ElementLMIModificare

Bună seara. Am discutat noi la un moment dat despre cum se poate compresa linia de la tabelele LMI. Știți cumva unde pot găsi discuția respectivă? Eu n-o mai găsesc.--Strainu (دسستي‎)  8 ianuarie 2021 21:45 (EET)

Salut. Ciudat, și eu am căutat-o, cu Google, dar nu o mai găsesc. Dar mi-o amintesc. N-am spus direct în discuție, dar ideea mea este materializată de articole de genul Situl urban „Fabric” (I), unde sunt comasate adresa plus coordonatele și datarea plus creatorii. Nu cred că la tratarea cu scripturi proprii parsarea unei astfel de informații combinate ar fi prea dificilă.
Având în vedere că listele LMI sunt sortabile, nu știu dacă sortarea pe fiecare coloană este utilă. De exemplu, sortarea după adresa în localitate sau după coordonate nu mi se par prea utile. Atunci, poate s-ar putea comasa localitatea cu adresa, eventual și cu coordonatele, sortarea („ce monumente sunt acolo?”) făcându-se doar după localitate. Pentru a nu încărca prea mult o coloană, coordonatele ar putea fi comasate în oricare altă coloană. Apoi, sortarea după denumire iarăși nu prea... Poate ar putea fi comasată cu codul, rămânând sortarea după cod. Mai există și sortarea inițială, la încărcarea paginii, care actual este după codul LMI. Asta ar putea fi exploatată în varianta de comasare a localității și a codului LMI, sortarea funcționând pe localitate, iar după cod prin reîncărcarea paginii. Sortarea după datare pare utilă pentru o imagine rapidă a drepturilor de autor, dar rar numărăm câte sunt libere și câte nu. Dacă se renunță la asta, poate se pot comasa creatorii cu datarea, sortarea rămânând după creatori. Cam astea erau ideile. Poate te gândești și tu. --Turbojet  9 ianuarie 2021 08:27 (EET)
Discuție_Utilizator:Strainu/Arhiva_44#Cod_LMI_la_en:wp?--Kun Kipcsak (discuție) 9 ianuarie 2021 09:58 (EET)
Mulțumesc, dar acea discuție se referă la altceva, la codurile LMI la en.wp. Discuția la care se referă Strainu viza reducerea listelor LMI pe orizontală pentru a facilita afișarea lor pe telefoanele mobile. --Turbojet  9 ianuarie 2021 10:50 (EET)
Arată foarte bine, singura chestie de care nu sunt sigur e gruparea notelor, din motive de trasabilitate a schimbărilor. Avantajul când folosești formate e că informația și formatarea ei sunt separate. Eu n-am de gând să modific paginile în sine (deci nici notele), ci doar formatul/modulul. După ce termin cu parlamentarii vreau să mă întorc la LMI, e cam juma' de zi de muncă pentru că trebuie s-o împart în bucăți. Dacă mai aveți sugestii de îmbunătățire acum e un moment bun să le propuneți (se aplică și cititorilor ocazionali :) ).--Strainu (دسستي‎)  14 ianuarie 2021 18:50 (EET)
Da, modulul. Poți experimenta ușor aspectul, pe diferite pagini. --Turbojet  14 ianuarie 2021 18:58 (EET)

Apropo: Evoluția impresiilor:2021-01Modificare

...the environment is actively, intensely unscientific. -- Victor Blacus (discuție) 14 ianuarie 2021 16:17 (EET)

Adevărat, și se aplică. --Turbojet  14 ianuarie 2021 18:04 (EET)
De fapt, pentru ro.wp eu am judecat așa: matematicieni sunt mult mai mulți (toți absolvenții specialităților de matematică ai universităților din România) decât specialitatea mea (cel mult 100 de absolvenți anual, dintre care cei ce rămân în învățământul superior pot fi numărați pe degetele de la o mână), așa că mi-am zis că este cine să scrie despre matematică, eu să scriu despre domeniul meu. Cât m-am înșelat! În 15 ani pe ro.wp domeniul matematicii a progresat extrem de puțin. Am impresia că profesorii de matematică sunt suficienți cu viața care o duc. --Turbojet  15 ianuarie 2021 14:45 (EET)
The answer is that science is irrelevant, Feynman dixit. -- Victor Blacus (discuție) 15 ianuarie 2021 15:50 (EET)
:) --Turbojet  15 ianuarie 2021 16:21 (EET)
Discuția asta m-a îndemnat să reiau (pentru a câta oară în câteva decenii?) lectura conferinței lui Feynman – care continuă cu fraza: „It isn't that it has to be, but we let it be irrelevant to society” (sublinierea mea). Să luăm aminte, dragi wikipediști! -- Victor Blacus (discuție) 16 ianuarie 2021 12:40 (EET)
Totuși... --Turbojet  16 ianuarie 2021 13:25 (EET)
Da: Do good anyway... și celelalte. Încerc de... curând vor fi 15 ani. -- Victor Blacus (discuție) 16 ianuarie 2021 15:13 (EET)

Keep going ! The other tech giant – Wikipedia is 20, and its reputation has never been higher; The Economist, Jan 9th 2021 Edition. --Accipiter Gentilis Q.(D) 17 ianuarie 2021 01:00 (EET)

Pagina Victoria GeutskensModificare

Buna ziua,

Ma numesc Claudiu Preda si am publicat o pagină de Wikipedia pentru Victoria Geutskens, bijutier. Din nefericire nu sunt familiarizat cu editarea si se prea poate ca nu am făcut toate adăugirile în mod corect. Am envoie de ajutorul Dvs. daca timpul o permite. Vă mulțumesc.

Claudiu Preda.

@Claudiupreda: Bună ziua,
Am citit articolul și m-am uitat prin toate articolele din ziare.
Principala problemă este următoarea: articolele despre persoane sunt biografii ale persoanei și se bazează pe biografii detaliate publicate. În cazul d-nei Geutskens tot ce apare este că a învățat meseria de bijutier. Asta este complet insuficient pentru o biografie, de aia apare acolo eticheta că notabilitatea este în discuție.
Restul informațiilor prezintă faptul că a donat o bijuterie valoroasă făcută de ea Muzeului Unirii din Alba Iulia. Toate articolele din presă sunt comunicate „comerciale”, adică reclame la atelierul ei de bijuterie. Practic articolul spune: „D-an G. este un bijutier grozav, ia uitați-vă ce știe face”. „Ce știe face” nu este ceva care să susțină notabilitatea pe Wikipedia, altfel toți bunii profesioniști ar avea pagini aici.
Wikipedia nu informează, nici nu promovează, ea doar reflectă subiecte despre care „se vorbește”. Mai degrabă în articolele publicate în presă s-a vorbit despre bijuteria donată decât despre d-na G., care a fost doar pomenită. Însă evenimentul donării unei bijuterii nu prea este un subiect durabil, despre care să se vorbească (în surse de încredere, bineînțeles) mult timp. Sau, poate va fi când despre bijuterie se va vorbi ca de exemplu despre diamantul Orlov. Dar momentan nu este cazul aici. Iar dacă subiectul este bijuteria, atunci articolul ar vorbi despre ea, nu despre alte bijuterii executate de d-na G.
Tonul articolului, prin formulări ca „a făcut parte dintr-o amplă expoziție de bijuterii care a avut ca scop promovarea țării” este unul de reclamă, inacceptabil pe Wikipedia. Așa cum este, articolul arată exact ca un articol comercial. Dacă nu sunt rezolvate aspectele de notabilitate și cele de promovare n-are niciun rost să mai fie rezolvate problemele minore ca tonul sau lipsa de categorisire. Îmi pare rău. Turbojet  22 ianuarie 2021 11:35 (EET)


@Turbojet: Bună ziua,

Ca istoric va pot spune că: Doamna Victoria Geutskens a inregistrat prima Bijuterie din aur pur cu titlul de 999‰ din istoria marcării din România, un amănunt cu care misiunile Diplomatice ale României au ieșit la rampă, nu o dată și nu pentru prima oară și nu pentru ultima. Doamna Victoria Geutskens este primul bijutier din Europa care a expus bijuterii în Parlamentul European de la Bruxelles, în 2015 și acolo este locul unde România a expus prima bijuterie marcată cu titlul 999‰ din Europa, bijuterie manufacturată și marcată de un for abilitat. Marcarea aurului pur cu titlul de 999‰ nu este doar o premieră românească, este o premieră europeană pentru că în europa legislația nu permite marcarea unor astfel de purități la bijuterii, Austria are marcarea doar până la 22 de carate, de exemplu. Deasemenea manufacura platinei la cea mai inaltă puritate în combinație cu aur pur, este o premiera mondială cu care România se pare ca se mandrește, dar nu pe Wikipedia.

Publicitate: Spre exemplu, www.geutskens.ro nu are nici o posibilitate de a achiziționa ceva, deci publicitatea este făcută meșteșugului și realizărilor tehnice. Pentru simplul fapt ca acestei campanii de a promova meșteșugul și implicit țara sunt generate de o personă, nu văd nici un impediment în a specifica numele ei, aici. Pagina de Wikipedia a artistei Paula Seling are un website care vinde discografie, https://paulaseling.ro si găsesc că este absolut minunat că lumea are posibilitatea de a cumpăra muzică românească. Dealtfel si pagina artistei Delia Matache are o redirectionare explicită la magazinul https://www.discogs.com, ceea ce este absolut normal si de bun augur. Toate interviurile artiștilor români sunt o publicitate personală a lor, laudativă și este absolut normal, acestea vin ca o încununare a unor eforturi personale. Absolut toți artiștii în activitate au conținut de articole publicitare exact aici pe Wikipedia, au link-uri spre canale media care vând. Articolele de presă sunt publicitate intrinsecă, publicitate pentru un subiect sau un personaj, daca articolul laudă ceva și propune spre vânzare produse în formă deschisă ca link sau îndemn, atunci putem vorbi de o monetizare prin publicitate. este ceva complet diferit.

Articolele scrise pe diverse site-uri de stiri despre bijutierul Victoria Geutskens nu prezintă niciunul dintre ele link-uri de vânzare și nu există nici o informație în scris în niciunul din aceste articole despre o posibilă vânzare de produse. Nici chiar pe pagina oficială a bijutierului nu există posibilitatea de a achiziționa ceva. Absolut toate știrile prezintă în termeni simpli dar laudativi o realizare de natură tehnică în un meșteșug, anume puritatea de 999‰ a bijuteriilor din aur, rezultate din manufactură. În articolele de presă se face publicitatea unei realizări și nu există vreun îndemn spre monetizare. Nu vă conform cărui motiv, un artist poate fi lăudat în presă pentru o realizare și alții nu pot. In termeni practivi Dvs. sau oricine altcineva, nu aveți posibilitatea să achiziționați de la acest bijutier absolut nimic, nici un articol. aveți doar posibilitatea de a citi articole despre ceea ce certifică prin înscrisuri oficiale biroul de metale prețioase al ANPC cu sediul în incinta Monetăriei Statului. Și da, absolut toată lumea de acolo a fost entuziasmată că România mai poate produce ceva de interes. Publicitatea este rezultatul unor demersuri legale și la OSIM, spre exemplu. Bijutierul Victoria Geutskens este în posesia documentelor legale, în original care dovedesc această stare de fapt iar trusturile media s-au bucurat de astfel de stiri de bine. În nici o emisiune tv sau radiofonică nu vorbeste de vreun magazin, de o vânzare, de o monetizare. Expozițiile de la Alba Iulia ale bijutierului Victoria Geutskens au avut un număr aproximativ de 64.000 de vizitator conform datelor furnizate de Muzeul Unirii din Alba-Iulia. Da, din păcate bijutierul nu poate aduna, 10.000 de persoane pe stadion dar ii poate aduce in 4 luni la Muzeu.

Despre Colierul cartier, da. Este o realizarea care echivalează cu produsul original al firmei Cartier, colier pe care Regina României l-a purtat la 15 Octombrie 1922 la Alba Iulia. Propunerea mea concretă este să vedem cum putem rezolva aceste diferende de opinie într-un mod constructiv si cum putem avansa spre o formulă care să respecte standardul dar să nu creeze dublu standard, dublu standard intre artiștii contemporani indiferent de domeniul în care aceștia activează. Având în vedere faptul că România deține la nivel European două premiere în manufactura metalelor nobile eu zic ca este deja o veste bună. Cu stimă, Claudiu Preda, istoric. Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Claudiupreda (discuție • contribuții).

@Claudiupreda: Am luat la cunoștință aceste informații, care nu-mi schimbă părerea că este un articol de promovare. Deși cunosc bine politica de notabilitate nu mă ocup de aplicarea ei, nu particip la eventualele discuții de ștergere. Și nu ajut decât articolele care după părerea mea satisfac criteriile Wikipediei. Iar articolul scris de dv. nici nu văd cum ar putea satisface acum aceste criterii. Argumentul „primul” nu este un argument pentru Wikipedia, vedeți Wikipedia:Argumente de evitat în discuțiile privind ștergerea articolelor#Subiectivitate, unde sunt cuvinte de același calibru: „cel mai”, „singura”. Argumente ca „titlu de 999” sau „România se mândrește” nu au nicio relevanță pe Wikipedia. Pentru argumentele „Paula Seling”, „Delia Matache” vedeți la Wikipedia:Argumente de evitat în discuțiile privind ștergerea articolelor#Totul_sau_nimic, adică ce e cu alte articole este treaba lor. Dacă dv. considerați că un alt articol nu ar respecta criteriul de notabilitate îl puteți propune la ștergere, nu invers, să salveze, prin comparație, articolul care vă interesează. Dacă considerați că o legătură web este una comercială, o puteți îndepărta, existența ei nu justifică existența altor legături comerciale. De ce nu le îndepărtez eu? Pentru că nu mă ocup de scriitori, actori, cântăreți, fotbaliști, comercianți, practic de nimeni care ca să trăiască trebuie să-și facă reclamă. --Turbojet  22 ianuarie 2021 18:34 (EET)

@Claudiupreda: Adăugați comentariile dv. în ordine cronologică. Dacă modificați comentarii vechi, modificările pot trece neobservate. Și nu uitați să vă semnați mesajele. -- Victor Blacus (discuție) 22 ianuarie 2021 18:50 (EET)

@Turbojet: Stimate Domn,

Articolul Victoria Geutskens este un articol de promovare exact cum este orice alt articol de pe Wikipedia relaționat la orice artist în viață, indiferent de domeniul său de activitate. Prin existența publicității lui, publicul poate lua la cunoștință despre activitatea persoanei în cauză și realizările acesteia. Victoria Geutskens se bucură de această publicitate în baza unor acte legale și este îndreptățită să o facă ca orice alta persoană care este artist și este prezent aici. Exemplificările mele despre alte pagini, va atrag atenția despre două probleme diferite, publicitatea (orice articol este publicitar) și monetizarea (orice articol care îndeamnă sau face referire la zone comerciale pietonale sau online) Da această pagina, sperăm se se bucure de publicitatea Wikipedia binemeritată și ea este în directă măsură bazată pe ralizări certificate prin înscrisuri legale, nu doar prin păreri obiective sau subiective. Articolele de presă sunt pur laudative fără vreun interes financiar și sunt o recunoaștere publică a unor reușite, exact cum orice alt om care a realizat ceva prin munca sa este adus spre cunoștința comunității și devine cunoscut. Vă repet, orice articol, carte sau înscris public, are natură publicitară, nu văd temeiul legal prin care o persoană se poate bucura în acest cadru de un astfel de ajutor și alții nu. Pur și simplu este o chestiune de egalitate în fața aceleiași legi, daca ea s-a aplicat aici prin normă specifică sau prin excepție, aceasta se poate repeta. Practiv îmi comunicați ca doar în acest caz, articolele de presă nu sunt justificate. Sprijinim ardent și energic orice inițiativă autohtonă sau străină de a recunoaște contribuția cuiva, în orice domeniu de activitate și nu considerăm că în nici o circumstanță legală unii pot avea accesși alții nu pot avea acces la un statut prin aceste pagini, doar în baza unor păreri personale. Suntem dezamăgiți pentru considerațiile Dumneavostră cu privire la subiectul Victoria Geutskens, dorim să îmbunătățim această pagină și nu acceptăm ca ea să fie ștearsă. Nu acceptăm pentru că realizările bijutierului sunt încununarea unei munci de 40 de ani și a unui efort continuu de a sprijini arta unui meșteșug aropae dispărut din România, mai mult decat atât multe din expozițiile bijutierului au fost realizate în beneficiul direct al României (ceea ce și laudă articolele de presă și le mulțumim), de cele mai multe ori pe speze proprii.

Cu stimă, Claudiu Preda. Istoric.

@Victor Blacus: Bună seară. Imi cer scuze, am atest cont de 2 zile, este o interfață distul de greoaie (pentru mine personal) și îmi este necesar un timp de acomodare. Am să fac tot posibilul să îndeplinesc toate cerințele. Mulțumesc. -- Claudiupreda

@Turbojet: Întrucât am inițiat Wikipedia:Pagini de șters/Victoria Geutskens, cred că e bine ca această discuție să fie transferată încolo. Dacă nu doriți să vă implicați, puteți copia doar replicile utilizatorului Claudiupreda. Sau puteți să ignorați mesajul meu :) Alegerea Dvs. //  Gikü  vorbe  fapte  22 ianuarie 2021 19:18 (EET)

@Claudiupreda: Împărtășesc în totalitate afirmația dv. că orice articol despre cineva în viață este de fapt unul de promovare, exact pentru care motiv nu mă ocup de ele.
Deja articolul a fost propus la ștergere, așa că discuția aici nu mai are rost, ea va continua acolo. Prezentați-vă acolo argumentele, dar să știți că o formulare de genul „are dreptul la reclamă, la fel ca alții” nu este pe Wikipedia un argument valid. Argumentul valid este „biografia ei personală a fost publicată în [multe] surse de încredere”. Comunitatea va decide dacă articolul poate fi păstrat sau nu. Decizia se va lua pe baza politicilor (regulamentului) Wikipediei, care vi le-am spus, nu pe alte criterii. --Turbojet  22 ianuarie 2021 19:43 (EET)
@Gikü: Dacă mă implic în discuția de acolo se va spune că eu personal am ceva cu...
Sunt de acord ca altcineva să copieze acolo de aici ce dorește, dar să se refere la discuția de aici, nu la mine ca utilizator („Cutare a spus”). Poate cu dif-uri este cel mai comod. --Turbojet  22 ianuarie 2021 19:48 (EET)

@Turbojet: Stimate Domn, Pentru a evalua articolele publicitare ale artiștilor sau meșteșugarilor care sunt încă în campul de activitate vă este necesar nu numai cunoasterea politicii de promovare, care este exprimată fără argumentul exeplului despre ce trebuie scris sau modificat într-un articol pentru ca acesta să parcurgă cu succes toate etapele, ci si competențe știițifice solide. Care este competența Dvs. în relație cu marcarea metalelor prețioase în România, ce cunoștințe aveți despre valabilitatea acestor acte amise de ANPC la nivel Internațional? Dvs. se pare că aveți o vendetă personală cu această pagină și doriți să demonstrați bijutierului Victoria Geutskens că va fi șters pentru că părerea Dvs. personală este că-și face publicitate. Deci în fapt nici un artist în viață nu-și face publicitate muncii și realizărilor lui, doar bijutierul Victoria Geutskens o dorește asta abuziv și fără obiect. Puteți șterge pagina, prin premierele certificate prin acte oficiale la nivel internațional și prin serviciile aduse benevol României ca țară, vă anunțăm că bijutierul Victoria Geutskens își poate continua activitatea sa de promovare și fără pagina de Wikipedia. Această pagină, va apare în mod natural atunci când se impune, peste părerile subiective de moment. Și cu acestea fiind spuse, Claudiu Preda în calitatea de istoric și personal Victoria Geutskens în calitate de bijutier vă urează succes în activitatea Dvs. științifică.

Fără semnătură, Claudiu Preda, istoric.

@Claudiupreda: Sunteți în eroare cu o serie de afirmații.
  • Competențele mele personale în domeniul bijuteriilor și a metalelor prețioase nu joacă niciun rol pe Wikipedia în evaluarea notabilității unei persoane. Pe Wikipedia pentru a verifica admisibilitatea unui articol despre o persoană nu este nevoie de competență științifică solidă, ci doar de cunoașterea politicilor. Tot ce am de făcut este să verific dacă biografia persoanei a fost publicată pe larg în multiple surse de încredere. Orice persoană care știe citi poate face asta.
  • V-am explicat foarte clar ce este de modificat în articol pentru ca acesta să parcurgă cu succes toate etapele: să menționați mai multe surse de încredere care-i publică biografia in extenso.
  • Am declarat și declar formal că este prima dată când aud de d-na G. și nu am nicio vendetă personală împotriva ei. Dv. ați apelat la mine, iar eu v-am răspuns în calitate de persoană care acordă asistență, dar oricine altcineva la care ați fi apelat v-ar fi spus același lucru, însă poate mai telegrafic, în genul „citiți acolo”.
  • Exact, pagina d-nei G. va apare în mod natural când ea va deveni notabilă în sensul Wikipediei. Expresia „când se impune” nu are niciun sens pe Wikipedia.
--Turbojet  23 ianuarie 2021 08:20 (EET)
@Turbojet: Stimate Domn,

Pentru că am ales ca numele de utilizator să-mi poarte numele meu real este o dovadă de transparență și considerație vis a vis de o comunitate care se dorește să aibă o apropiere științifică și măsurată. Pentru a vă pronunța în termeni de eliminare a realizărilor profesionale ale unei persoane, vă sunt necesare competețe specifice în domeniu. Reiterez opinia mea este aceasta: absolut orice articol despre orice persoană, artist, meșteșugar care este încă în viața, constituie PUBLICITATE, în orice formă a articolului, a paginii a documentului public. . Carl Faberge, se bucură de această publicitate post mortem, pentru că firma care îi poartă numele încă ființează, iar articolele Wikipedia adresate lui crează o publicitate care transgresează în prezent, pentru toti mostenitorii directi si indirecti ai acestui nume, o publicitate pentru orice entitate care preia, utilizeaza sau a mostenit prin succesiuni acest nume. Publicitate în termeni juridici înseamnă defapt a fi sau a face ceva public, nu înseamnă reclamă. Publicitatea oficială se face la MOnitorul Oficial, publicitatea cadastrala, la Oficiul de cadastru. Reclama, este un produs public prin care cineva laudă calități sau alte amănunte și monetizează. Termenul de publicitate a sufert transgresii în timp, mai ales după anii 90 și el este perceput ca fiind o reclamă, dar sensul de bază al cuvântului publicitate este de a fi public, adică accesibil tuturor transparent și în aceeași măsură. Demonstrația prin litera și spiritul legii Wikipedia de ce artiști sau persoane în viață cu realizări notabile se pot bucura nestingheriți de publicitate și bijutierul Victoria Geutskens se poate bucura este o noțiune vagă, dar noi nu ne opunem ei, pentru simplul motiv ca am adus explicații cu exemple și discuția este intr-un punct mort. În altă ordine de idei, as dori să clarificam un amănunt foarte important al adresărilor DVS, pentru că ele sunt recurente. Personal cat și D-na Geutskens am urmărit aceste discuții cu interes, suntem convinși că nu este o rea credință, că nu este o rea intenție, că este absolut un mic acident, însă adresarea Dvs. relaționată la persoana D-nei Victoria Geutskens cu apelativul "d-na G.", ne-a provocat consternare. Repet, considerăm că este o formulare abreviată specifică acestor discutii, dar alegerea acestei prescurtări este complet neinspirată și total nefericită. Am dorit expres să vă atrag atenția pentru că poate pe viitor se analizează cu mai multă atenție aceste amănunte mai ales când este o Doamnă este centrul unei discuții și mai ales în contextul în care editarea textelor de aici presupune atenție la amănunt....... Reiterez, daca crede-ți că publicitatea este nemeritată și însușită fără merite și contestați actele oficiale ale ANPC în privința realizărilor tehnice cu caracter de pionerat, este strict problema Dvs. nu a noastră. D-na Victoria deține actele legale ale acestui pionierat, mediile care o promovează prin articole publice pot fi unele sau altele, indiscutabil. Vă rog să șterge-ți pagina, personal eu și d-na Victoria nu avem apetit să purtăm absolut nici o discuție de justificare a unei cariare în arta bijuteriei, carieră care are un 40 de ani vechime neîtreruptă cu atestări prin acte oficiale. D-na Victoria Geutskens nu este un atlet al publicității în cercurile unde nu este binevenită. Ni se confirmă faptul că Publicitatea se face în muzee, unde mii de oameni pot admira deaproape obiectele create de ea și impresia lăsată oamenilor este cea mai mare publicitate care și-o poate face bijutierul Victoria Geutskens și este ne-egalată de nici un articol. Chiar vă rog să avansați data de ștergere a acestei pagini, însă fotografiile utilizate acolo fiind proprietate personală nu vor mai putea fi utilizate de nici o altă persoană fără consimțământul nostru expres și am să fac toate demersurile legale pentru ca aceste materiale să nu fie accesibile domeniului Wikipedia.

Cu stimă, Claudiu Preda. Istoric.

@Claudiupreda: Domnule Claudiu Preda,
Noi, aici, nu acționăm de capul nostru (de capul meu), ci în spiritul indicațiilor Fundației WikiMedia (WMF). Dacă nu sunteți de acord cu acțiunile noastre, adresați-vă fundației: https://wikimediafoundation.org/about/contact/, care preia orice responsabilitate. Spuneți-le lor ce ne-ați spus nouă, iar dacă ei ne vor spune să facem cum spuneți dv., vom face. Bănuiesc că înțelegeți că acum noi facem cum ne-a spus fundația până acum. Cât timp noi facem ce ne-a spus fundația, aceasta ne exonerează pe noi de orice responsabilitate. Dacă NU facem cum ni s-a spus, nu mai avem acces aici. În privința accesului nostru (al meu, al dv.) aici decizia este a aceleiași comunități care va analiza și propunerea de ștergere a paginii. Nu prea mai am ce să vă spun, așa că am onoarea să vă salut. --Turbojet  23 ianuarie 2021 14:09 (EET)
@Turbojet: Nu este absolut nici o tragedie, Doamna rămâne cu premierele și publicitatea binemeritată în alte medii publice decât aici, eu ca și contributor anual îmi anulez orice donație ulterioră spre Wikipedia și Wikipedia rămâne cu paginile ei și cu calitatea prestanțelor din interior.
Wikipedia pentru anumite subiecte își va corecta suresele prin poziția oficială a unor instituții muzeale, sau cu competență în domeniu.
Nu se poate ca autoritatea supremă a marcării din România, ANPC- Direcția metale Prețioase din București prin laboratorul lor să emită niște certificate valide înternațional care constituie o premieră și cineva care nu a cerut o informare oficială de la Direcția de Metale Prețioase sau/și nu are o calificare în domeniu metalelor prețioase, dar nu vrea să cunoască subiectul, să măture discreționar cu astfel de certificări și premiere. Că aceste certificări au fost obținute mai întâi de un X sau Y bijutier, asta este rodul muncii fiecărui artist și el trebuie recunoscut public, ca orice alt artist. Vă plsnați pe o poziție total nefericită, rezultatul muncii artiștilor va ieși întotdeauna la lumină, mai devreme sau mai târziu, peste eforturile altora de a șterge. Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Claudiupreda (discuție • contribuții).
@Claudiupreda: Cum v-am spus, noi nu suntem singuri. Wikipedia în limba română este doar unul dintre proiectele WMF. Dacă credeți că noi, cei de aici, suntem cei care greșim, traduceți în limba engleză textul articolului de aici și publicați-l pe wikipedia în limba engleză: Victoria Geutskens. De ce vă trimit acolo? Pentru că ei sunt un model pentru noi. Ce vor face ei, asta vom face și noi. --Turbojet  27 ianuarie 2021 07:37 (EET)

TraducereModificare

Nu sunt în relație de amiciție cu matematicile superioare, așa că este mai mult decât probabil că am făcut „orori” de interpretare. Cam așa am descifrat eu textul:
Anunț pentru un tratat despre teoria continuității multiple
Tratatul pe care, aici, am onoarea să îl prezint Academiei Imperiale de Științe este o încercare de a înființa și dezvolta o nouă ramură a Analizei care, asemenea unei geometrii analitice în n dimensiuni, care ar conține în sine geometria planului și a spațiului, pentru n=2,3, sub formă de cazuri particulare.
O numesc teoria continuității multiple, în general, în același sens în care geometria spațiului se poate numi geometria continuității triple. Așa cum în aceasta, un grup de valori ale celor trei coordonate determină un punct, tot așa, în aceasta, un grup de valori date celor n variabile x, y, …. trebuie să determine o soluție.
Folosesc această expresie, pentru că, și în cazul uneia sau mai multor ecuații cu multe variabile, fiecare „grup” suficient de valori este denumit astfel. Singurul lucru neobișnuit despre această denumire este că o păstrez chiar și atunci când nu sunt date niciun fel de ecuații între variabile. În acest caz, numesc mulțimea soluțiilor totalitate n-uplă. Însă, atunci când sunt date ecuațiile 1, 2, 3, … totalitatea soluțiilor se numește continuitate de grad n-1, n-2, n-3,…. (… fach din germană corespunde cu …. fois din franceză. 2-fach =zweifach = dublu, de două ori).
Din prezentarea continuității generale care se dezvoltă în totalitatea soluțiilor conținute rezultă independența pozițiilor lor relative [ale variabilelor] în sistemul de variabile utilizate, în măsura în care noile variabile ar putea să le ia locul prin transformare. Această independență se exprimă prin inalterabilitatea acestui lucru, pe care o numesc distanța dintre două soluții date (x, y,...),( x',y',...) și definită în cel mai simplu caz prin:
…. pe care, în același timp, îl numesc sistem de variabile ortogonal [...]

Cu respect, --Miehs (discuție) 22 ianuarie 2021 10:50 (EET)

Mulțumesc foarte mult! --Turbojet  22 ianuarie 2021 11:38 (EET)