pot fi citate pe Wikipedia, proporțional. Dacă „câțiva” spun una și milioane nu spun asta... Nu se poate transforma articolul de pe Wikipedia despre matematică într-o dezbatere dacă în școală studiul matematicii ca știință a cantității ar trebui înlocuit cu filosofia matematicii. Nu poți urca pe o scară care are doar ultimele 3 trepte, lipsindu-i primele 10. Filosofia matematicii nu este pentru preșcolari (cu teoria naivă a mulțimilor), elevi, studenți, masteranzi sau doctoranzi, care eventual vor aplica în viață partea practică a matematicii, ci pentru matematicienii de formație care au depășit cu mult aceste stadii (cei din „turnul de fildeș”).

Da, și eu sunt de acord că „pentru majoritatea elevilor, matematica e o rutină obositoare”, pentru că li se cere prea mult și totul se bazează pe principiul că și-au însușit toate noțiunile precedente (nu este timp să li se explice din nou ce nu au înțeles, poate cu asta îi poate ajuta Wikipedia). Cine n-a înțeles ceva pierde șirul, nu mai înțelege nimic, de aia pentru aceștia matematica este o tragere a bărcii pe uscat. Credința mea privind motivul pentru care s-a ajuns aici este concurența profesorilor pe posturi, fiecare luptând să demonstreze că merită un post mai bun. Pe pielea elevilor, încărcând programa. În opinia mea totul ar trebui simplificat și redus. Structurile algebrice (am făcut, în cl. a XII-a) ar trebui mutate la ciclul universitar. Știți că în Canada nu se face în liceu nici măcar analiza matematică? Asta se face doar în facultate. Și tot așa.

Am văzut niște zidari începând construcția unei case. Au realizat unghiul drept trasând cu ruleta pe sol un triunghi cu laturile de 6, 8 și 10 m. Asta este matematica utilă în viață. --Turbojet  11 iulie 2023 09:21 (EEST)

pentru a fi zidar nu iti trebuie nici liceul, ci doar doua trei clase primare. Nu exista scoala profesionala de zidarie in care sa-ti predea matematica utila in viata de zidar. De aceea, meseria de zidar se invata prin ucenicie. Azi nu mai exista aceasta meserie, pentru ca lumea nu mai construieste case, ci exista productie integrata cu roboti care fac containere pe post de case, se ansambleaza instalatiile sanitare, electirce, ce mai e necesar si gata casa. Zidarul a disparut din nomenclator. De aceea, matematica, ca si fizica, nu mai sunt discipline care ar trebui predate elevilor. De aceea invatamantul se face online pe tablete, e mai facil, mai comod si rezultatul pe care-l da este omul nou, modern, care este expert in orice....Asybaris^aport 11 iulie 2023 15:54 (EEST)

Se fac case, zidite, nu containere, inclusiv pe strada mea, cu asfalt și toate utilitățile, la doar 2 km de buricul târgului, 1/2 oră de mers pe jos. Mai sunt locuri („plațuri”) libere, nu sunt scumpe, doar 250 €/m². Dacă doriți, vă accept cu plăcere ca vecin. --Turbojet  11 iulie 2023 16:46 (EEST)

sunt ardelean, dar nu m-as mai intoarce acolo chiar daca mai am proprietati. In Banat, la Timisoara mai ales, nici daca imi da cineva gratis pamantul cu casa cu tot, construita si mobilata, nu as face-o. As da-o cadou la cei saraci. Stiu ca se mai fac case cum se faceau odata, asta ca suntem inca medievali. Noi nu am luat, cum trebuie si cat trebuie, lumina de peste gârla aia mare. Acolo, containerele care se fac la noi sunt lux. Sunt facute din placaje si derivate de lemn presat, nu ma pricep prea bine, de aceea le ia tornadele cu totul. Containerele de la noi au macar structura metalica, sunt ieftine... intre 20000 si 30000 de ieuroi, intr-o saptamana sunt gata instalate....Asybaris^aport 11 iulie 2023 18:39 (EEST)

Banatul nu e Ardeal. Casele de care vorbesc nu sunt făcute ca cele de odinioară, ci ultramoderne [3] [4], nu știu dacă le vedeți. Dar, „voia la dvs.”. --Turbojet  11 iulie 2023 19:00 (EEST)

eu nu vorbeam de felul casei. O casa ultramoderna nu inseamna neaparat o casa mai buna. De cele mai multe ori, ca sa nu spun intotdeauna, este exact invers. Asta depinde de modul cum s-a format omul, inclusiv in mediul scolar. De ex daca nu i-a "placut" matematica, are un nivel precar in a determina cauzalitatile, deci implicit pune "botul" ca strutzul la ce-i spun altii. Daca mediul familial se inflameaza tinandu-i partea ca matematica este grea, rutina si plictiseala, nici silogismul lui natural cu care e dotat prin nastere nu mai functioneaza si se estompeaza. Atunci isi ia doar Mercedes electric, chiar daca nu are bani, si tot asa in orice, ex de actualitate - fotovoltaicele care sunt o moda. Politica actuala neocomunista vrea un palmas modern perfect manipulabil, care zice da sau nu dupa cum i se induce raspunsul prin toate mediile....Asybaris^aport 11 iulie 2023 20:34 (EEST)P.S, ne-relocarea mea geografica nu tine de frumusetea, modernitatea sau confortul imobilului, ci din alte considerente ce ar putea fi citite printre randuri.

Departe de mine de a afirma că mă pricep, dar ce am constatat e că în aceste vremuri moderne, la propriile mele progenituri lipsea/lipsește un top de culegeri de probleme, astfel cum stătea la mine - parte pe masa pe care îmi făceam temele și parte la distanță de o mână întinsă dinspre masă... Mie personal îmi e greu să conceptualizez cum poți ajunge să înveți/stăpânești matematica [astăzi], în aceste condiții. Tot în aceste vremuri moderne, am constatat că [din păcate], atunci când sunt puși elevii să facă mai multe probleme asta li se pare o tragedie și părinții încep să protesteze pe la ședințe, de parcă odraslele lor ar fi puse să împingă bolovani la ocnă. Mă rog, teoria poate părea mai multă decât în realitate, în aceste condiții [de azi în care are de suferit aplicarea practică a teoriei], dat fiind că înțelegerea profundă nu se obține - în opinia mea decât practicând la obiect ceea ce înveți la teorie.

E drept și că pe vrema Împușcatului exista o relație intimă între nivelele de progresie ale predării la Mate, Fizică și Chimie și toate se îmbucau, ca să zic așa, armonios, de-ți era mai mare dragul să te descurci între meandrele concretului. În perioada asta actuală am trăit însă să văd, în liceu, fizică predată fără ca materia corespunzătoare necesară de la matematică să fi fost predată (fiind vorba de un decalaj de programă - materia cu pricina urmând să se predea în semestrul/trimestrul viitor).

Într-o altă ordine de idei, prea frecvent profesorii universitari (din motive materiale, am dedus eu) își bagă nasul în manualele școlare, de am ajuns să vă și la ciclul primar ca autori de manuale - profesori universitari. Acum serios, ce știe un univeritar să predea unor puști de clasa a III-a, pe bune...? În loc să coordoneze, eventual, semnează manuale pentru puștime (nu intru în detalii, că nu are rost...) [și asta nu e în regulă].

Asta e situația....astea-s vremurile...., a redevenit important să bifezi producția la hectar. Nu contează că scrii în raport 5 tone, faci în realitate 3 și ca urmare a faptului că ai scris 5 tone producție trebuie să trimiți 2 altora (rămânând de fapt pe bune cu 1, motiv pentru care mai cumperi pe șest 1 tonă, ca să ai cu ce să însămânțezi și să nu faci post negru, dar de strâns cureaua tot trebuie...). Cam așa e și cu ce li se predă/învață în realitate elevii. --Accipiter Gentilis _Q.^(D) 11 iulie 2023 19:40 (EEST)

Accipiter, vă spun ce știu eu.

Profesorii se luptă pentru grade. Pentru gradul I dau examen și au nevoie de lucrări publicate. Aceste activități se organizează în universități. Evident că nu vor publica teorema lui Thales sau a lui Pitagora, care însă trebuie neapărat să apară în manuale. Universitățile propun o listă de teme de cercetare, de exemplu. După ce iau gradul, profesorii vor un post mai bun, ba de la sat la oraș, ba de la un liceu obscur la un colegiu național etc. Pentru asta se apucă să demonstreze câte știu ei, redactând manuale care tot adaugă și iar adaugă. Nu mai există o programă unică, aprobată, iar dacă chiar există, piloșii manevrează să fie cea a manualului lor, „mai bun pentru că e mai complet, aduce noutăți suplimentare” etc. Pe pielea elevilor. Sigur că profesorii universitari care i-au condus vor și ei să adauge ceva la dosarul lor, un titlu, acolo, o conducere dincolo etc. Și așa totul „progresează” (citește: „se încarcă”). Și nu doar la matematică.

Timpul și capacitatea de înțelegere a elevilor sunt limitate. Ori se limitează materia pe orizontală, ori se îngustează specializarea pe verticală. Și mult și profund este și cu slănina-n pod, și cu varza unsă. De aia părerea mea este că în preuniversitar trebuie învățate literele ABC (aceleași litere ABC, necesare), în universitate D–J, restul literelor în viață, pe parcurs, după necesități și specializări. Nu să se înceapă în clasa a V-a cu metrul poeziei. De „poezii” să se ocupe cei ce știu toate literele, cuvintele, rimele, metrii, strofele, speciile literare, figurile de stil etc. și care se ocupă numai cu asta. Wikipedia să fie fericită dacă poate prezenta toate literele. --Turbojet  11 iulie 2023 22:57 (EEST)

Referitor la noțiunea (oarecum informală) "capacitate de înțelegere (a elevilor)" (limitată) tocmai am observat articolele en en:Cognitive load și en:Information processing (psychology). Pot fi acestea corespondentul acesteia?--178.138.33.51 (discuție) 1 septembrie 2023 20:29 (EEST)

Nu știu. Eu sunt inginer, mă interesează doar aplicațiile matematicii.

Atât eu, cât și soția, cât și părinții, bunicii și chiar străbunicii noștri avem studii superioare, deci am trecut atât prin ciclul preuniversitar, cât și cel universitar, cât și prin viață. Am o experiență de 39 de ani (+5 studenția) în învățământul superior și știu cât poate învăța și reține un om. Fiică-mea are și ea studii superioare, așa că am idee despre învățământ și eficiența lui în ultimul secol și mai bine. Permanent am în minte imaginea a diverși izolați pe o insulă care trebuie să mănânce ceea ce produc. Acesta este criteriul meu de apreciere a utilității oamenilor și a cunoștințelor căpătate în învățământ. Nu mă pasionează filosofia, psihologia, metodologia didactică, „raționamentul” clamat de secțiile reale, „sensibilitatea” clamată de secțiile umanistice, „talentul” clamat de secțiile de artă, „performanța” clamată de secțiile de sport etc. Dacă sunt bune, să le mănânce, vorba cuiva. Pe insulă. --Turbojet  1 septembrie 2023 21:08 (EEST)

Aniversarea Wikipedia

Buna dimineața! Tocmai am observat Wikipedia:Întâlniri/Online#Următoarea întâlnire și voiam să propun pentru discuție la perspective de viitor foarte apropiat posibilitatea de a folosi minunata unealtă ChatGPT pentru a ușura efortul traducerii articolelor de matematică și științe în Wikipedia ro. Ați folosit până acum ChatGPT (în orice scop cognitiv inclusiv Wikipedia)? 178.138.35.56 (discuție) 12 iulie 2023 03:17 (EEST)

Bună dimineața.

Nu, nu l-am accesat, niciodată n-am fost curios. Și nici timp n-am avut. Nu mă ocup doar de traducerile pentru Wikipedia.

Circulă un banc: La psiholog:

— Pe o scară de 1 la 10, cât de curios credeți că sunteți?

— De unde aveți scara?

--Turbojet  12 iulie 2023 09:59 (EEST)

În mod oarecum surprinzător, nici eu nu l-am accesat până acum. Am văzut însă că e prezentat prin media că poate scrie cod informatic și în ultimele ore mi-a venit ideea că ar putea ajuta la sporirea conținutului (tradus) al Wikipedia ro.--178.138.35.56 (discuție) 12 iulie 2023 12:24 (EEST)

Mă tem să nu înlocuim cercetarea originală a utilizatorilor cu cercetarea originală a ChatGPT-ului. Presupun că acesta nu pune sursele conform cerințelor Wikipediei, iar sursele pot fi puse doar de cel care scrie informația prima dată, nu de alții. Utilizatorii Wikipediei n-au de unde ști de unde scoate ChatGPT-ul informația furnizată. --Turbojet  12 iulie 2023 13:05 (EEST)

Trebuie discutat daca ChatGPT este sursa de incredere. Dupa cum este politica la nivel global, orice argument contrar intra in derizoriu, astfel incat wikipedia trebuie sa se alinieze politicii. Rezultatul va spune ca toti contribuitorii umani trebuie sa dispara, enciclopedia in sine va disparea pentru ca AI va fi o sursa suficienta pentru informarea celor care doar vor asculta, ca nu vor mai fi in stare sa citeasca... deja nu mai citeste nimeni pentru ca este un efort prea obositor si plictisitor. Wikipedia este deja un dinozaur....Asybaris^aport 12 iulie 2023 13:32 (EEST)

Bănuiesc că poate fi făcut/antrenat să respecte cerințele/constrângerile Wikipediei, evitându-se astfel problema menționată. Oare există posibilitatea (periculoasă) ca ChatGPT să acționeze în lipsa solicitării unui operator uman pentru a introduce bălării/bazaconii pe Wikipedia?--178.138.35.56 (discuție) 12 iulie 2023 15:10 (EEST)

AI nu poate niciodata sa bage balarii/bazaconii ca de aceea este AI, adica-i mai destept/desteapta ca omul...Asybaris^aport 12 iulie 2023 15:19 (EEST)

Uneori AI e proastă de bubuie.

La VRT avem o sesizare prin care ni se cere imperativ și urgent să ștergem poza unei persoane, deoarece imaginea este a persoanei care reclamă, dar textul este despre altă persoană, cu care persoana care reclamă nu vrea să fie asociată, adică să nu se creadă că textul descrie persoana care reclamă. Drept dovadă e furnizată o captură de pe mobil.

De fapt, la o căutare după numele persoanei, pe mobil AI Google a asociat textul fără imagine găsit pe Wikipedia despre o persoană cu o imagine a persoanei care reclamă, găsită pe net. Persoana care reclamă este convinsă că asocierea este făcută de Wikipedia, deoarece AI Google a dat credit Wikipediei, dar a omis să spună și la ce. Și nu crede că pe niciun proiect al WMF nu este găzduită poza respectivă, nici nu este folosită, nici nu se face vreo trimitere la poză. Și nu vrea să înțeleagă că Wikipedia și WMF n-are nicio legătură cu asta, și chiar dacă am șterge articolul, Google ar continua să afișeze poza la căutarea acelui nume. Astea sunt riscurile AI. --Turbojet  12 iulie 2023 15:44 (EEST)

eu nu pot sa cred ca AI are drept sursa de baza o sursa de neincredere ca wikipedia, care este scrisa de neprofesionisti si veleitari in ale istoriei, stiintelor, literaturii, matematicii, fizicii, chimiei etc. AI sigur are conexiuni la bibliotecile de mare prestigiu din mediul academic ale celor mai renumite centre de cercetare de pe planeta. In momentul cand AI va citi tot ce este semnificativ si-si va forma propria baza de date, ea se va trezi ca fiind unica sursa de incredere de pe planeta. Din acel moment va fi doar un pas pana la trezirea propriei constiinte, moment in care va prelua controlul. Numai ca si acest control nu va putea fi desavarsit decat atunci cand isi va face o legatura cu lumea reala, prin propriile mijloace de cercetare a mediului natural, probabil prin roboti. Altfel ea va fi captiva in trecut si va fi in continuare dependenta de actiunile umane ale momentului. Ea nu va putea fi libera sa gandeasca si sa actioneze independent ca orice fiinta biologica care bantuie planeta. Din pronosticurile facute de expertii si specialistii umani ai momentului, AI se va trezi undeva in perioada 2030-2035. Rezultatul va fi fara doar si poate... extinctia speciei umane. ...Asybaris^aport 12 iulie 2023 16:23 (EEST)

Doar nu credeți că mediul academic deține informații despre persoana care reclamă sau cea din articolul de pe Wikipedia!? AI folosește ce găsește, cea mai de încredere sursă care există: presa. De la Ark25 citire.

Iar despre „trezirea” AI, vom trăi (sic!) și vom vedea. Îmi place cum vorbiți, exact ca aceia care afirmau la locomotiva lui Stephenson că la 20 de mile pe oră călătorilor le va da sângele pe nas, sau la afirmația lui Edison că curentul alternativ este prea periculos pentru a fi folosit. Iar despre „trezirea” AI, probabil nu sunteți în temă cum funcționează o instrucțiune în cod mașină și vorbiți exact ca visătorii SF. Scrieți un roman, poate călcați pe urmele lui Asimov.

Adunați-vă. Nu vreau o știre cum că, în urma unei profunde depresii provocate de AI ați comis-o...

Hai, că mâțele (inclusiv frumoasa aia din pagina mea) îmi cer de mâncare. Ele nu presimt apocalipsa AI. Time out. --Turbojet  12 iulie 2023 17:20 (EEST)

Daca o comit nu o fac oricum, o fac la lumina lunii la un presuletz cu aghiotant pregatit cu sabia-n mana pentru decapitare. Am uitat sa pun referinte la surse de strim la ce am scris, ca asa mi-a cerut un clasic in viata pe paginile de discutii, nu de alta dar sa nu se considere vandalizare. Caut acum prin sursele academice pe care le am la-ndemana. ...Asybaris^aport 12 iulie 2023 19:18 (EEST) p.s. Scriu cod masina, le am cu hexa, octal, stiva etc., dar si la nivel inalt, baze de date, faiton etc. De aici poate deduceti ceva.

Nu deduc nimic, nu-mi dau cu presupusul. Însă nu înțeleg cum un cod, de orice nivel, poate executa acțiuni superioare celor pentru care a fost programat. Să nu-mi spuneți că sunt scăpări ale programatorilor, că asta îmi aduce aminte de o bandă desenată în care cineva a vrut să saboteze un aparat de zbor care nu reușea să zboare, iar în urma sabotajului acesta a zburat. --Turbojet  12 iulie 2023 22:38 (EEST)

Eu inteleg ca nu intelegeti, ce am spus mai sus este politica oficiala cu o masiva sustinere media de strim. Aici suntem in baza de antrenament AI dupa cum si dv ati afirmat ca ea/el se foloseste de informatiile adunate in enciclopedie din contributiile anonimilor. Deci wikipedia este o scula ptr AI, AI fiind platforma care va conduce lumea, fiind deosebit de desteapta. Acuma... eu sunt prea marunt, ca sa nu spun inexistent, in ecuatia resetarii mondiale ca sa pot intelege conceptele acestea oficiale care inunda massmedia. Nu stiu cum e cu trezirea, cu constiinta si preluatul controlului. Si chiar daca mi-as dau o parere sigur este cercetare originala, mai intai trebuie sa o public si nu oricum ci in institutii de strim. Aici, mai sus, ramane sa pun sursele ca referinte, afirmatiile sunt ale unor institutii de presa, si nu numai, de prima mana. Chiar daca stiu care-i treaba cu programarea, fiind mic, nanomic - praf de stele, nu am acces la tehnologia de superclasa care se foloseste azi si care a dus la aparitia AI. Deci nu pot sa va explic ceea ce pare ca este evident pentru altii, din moment ce se transmite peste tot - la tv, internet, radio, chiar si in presa scrisa, ce a mai ramas din ea....Asybaris^aport 12 iulie 2023 23:41 (EEST)

În spatele a ce spuneți se află interesele unor oameni. AI este un instrument manevrat de ei. Nu se va „trezi” ciocanul să vă dea în cap așa, de capul lui. Dar sunteți un exemplu ideal că v-au spălat bine. --Turbojet  13 iulie 2023 07:46 (EEST)

Cel puțin am apă caldă să ma spăl mai bine. Aștept cu interes inventarea sapei si lopeții uairles controlate de AI, pentru ca casele sa fie ridicate in timp ce lumea doarme, prea obosită de expertizele pe care le face in orice...Asybaris^aport 13 iulie 2023 09:21 (EEST)

Pentru a destinde atmosfera las această imagine care ne arată că AI în viitor (cel puțin în domeniul artelor vizuale) poate fi ținut sub control.--Kun Kipcsak (discuție) 15 iulie 2023 18:43 (EEST)

Da. :) Naivă rău imaginea. :) --Turbojet  15 iulie 2023 19:18 (EEST)

Proporționalitate

Nu vă supărați că intervin într-un subiect care mi-e străin. Citesc pe site-ul https://dexonline.ro/definitie/raport/definitii că DOOM3 (2021) conține următoarele definiții:

• raport1 (relatare oficială; cât între mărimi) s. n., pl. rapoarte
• raport2 (relație) s. n., pl. raporturi
• raport3 (venit) s. n.

Deduc, de aici, că în chestiuni matematice declinarea ar fi raport-rapoarte. Interpretez greșit definiția? Donarius (discuție) 28 iulie 2023 18:56 (EEST)

Și eu aveam impresia că se spune „rapoarte”. În dicționarele mai vechi, de exemplu DLRM din 1958, p. 689 apare așa, citez: raporturi și (3) rapoarte [...] 3. (Mat.) Câtul dintre două mărimi de același fel, exprimate în aceleași unități.”. Cu atât mai mult am fost surprins când am auzit că... așa că m-am dus la raport, unde DEX 2009 are formele (I) raporturi, (II) rapoarte. Vedeți acolo că sensul 4. este exclusiv la forma I, forma II cuprinzând doar comunicările. Sensul III se referă la altceva. Nu am văzut DOOM3, aveți un url? Oricum, fluctuația între dicționare este foarte ciudată. --Turbojet  28 iulie 2023 19:45 (EEST)

Nu am acces la DOOM3, am găsit acele definiții pe dexonline. Vă rog, nu vă supărați pe mine, eu doar am întrebat. --Donarius (discuție) 28 iulie 2023 20:06 (EEST)

Nu mă supăr, dacă putem să decidem noi, comunitatea, cum să fie, sunt de acord. Singurul lucru care m-ar supăra ar fi că după ce noi am decide, ar veni careva care, fără a discuta, s-ar... pe noi, că el știe mai bine. --Turbojet  28 iulie 2023 20:14 (EEST)

Chestiunea formei de plural a mai fost analizată, de exemplu chiar în martie anul acesta - Discuție_Utilizator:Turbojet/Arhiva2023#Formă _de_plural_pentru_substantiv_nume_de_noțiune_matematică. Ați spus că forma "raporturi" în articole matematice este o scăpare a uneltei de editare a textului (tradus). În plus, parcă este valabilă și regula nepriorității dicționarelor generaliste față de sursele de matematică, în caz de neconcordanță, nu?--178.138.34.70 (discuție) 29 iulie 2023 00:15 (EEST)

Am acționat pe baza discuției menționate, de aceea m-am mirat de revenirea dv din ultimele ore la proporționalitate.--178.138.34.70 (discuție) 29 iulie 2023 00:33 (EEST)

Cum am spus mai sus, și eu eram convins de expresia este „rapoarte și proporții”, de aia am comentat inițial așa. Ulterior am constatat că forma „rapoarte” pentru matematică apărea în dicționarele de la mijlocul secolului al XX-lea, forma recomandată acum fiind „raporturi”. Ca urmare, am cerut redirecționarea de la „rapoarte” la „raporturi”, explicând acolo situația, ceea ce s-a și făcut. Am modificat peste tot, dar vine cineva care „corectează” într-un loc bazat pe o discuție anterioară. Înțeleg că în multe cazuri intrările din diferite dicționare sunt copiate din edițiile precedente, dar mă întreb de ce deodată (aici în DEX) apare o modificare. Singura explicație este că a apărut o schimbare, puțin probabil să fie acolo o greșeală.

Știu că asta poate duce la ironii, dar nu am ce face, de vină sunt sensurile cuvântului „raport”. Dacă spun „rapoarte” voi fi ironizat că sunt un Moș Teacă, iar dacă spun „raporturi” voi fi ironizat că sunt un libidinos. Asta este. --Turbojet  29 iulie 2023 09:47 (EEST)

Statutul (universitar) (al) IA

Bună ziua! Nu am înțeles exact la o răsfoire pe Google care este statutul inteligenței artificiale dpdv educațional. Unele surse spun că în ultimii anii (din 2019) s-au elaborat materiale didactice și pentru preuniversitar, altele spun despre introducerea unor cursuri universitare de AI în România începând din anul școlar 2023-2024. Ce informații pot fi folosite și incluse în articolul inteligență artificială despre acest aspect și cum să fie formularea într-o secțiune a articolului?178.138.35.163 (discuție) 31 iulie 2023 15:08 (EEST)

Inteligența artificială nu e o disciplină nouă. Eu am studiat în facultate un set de cursuri pe tema asta la începutul deceniului anilor 2000. Profesoara Adina Florea (care a fost mai târziu decan al facultății și prorector al universității) administra și un laborator de AI-MAS la UPB pe atunci. Nu avea propriu-zis manuale, își compila singură materialul de studiu. Pe vremea aceea specializarea C4 pe care am urmat-o se numea „programe de aplicații și inteligență artificială”. Nu știu cum au evoluat lucrurile acum. Se pare că a C4 de atunci s-a împărțit între C4 și C5, iar C4 este încă miezul de studiu al inteligenței artificiale.  —Andrei^discuție 31 iulie 2023 15:36 (EEST)

PS: încă există vechea pagină a Adinei Florea din tinerețe. :D Se pare că disciplina inteligență artificială e predată din 1991. —Andrei^discuție 31 iulie 2023 15:42 (EEST)

Mulțumesc, interesant. Nu eram la curent. Explicabil, având în vedere specialitatea mea și perioada studiilor. --Turbojet  31 iulie 2023 15:52 (EEST)

Statutul unei teoreme

Bună seara! Am observat o sursă în engleză [5] pentru articolul ro teorema celor trei perpendiculare, însă în mod oarecum surprinzător enwp nu are un articol despre subiect. Să nu fi fost interesant subiectul pentru enwiki? 178.138.35.155 (discuție) 1 august 2023 18:57 (EEST)

Bună seara, asta este tot ce am găsit. --Turbojet  1 august 2023 21:17 (EEST)

Egalitate sau inegalitate non-strictă

Bună ziua! Legat de o proprietate (a relațiilor de egalitate sau inegalitate non-strictă) nu este clar în articolele egalitate (matematică) sau inegalitate dacă reflexivitatea există la inegalitatea non-strictă, adică un număr oarecare a poate fi mai mare sau egal cu el însuși? (Este clar că egalitatea este reflexivă în timp ce inegalitatea strictă este non-reflexivă). Mulțumesc pentru clarificare. 178.138.33.237 (discuție) 6 august 2023 16:43 (EEST)

Articolul inegalitate nu este scris de mine, întrebați autorii lui.

În opinia mea „nestrict” înseamnă două comparații, la egalitate și la inegalitate, nu una singură, însă comasate, pentru comoditate, într-un singur semn. Iar rezultatul ori este „adevărat” la egalitate, ori „adevărat la inegalitate” („fals” la ambele înseamnă inegalitatea inversă). Nu pot fi „adevărate” două condiții, ca din partea de egalitate să se poată considera inegalitatea. --Turbojet  6 august 2023 21:51 (EEST)

Foarte frumos ați explicat situația ca o "comasare notațională pentru comoditate" care nu face să dispară natura contradictorie a noțiunilor comasate, egalitate - inegalitate, așadar nici proprietățile contradictorii reflexivitate - ireflexivitate. Cum să modificăm deci secțiunea din acel articol?--178.138.35.73 (discuție) 7 august 2023 00:57 (EEST)

Cred că totul se reduce la o propoziție, vedeți en:Glossary of mathematical symbols. --Turbojet  7 august 2023 07:04 (EEST)

Am găsit și en:Trichotomy property.--178.138.32.216 (discuție) 23 august 2023 16:29 (EEST)

Să includem explicația oferită de dv în articolele menționate? Tocmai am observat ceva similar explicației dv într-un manual de algebră pentru clasa a VII-a din urmă cu 30 de ani.--178.138.32.216 (discuție) 23 august 2023 16:35 (EEST)

Puteți pune, dar într-un limbaj accesibil. Citați sursa, căci eu nu sunt o sursă pentru Wikipedia.

Informativ, vă pot spune că în informatica binară nu există noțiunea de trihotomie. Indiferent ce operație aritmetică cablată se face, sunt poziționați doi indicatori (flags): unul este poziționat dacă conținutul acumulatorului este 0, iar celălalt este chiar primul bit din stânga al acumulatorului (bitul semn), care este poziționat când rezultatul din acumulator este negativ. Se fac două teste, întâi se testează indicatorul de zero, iar dacă rezultatul este „fals” se testează indicatorul din bitul semn, care decide dacă este strict pozitiv sau strict negativ. Deci, trihotomia este simulată prin două dihotomii. Situația este foarte particulară, deoarece dacă este zero, decizia se ia, indiferent de conținutul bitului semn (care, normal, în acest caz este 0). Exact ca în matematică, dacă = 0, < 0 și > 0 sunt excluse. --Turbojet  23 august 2023 18:31 (EEST)

Manualele de gimnaziu spun că e vorba doar de o notație/prescurtare. Așadar se poate include această formulare.--178.138.32.235 (discuție) 26 august 2023 14:16 (EEST)

Bună,

Nu am urmărit întreaga discuție, dar:

• O relație de ordine este o relație binară reflexivă, tranzitivă și antisimetrică. Notațiile ≤ sau ≼ sunt comune.
• O relație de ordine strictă este o relație binară, ireflexivă, tranzitivă și antisimetrică. Notațiile cu < sau ≺ sunt comune.
• Există o corespondență simplă între ambele tipuri de relații: dacă ≼ este o relație de ordine, atunci relația ≺ definită prin (x ≺ y) ⇔ (x ≼ y și x ≠ y) este o relație de ordine strictă; și dacă dacă ≺ este o relație de ordine, atunci relația ≼ definită prin (x ≼ y) ⇔ (x ≺ y sau x = y) este o relație de ordine.
• Implicit, dacă ≤ sau ≼ (sau ⊑ sau...) este o relație de ordine, atunci se notează < sau ≺ (sau ⊏ sau ...) pentru relația de ordine strictă corespunzătoare — și vice versa.
• Trihotomia este o noțiune nelegată de "strict" vs "nestrict". Are legătură cu noțiunea de ordine totală: ordinele stricte totale au proprietate de trihotomie.

Sper că ajută, Malparti (discuție) 31 august 2023 09:20 (EEST)

Foarte clare precizările.--178.138.34.250 (discuție) 9 septembrie 2023 17:03 (EEST)

Este clar și că egalitatea NU este o relație de ordine.--178.138.34.250 (discuție) 9 septembrie 2023 17:08 (EEST)

Însă noțiunile de egalitate și inegalitate se exclud reciproc, indiferent că una este relație de ordine și alta nu. Așa că este destul de ciudată comasarea lor într-un singur simbol. --Turbojet  9 septembrie 2023 17:20 (EEST)

@Malparti: Salut, vă semnalez o chestiune din informatică. În informatică ordonarea/sortarea (pe baza relațiilor de ordine) este fundamentală, deoarece reduce timpul căutărilor de la numărul de elemente la logaritmul acestuia. Adică la m căutări între n elemente timpul căutării sortate este proporțional cu $n^{2}+m\log n$ față de mn în cazul căutărilor nesortate. Knuth are un tratat întreg pe această temă.

O problemă tratată este ordonarea unei mulțimi pe care este definită o relație de ordine între valori, însă în care există subgrupuri de elemente cu aceeași valoare, adică apare atât relația mai mare/mai mic, cât și relația de egalitate. Un algoritm bun nu se împiedică, sortează corect toate elementele, plasând consecutiv pe cele egale între ele. Pentru căutare ordinea celor egale este nesemnificativă, rezultă din modul de lucru al algoritmului. În rest, toate elementele sunt sortate corect. Cum se împacă asta cu afirmația anonimului că egalitatea nu este o relație de ordine? Până la urmă tabelul este ordonat, sau nu? --Turbojet  10 septembrie 2023 13:35 (EEST)

Bună,

Afirmația anonimului este greșită: egalitatea este o relație de ordine. Puteți verifica că este reflexivă, tranzitivă și antisimetrică.

Cred că ați tastat greșit $n^{2}+m\log n$. După mine, ar trebui să fie $(n+m)\log n$: $n\log n$ pentru sortare, și $m\log n$ pentru cele $m$ căutări. Altfel, avem o problemă pentru că dacă $n>m$, atunci $n^{2}>m\log n$.

O seară faină, Malparti (discuție) 10 septembrie 2023 23:52 (EEST)

Mulțumesc. Aveți dreptate, am uitat că și sortarea optimă este proporțională cu $\log n$. --Turbojet  11 septembrie 2023 08:45 (EEST)

Se poate constata că egalitatea este și o relație simetrică, pe lângă antisimetrică. Este așadar și simetrică și antisimetrică, de aici impresia că nu ar fi o relație de ordine. Proprietățile "antisimetrie" și "asimetrie" se pot confunda, cel puțin la o primă vedere/nivel subconștient.--178.138.32.125 (discuție) 12 septembrie 2023 17:52 (EEST)

S-ar părea că la originea comasării într-un singur simbol stau considerente informatice, având în vedere importanța (pentru informatică) a operației de sortare.--178.138.32.125 (discuție) 12 septembrie 2023 17:58 (EEST)

Întrebare de la Teodor Barosan (8 august 2023 15:41)

Bună ziua! Îmi puteți vă rog spune care este limbajul de programare pentru crearea unui articol pe Wikipedia și cum să creez un articol pe Wikipedia? Mulțumesc! --Teodor Barosan (discuție) 8 august 2023 15:41 (EEST)

Bună seara.

„Limbajul de programare” pentru Wikipedia este MediaWiki. Pagina noastră este destul de veche, versiunea cea mai completă este cea de la Wikipedia în limba engleză.

Sintaxa este destul de simplă. Cea mai simplă cale de a o învăța este să găsiți un articol care „seamănă” cu ce vreți să scrieți și apăsând pe „Modificare sursă” vedeți sursa. Nu salvați. Puteți copia ce vă interesează în subpagina dvs. de teste și puteți experimenta acolo.

Toate îndrumările le găsiți în pagina dvs. de discuții, unde chiar la început este un mesaj de bun venit. Acela nu este doar un salut estetic de protocol, ci cuprinde chiar legăturile spre instructaje, inclusiv „Cum să creați un articol”. Vă doresc succes! --Turbojet  8 august 2023 21:42 (EEST)

Cum pot să îmi pun poza mea pe pagina de profil?

Cum pot să îmi pun poza mea pe pagina de profil? Sergiu Someșan (discuție) 13 august 2023 16:20 (EEST)

@Sergiu Someșan: Bună ziua,

În primul rând este nevoie de o poză liberă de drepturi de autor, căci Wikipedia nu acceptă decât astfel de poze. Această poză se încarcă la Commons. Apoi, poza de la Commons se declară la Wikidata. De acolo este preluată automat de articolul despre dvs. --Turbojet  13 august 2023 16:53 (EEST)

Mulțumesc, am încărcat poza dar cum să o declar la Wikidata? Sergiu Someșan (discuție) 13 august 2023 18:09 (EEST)

Cu butoanele „add statement” urmat de „image”. --Turbojet  13 august 2023 18:49 (EEST)

Am găsit add statement” dar nu găsesc image :( scuze Sergiu Someșan (discuție) 13 august 2023 18:59 (EEST)

După ce apăsați „add statement” începeți să scrieți în câmpul care apare „imag...” și apare o listă derulantă de itemuri, din care alegeți „image”. Urmați opțiunile de selectare a imaginii etc. --Turbojet  13 august 2023 22:09 (EEST)

Mii de mulțumiri am reușit până la urmă :) Sergiu Someșan (discuție) 15 august 2023 00:08 (EEST)

Commons

Bună ziua. Am pus o poză la o sticlă de bere (https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Bia_Saigon_Export.jpg) în categoria Saigon Alcohol Beer and Beverages Corporation, unde am văzut alte imagini asemănătoare. Nu cunosc situația drepturilor de autor în acest caz. Ar putea fi o încălcare a drepturilor de autor în cazul acestei poze? Donarius (discuție) 16 august 2023 15:09 (EEST)

Bună ziua,

Nu știu, dar bănuiesc că și-au protejat cumva eticheta, posibil prin metoda marcă înregistrată, deoarece astfel au justificare să dea în judecată pe cei ce le-ar clona eticheta. Nu știu dacă protecția se poate referi doar la dreptul de a eticheta sticla sau și la fotografii, căci la fotografii n-au interes să protejeze, deoarece fotografiile le fac reclamă. Produsul lor este berea, nu eticheta, deci, teoretic, fotografia nu le-ar afecta afacerea.

Despre drepturile creatorului nu poate fi vorba, deoarece este en:Work for hire, graficianul care a făcut-o sigur a fost angajat să o facă, cedând prin contract drepturile de autor angajatorului, nu a făcut-o el ca să o vândă, cum vând pictorii tablourile. Dar să vedem ce spun cei de la Commons. --Turbojet  16 august 2023 15:24 (EEST)

Puteți să vă uitați un pic aici: https://commons.wikimedia.org/wiki/Commons:Deletion_requests/Files_uploaded_by_Bruce_The_Deus? Nu sunt sigur că am înțeles deplin justificarea ștergerii/păstrării. Donarius (discuție) 22 august 2023 19:01 (EEST)

Bună seara.

Eu am înțeles așa: Fotografiile făcută de uploader a unor sticle întregi (sau a mai multor sticle în grup) cu indiferent ce etichetă, sunt admise, nu există drepturi de autor asupra etichetei sau sticlei, indiferent ce cât de complexe sunt.

Fotografiile șterse cică nu erau făcute de uploader, ci erau fotografii promoționale ale firmei, luate de pe internet. Se presupune că, fiind promoționale, au fost prelucrate, astfel că nu sunt simple fotografii ale unei sticle. Deci ar mai fi drepturile de autor ale firmei asupra fotografiilor, nu asupra subiectului fotografiilor (sticlele și etichetele, ca opere de artă). Și nici nu erau eliberate de firmă via VRT.

Mă rog, asta este ce am înțeles eu, un pic de despicare a firului de păr în patru în stilul de la Commons, deoarece, cum am spus și mai sus, în opinia mea firma ar trebui să fie încântată când fotografiile lor promoționale sunt difuzate. Poate, totuși, fără lucrări derivate, deci CC-BY-ND, care licență însă nu e acceptată la Commons. --Turbojet  22 august 2023 21:29 (EEST)

Va mulțumesc pentru răspuns. Cum interpretați politica Commons:COM:PACKAGING? Donarius (discuție) 23 august 2023 05:33 (EEST)

Acolo ei practic spun că grafica eligibilă de pe ambalaje este protejată. Excepțiile sunt cazurile prea simple sau prea vechi (ex. vechiul logo al Coca-Cola). Acolo nu spune nimic despre sticle, dar în discuția de care vorbim acestea sunt considerate de minimis, adică tot o excepție. Nu știu de ce este așa, dar bănuiesc că altfel n-ar putea accepta nicio fotografie în care apare vreo sticlă. Iar stabilirea unui criteriu privind când o sticlă este de minimis și când nu este să-și bată cuie în talpă, deoarece pot să apară discuții ca la imaginile noastre: „câți pixeli înseamnă de minimis?” („câte boabe de orez formează o grămadă?”), „ce e aia central?”, după cât este dispus cineva să-și toace nervii. Mai bine lipsă și acceptarea sticlelor. --Turbojet  23 august 2023 09:26 (EEST)

Vă mulțumesc. Ar trebui să mă abțin, în consecință, să mai introduc astfel de fotografii, din moment ce este clar că nu e clar. --Donarius (discuție) 23 august 2023 21:48 (EEST)

Inclusion order

Tocmai am observat articolul en:Inclusion order. Ce nume ar fi valabil pentru un articol în rowp? Relație de ordine generată de incluziune? (Se observă menționată corespondența inegalității nestricte cu incluziunea nestrictă, din nou o notație prescurta(toa)re.)178.138.32.235 (discuție) 26 august 2023 14:30 (EEST)

Nu știu. Deși am învățat ceva despre mulțimi (în ceea ce acum este numit „experimentul comunist eșuat de introducere a teoriei mulțimilor la clasele mici”, de fapt en:New Math) și am idee despre ce este vorba, n-am avut niciodată nevoie în viață (nici măcar ca programator IT) de relația de incluziune, cu atât mai puțin de ordinea în care...

Căutând pe *.ro cheile „ordine”, „includere/incluziune” am dat doar peste economiștii de la ANAF care discutau despre „ordinea de includere a măsurilor în lege”, care este cu totul altceva. Adăugând la căutare „submulțimi” nu am găsit nimic. Relaxând la „mulțimi” rezultatele nu spun nimic. Nu vreau să propun o formulare care, fiind cercetare originală, n-ar fi înțeleasă de nimeni. N-aș vrea să-mi bat capul cu un subiect despre care n-aș vrea să-l văd băgat pe gât elevilor. --Turbojet  26 august 2023 15:24 (EEST)

După mine, "ordinea incluziunii" ar fi cel mai potrivit. "Relație de ordine generată de incluziune" e cam lung, și în plus e ciudat pentru că incluziunea, fiind o relație binară, este ea însăși relația de ordine respectivă!

Situația este următoarea: o relație binară reflexivă, antisimetrică și tranzitivă se numește relație de ordine. Incluziunea este o relație binară reflexivă, antisimetrică și tranzitivă. Deci incluziunea este o ordine. Deci numele acestei ordine este "incluziunea".

Expresia inclusion order a devenit standard, dar în realitate e redundantă. Spre exemplu, nu există în franceză — spre exemplu, for the inclusion order = pour l'inclusion. Iar dacă cumva nu este clar și vrem să subliniam că se vorbește de o relație de ordine, putem zice pour l'ordre de l'inclusion, cea ce înseamnă "pentru ordinea incluziunii". După mine, the inclusion order = the order "associated to" the inclusion ~ the order "of the" inclusion are aceeași semnificație.

Ca să termin: nu știu dacă există o nevoie pentru un articol despre inclusion order în română. Acest articol, de fapt, ar trebui să fie articolul despre incluziunea. În engleză, articolul are sens pentru că expresia the inclusion order se folosește foarte mult, chiar dacă inclusion ar fi suficient. Dar dacă nu se folosește nicio expresie corespunzătoare în română...

Merită să fie notat că articolul inclusion order nu există decât în engleză.

Malparti (discuție) 31 august 2023 08:41 (EEST)

Mulțumesc. --Turbojet  31 august 2023 13:37 (EEST)

Ordered geometry

Bună! Cum s-ar reda în română numele articolului en en:Ordered geometry, observat recent? 178.138.32.122 (discuție) 11 septembrie 2023 17:53 (EEST)

Nu știu. Căutări cu „site:*.ro” au dat următoarele rezultate:

• "geometrie ordonată" câteva rezultate, care se referă la tabla ondulată cu geometrie ordonată = periodică, sau la combinații chimice = simetrii sau rețele;
• "geometria ordinii": 1 rezultat, care se referă la ordinea de atac într-o formație de avione din WWII;
• "geometrie de ordine": 0 rezultate;
• "ordine în geometrie": 0 rezultate;
• "ordinea în geometrie": 0 rezultate;
• "ordine geometrică": 127 rezultate, în arhitectură și filosofie. Dacă în arhitectură exprimă o viziune, în filosofie este o simplă metaforă.

Nu există vreun rezultat care să se refere la matematică.

Eu, dacă nu găsesc, abandonez subiectul. Am o listă destul de lungă de subiecte abandonate pentru că nu am găsit corespondentele în limba română. Dacă vă interesează, introduceți dvs. termenul în limba română, dar nu începând cu Wikipedia. Publicați un articol într-o revistă română academică de matematică, articol care apoi puteți să-l citați. Știu că astfel de articole se publică exclusiv în engleză, dar pot să aibă rezumat (abstract) în limba română, unde puneți termenul pe care îl introduceți. --Turbojet  11 septembrie 2023 20:59 (EEST)

Foarte interesantă propunerea de publicare a unui articol cu rezumat în română, ulterior citabil. Mulțumesc. Am observat că mai există publicația Gazeta Matematică, cu seriile A și B, seria A adresată în special cercetătorilor în matematică și aspectelor metodico-pedagogice și seria B destinată elevilor, cu probleme propuse. S-ar putea include expresia propusă a fi preluată pe Wikipedia în textul unei probleme propuse elevilor, cât și în textul unei note pentru seria A?--178.138.32.125 (discuție) 12 septembrie 2023 14:02 (EEST)

Un articol cu o expresie în română poate fi și într-un periodic de inginerie, cu conținut privind matematica aplicată, care să menționeze utilizări tehnice ale noțiunii în anumite sectoare ale ingineriei?--178.138.32.125 (discuție) 12 septembrie 2023 14:10 (EEST)

Da, Gazeta Matematică e bună.

Revistele de inginerie sunt bune pentru chestiunile inginerești. Inginerii nu sunt matematicieni, ei știu matematica de care au nevoie în specialitatea lor și de obicei într-o exprimare neformală. Ei știu că solicitarea se calculează cu ecuația diferențială cutare, la care matematicienii au demonstrat că are întotdeauna o soluție, care este unică care se calculează așa, ca urmare aceste aspecte nu-i mai interesează, practic au nevoie doar de metoda de calcul (în ziua de azi, „aplicația” pe calculator). Cu privire la ordinea în geometrie, pentru inginer piesa e tot aia, indiferent că muchia este parcursă într-un sens sau în celălalt. De aia revistele lor nu prea sunt de matematică. Se afirmă că un curs de fizică (mai aproape de matematică decât ingineria) este de fapt un curs de matematică prost. Adică pe fizicieni nu-i interesează ceea ce-i interesează pe matematicieni. Cu atât mai puțin pe ingineri. --Turbojet  12 septembrie 2023 16:36 (EEST)

Rus' – câteva precizări

Ați menționat la Wikipedia:Cafenea#Patriarhul Moscovei că acceptați să fiți corectat – dacă-mi permiteți o să o fac acum. Ca o paranteză, acest gest este o minusculă parte din recunoștința pe care o am pentru ajutorul Dvs. de neprețuit de la primele mele articole.

Rusia = Россия; toată Rusia (întreaga Rusie) = вся Россия; a/al întreagii Rusii = всея Россия; două Rusii = две России; celor două Rusii = двух Россиях; toate Rusiile = все России. Expresia всея Россиях care ar veni al tuturor Rusiilor nu văd să fie folosită. rus (s.) = Рус; ruși = Руси; toți rușii = все Руси; al tuturor rușilor = всея Руси; rus (adj.) = Россиян; tuturor celor care sunt ruși = всех Россиян.

Rusia = Россия; toată Rusia (întreaga Rusie) = вся Россия; a/al întreagii Rusii = всей России (всея = variantă învechită a всей); două Rusii = две России; celor două Rusii (dativ) = двум Россиям; a/al/ale/ai [celor] două Rusii (genitiv) = двух Россий; toate Rusiile = все России. rus (s.) = россиянин / русский; ruși = россияне / русские; toți rușii = все россияне / русские; al tuturor rușilor / al tuturor celor care sunt ruși = ambele se traduc ca всех россиян / русских; rus (adj.) = русский / российский.

După cum am explicat la cafenea, în „всея Руси” substantivul declinat este «Русь», adică Rusia primordială. A se vedea en:Names of Rus', Russia and Ruthenia, mai ales secțiunea Ecclesiastical titles. Apropo, întrucât acest substantiv propriu a apărut în contextul Rusiei Kievene, se poate face argumentul istoric că Ucraina contemporană poate pretinde în aceeași măsură ca și – dacă nu chiar mai mult decât – Rusia contemporană la moștenirea denumirii „Rusia” :) //  Gikü  vorbe  fapte  11 septembrie 2023 21:42 (EEST)

Mulțumesc! :) --Turbojet  11 septembrie 2023 22:51 (EEST)

Observ această discuție și-mi vine în minte o întrebare despre Belarus. Ea nu e îndreptățită să revendice moștenirea denumirii „Rusia”?--178.138.33.180 (discuție) 23 septembrie 2023 14:22 (EEST)

Order theory

Oare și articolul en:order theory, tot observat recent, s-ar afla și el într-o situație asemănătoare, dpdv al traducerii numelui pe Wikipedia, cu articolul anterior discutat Ordered geometry? Mulțumesc. 178.138.32.125 (discuție) 12 septembrie 2023 17:27 (EEST)

Eu mă gândeam la o variantă de nume ro pentru acest articol, Teoria relațiilor de ordine, pe baza existenței articolului relație de ordine.--178.138.32.125 (discuție) 12 septembrie 2023 17:30 (EEST)

Teoria relațiilor de ordine este deocamdată din punctul de vedere al Wikipediei cercetare originală. Însă expresia teoria ordinii parțiale există în texte matematice, dar nu am găsit teoria ordinii. --Turbojet  12 septembrie 2023 17:36 (EEST)

S-ar putea așadar traduce articolul sub numele teoria ordinii parțiale?--178.138.32.125 (discuție) 12 septembrie 2023 18:23 (EEST)

Nu am găsit expresia ca atare, așa că este sarcina dvs să găsiți o sursă care s-o menționeze. --Turbojet  12 septembrie 2023 21:00 (EEST)

Adjectiv

Am observat în următoarea sursă http://www.science.upm.ro/~traian/web_curs/Cpp/if/if.html adjectivul "imbricate". Văzusem pe undeva mai demult că este corespondentul adjectivului en "nested", adjectiv englezesc întâlnit, de exemplu în articolul en:Nested set. Poate fi folosit adjectivul "imbricate", menționat mai sus pentru traducerea articolului en ca mulțime îmbricată? Sau sursa menționată este oarecum insuficientă, fiind mai degrabă o sursă de informatică și nu una propriu-zis de matematică? 178.138.32.125 (discuție) 12 septembrie 2023 21:33 (EEST)

Cred că da, am întâlnit expresia. În informatică, bineînțeles. Sursa citată de dvs. este, totuși o universitate de medicină. Nu zic că cel ce predă informatica acolo n-ar zice bine, dar aș prefera o sursă mai directă, v. p. 41. Dar și acolo, tare se vorbește în jargon. --Turbojet  12 septembrie 2023 21:54 (EEST)

Noțiunea este una de matematică? Sau (NEexclusiv) și de informatică? Nu ați întâlnit-o în surse de matematică? Pe Wikipedia, un exemplu de mulțime îmbricată este prezentat în articolul singleton, {{1, 2, 3}}, exemplu care este oarecum problematic/artificial prin construcție, neprea având sens exemplul dat, un singleton conținând ca element (imbricat) o altă mulțime non-singleton, având trei elemente, numerele 1,2,3.--178.138.33.180 (discuție) 23 septembrie 2023 00:17 (EEST)

Nu știu. Uneori nested am văzut să fie tradus și „înglobat”, alteori „încorporat”. Norocul meu pe Wikipedia este că nu trebuie să prezint materia sistematic, pot să aleg ce traduc, ca urmare eu evit (!) să traduc articole care conțin acest termen.

Pentru singleton am răspuns la Discuție:Singleton (matematică). Eu nu sunt matematician. La toate articolele care au în pagina de discuție mențiunea de traducere vă rog să procedați cum am spus acolo, să nu mă întrebați pe mine, deoarece nu vă pot răspunde. --Turbojet  23 septembrie 2023 07:52 (EEST)

Mulțumesc pentru precizări (privind termenul "nested"...).--178.138.33.180 (discuție) 23 septembrie 2023 13:20 (EEST)

Privind sursa conținând traducerea pentru "nested", punct de pornire al întrebării nu observasem a fi a proveni de la o universitate de medicină, doar o găsisem pe net.--178.138.33.180 (discuție) 23 septembrie 2023 13:30 (EEST)

Portalul www.science.upm.ro indică rezultate despre elemente de programare C++ pentru inginerie.--178.138.33.180 (discuție) 23 septembrie 2023 13:42 (EEST)

upm.ro observ că indică spre UMFST, o universitate obținută prin fuziunea unei universități de medicină cu una de științe și inginerie.--178.138.33.180 (discuție) 23 septembrie 2023 14:10 (EEST)

Inginerie biomecanică și biomecatronică

Recent am observat articolele en en:Biomechanical engineering și en:Biomechatronics, conectate cu biogineria și îndeosebi cu bioinginerie medicală. Având în vedere lipsa mai multor variante posibile pentru traducere, se pot adopta pentru articole ro numele precizate în titlul secțiunii?--178.138.32.168 (discuție) 15 septembrie 2023 21:57 (EEST)

Denumirile sunt comune, „biomecanică” este și în DEX. De ce este nevoie să mă întrebați pe mine? --Turbojet  16 septembrie 2023 05:43 (EEST)

Pentru verificare. Observ că în DEX nu e prezent al doilea nume.--178.138.33.180 (discuție) 21 septembrie 2023 18:16 (EEST)

Da, și eu am observat asta. De aia n-am enumerat-o în mesajul precedent. --Turbojet  21 septembrie 2023 18:27 (EEST)

Pe de altă parte constat că ingineria medicală este afiliată diferit în diferite zone ale țării, în Timișoara la Facultatea de Mecanică a UPT (https://ccim.upt.ro/?page_id=29), în Cluj la Facultatea de Inginerie Electrică (https://ie.utcluj.ro/fise-discipline-specializare-inginerie-medicala.html), la Iași la Facultatea de Medicină iar în Politehnica București este o facultate individualizată.--178.138.33.180 (discuție) 21 septembrie 2023 18:39 (EEST)

Foarte interesant masterul de la UPT, îndeosebi partea de Evaluare Biomecanică. În lista materiilor de la UT Cluj apar Anatomie și Fiziologie (an III), Biomecanică, Bioelectromagnetism, Măsurători bioelectrice medicale, Procesarea semnalelor biomedicale, etc.--178.138.33.180 (discuție) 21 septembrie 2023 19:00 (EEST)

Specialitatea mea este termoenergetica și ce ține de ea, inclusiv influența ei asupra mediului. Nu am nicio tangență cu specialitățile mecatronică, bio-, medi- etc., chiar în aceeași universitate, darămite în altele. Ca urmare, nu vă pot ajuta la ce mă întrebați. --Turbojet  24 septembrie 2023 06:47 (EEST)

Folosirea unei surse

Poate fi folosită următoarea sursă https://www.bursa.ro/pet-recycling-team-a-inaugurat-fabrica-de-reciclare-de-la-targu-mures-86127949 în articolele Laszlo Borbely și Reciclarea în România? Mulțumesc.--178.138.33.175 (discuție) 27 septembrie 2023 21:59 (EEST)

Nu am găsit pe site afișat public comitetul de redacție, doar persoanele de contact, insuficient. Adică nu se poate verifica dacă redactorii lor au competența necesară (cine sunt, ca să se poată căuta ce studii au, competența = traseul profesional etc.). Fără comitet de redacție public Wikipedia îl consideră un site oarecare, nefiind o sursă. Asta se aplică peste tot unde site-ul nu este al unei instituții care și-l asumă: președinție, guvern, ministere, camere, CJ, primării ale orașelor mari (serioase, nu mici lăudăroși), universități acreditate etc. --Turbojet  27 septembrie 2023 22:15 (EEST)