Discuție Utilizator:Turbojet/Arhiva2023

Centrală termică de perete

Bună seara. Multe din imaginile sub UC din acest articol au mențiunea „Înlocuibil? Da, când apare o imagine liberă.” Puteți să vedeți dacă au părut imagini libere aici – c:Category:Gas-powered tankless water heaters? Mulțumesc. //   Gikü  vorbe  fapte  6 ianuarie 2023 01:08 (EET)

Salut,

Nu prea au apărut poze ce ar putea înlocui pe acelea, am găsit doar una singură utilă (am înlocuit). Am renunțat la celelalte. Mai este una care o s-o înlocuiesc, o să fotografiez o instalație care a fost făcută inspirându-se din poza actuală din articol, poză care este clar a unui stand de prezentare, deoarece în ea nu apare țevăria, absolut necesară. --Turbojet  6 ianuarie 2023 12:05 (EET)

Nu am o opinie referitor la celelalte fișiere (1, 2, 3), dar cred că utilizarea Fișier:Scheme CT perete acumulare.jpg și Fișier:Scheme CT perete instantanee.jpg în articol (restabilind o rezoluție corespunzătoare) este justificată conform WP:MP pct 3a, mai ales că pot produce și eu în zilele ce urmează o imagine liberă care să înlocuiască ultima imagine UC rămasă la moment în articol – ilustrarea posibilităților de montare (Fișier:Riello Benefit.jpg). //   Gikü  vorbe  fapte  6 ianuarie 2023 16:17 (EET)

Eu zic să nu ne complicăm cu cele propuse la ștergere. O să vină careva de la Commons care o să spună că alegerea culorilor (sic!) le dă drepturi graficienilor, drepturi care le-au cedat angajatorilor (work for hire), că au făcut desenele la comandă... etc. Comentariile pe care le-am făcut în propunerile de ștergere sunt pentru ca să nu te mai complici pe viitor cu reducerea rezoluției, șterge direct.

Aștept poza cu centrala integrată. S-o vedem. :) --Turbojet  6 ianuarie 2023 19:50 (EET)

Tichet OTRS

Un coleg de la Wikisource dorește să ofere trei texte: (s:Câinele, s:Măștile de gaze, s:Viespile lui Cristofor), traduse din maghiară, unde autorul este deja în domeniul public și deci îi trebuie un tichet OTRS. Poate găsiți timp să vă uitați peste e-mail când va apare. Sper să nu fie multe neclarități. Vă doresc în continuare o duminică plăcută. Mishuletz (discuție) 8 ianuarie 2023 11:44 (EET)

@Mishuletz: Bună ziua,

Nu am găsit niciun tichet care să se potrivească cu ce spuneți. Atunci am căutat cuvântul „Viespile”, destul de neobișnuit, care să dea rezultate semnificative. Nu s-a obținut niciun rezultat. Dacă mesajul la VRT a fost trimis, dați 1-2 cuvinte cheie cu care poate fi căutat. Nu dați informații private (nume, e-mail). Evident, titlurile materialelor trebuie să apară în acel mesaj, deci cuvinte mai neobișnuite din acele titluri sunt cuvinte cheie foarte bune. --Turbojet  8 ianuarie 2023 12:28 (EET)

@Mishuletz: Bună ziua,

Totul este ok. Mulțumim! --Turbojet  11 ianuarie 2023 11:54 (EET)

Mulțumesc mult pentru ajutor și timpul investit.--Mishuletz (discuție) 11 ianuarie 2023 13:05 (EET)

Întrebare de la Delia2 (13 ianuarie 2023 10:59)

Buna ziua si La multi ani! Articolul https://ro.wikipedia.org/wiki/Svetlana_C%C3%A2rstean, este propus pentru stergere din motive de notabilitate. În noiembrie cred, am mai lucrat un pic la el, dar in peisajul poetilor din Romania mie imi pare o personalitate si o tema destul de relevanta . Va rog sa va uitati un pic peste articol. --Delia2 (discuție) 13 ianuarie 2023 10:59 (EET)

@Delia2:Bună ziua. Mulțumesc pentru urare și vă doresc și dvs. un an bun.

M-am uitat în articol. Nu știu ce să zic. Individual, fiecare sursă este discutabilă. Interviurile nu contează, este ce spun ei, nu despre ei. Ce este pe Wordpress nu contează, deoarece nu are comitet de redacție. Premiul de debut este insuficient, scrie asta la Wikipedia:Articole biografice. Nicio sursă nu vorbește de viața ei personală, ori articolele sunt biografii, nu liste cu ce au publicat. Scriitorii spun „eu nu exist ca persoană, doar ca scriitor, contează doar opera mea, pe care vreau să o văd enumerată în detaliu în pagină”. Știu că scriitorii au nevoie de promovare pentru a-și vinde cărțile, motiv pentru care doresc să aibă pagini pe Wikipedia (am auzit și expresia „nu ești pe Wikipedia — nu exiști”), însă Wikipedia nu promovează. O butadă zice că au pagini pe Wikipedia doar cei care nu mai au nevoie de aceste pagini. Dacă nu sunt surse mai bune ca cele din articol, sunt puține șanse ca articolul să fie păstrat. Dicționarele enumeră zeci de mii de autori care sunt sau au fost membri ai Uniunii Scriitorilor, iar Wikipedia este o enciclopedie, nu un dicționar al autorilor. În sfârșit... Să vedem. --Turbojet  13 ianuarie 2023 12:19 (EET)

Multumesc pentru răspunsul dat. Avand in vedere cele de mai sus probabil articolul va fi șters. Eu aveam ca si comparatie la activitatea ei de poet care din asta traieste, activitatea poetilor nostri de cartier cu care am avut ocazia sa lucrez. Delia2 (discuție) 13 ianuarie 2023 12:33 (EET)

Articolul Discutie:Pompa este publicat si pe Talk:Pump

Este o informare nu un subiect de discutie.

Pentru ca sunteti creatorul paginii "Discutie:Pompa" consider ca este corect sa fiti informat de publicarea acestuia la pagina de discutii, pe site-ul "Pump" in limba Engleza. Cred ca este un articol reusit, interesant, si merita sa fie publicat si in Engleza. A fost publicat ca un "interviu". Am accesat Titlul "Interviu" pe Wikipedia si am constatat ca se incadreaza perfect la speta interviu. Cu mult respect si recunostinta pentru crearea acestei pagini. 2A02:2F0E:500:3F00:7108:62C0:3227:CDEB (discuție) 20 ianuarie 2023 20:16 (EET)

Neclarități privind drepturile de autor

Bună ziua! Din aproape în aproape urmărind wikilegături interne și corectând un typo am ajuns la articolul bombă calorimetrică, șters pe baza unei motivări legate de drepturi de autor ale unei pagini de net "ereferate.ro" Am urmărit legătura externă spre referatul propriu-zis [1], la care se observă un conținut enumerare a unor definiții și pași ai unui algoritm sau proceduri experimentale. Această enumerare de informații elementare, binecunoscute aș zice că nu poate ridica vreo pretenție de drept de autor și așadar ștergerea articolului nu se justifică. Cum vi se pare chestiunea? Mulțumesc. 178.138.32.196 (discuție) 21 ianuarie 2023 14:58 (EET)

@178.138.32.196: Bună ziua,

În general, preluarea ad litteram a textului de undeva este considerată încălcare a drepturilor de autor. Pentru a se evita asta este necesară rescrierea.

La bombă calorimetrică, dacă se dorește descrierea procedeului și relațiile de calcul trebuie pornit de la o sursă bună, nu de la e-scoala, de exemplu de la un îndrumător de laborator recent folosit în universitățile tehnice cu profil termo și să se scrie o versiune proprie. Aceasta trebuie să fie corectă, să exprime exact același lucru ca și ISO 1928. Acest standard (ca și toate celelalte) este „copyrighted”, se pot extrage informații din el, dar nu se poate reproduce. --Turbojet  21 ianuarie 2023 16:29 (EET)

PS: Aici este descris principiul, iar aici mai sunt date unele detalii. Nicio wikipedie nu are încă un articol propriu despre aparat. --Turbojet  21 ianuarie 2023 16:40 (EET)

Evaluarea articolelor

Etapele parcurse la realizarea unui produs.

Am întrebat chatbotul ChatGPT:

• Ce este un caiet de sarcini?
• Care sunt etapele ce trebuie parcurse la realizarea unui produs sau serviciu?

Mi-a răspuns:

• Un caiet de sarcini este un document care descrie cerințele și specificațiile pentru un proiect sau o achiziție. Acesta poate include informații despre scopul proiectului, termenele limită, bugetul, cerințele tehnice, responsabilitățile diferitelor părți implicate și alte detalii relevante. Caietul de sarcini este utilizat pentru a asigura că toți cei implicați în proiect au aceeași înțelegere a ceea ce trebuie să se întâmple și cum trebuie să se întâmple.
• Etapele generale care trebuie parcurse la realizarea unui produs sau serviciu, începând cu cerințele incluse în caietul de sarcini, pot fi următoarele:

1. Analiza cerințelor: Aceasta este prima etapă în care se analizează cerințele incluse în caietul de sarcini și se identifică orice ambiguități sau neclarități.
2. Proiectarea: În această etapă se creează un plan de proiect care include detaliile despre cum va fi realizat produsul sau serviciul. Aceasta poate include crearea unui prototip sau a unui model de funcționare.
3. Implementarea: În această etapă se construiește sau se dezvoltă produsul sau serviciul. Aceasta poate include procurarea de materiale sau componente, construirea sau programarea propriu-zisă a produsului sau serviciului.
4. Testarea: În această etapă se testează produsul sau serviciul pentru a se asigura că respectă cerințele specificate în caietul de sarcini.
5. Livrarea: Produsul sau serviciul este livrat către client sau se pun la dispoziția utilizatorilor.
6. Suportul după livrare: Aceasta poate include instruirea utilizatorilor, oferirea de suport tehnic sau asistență în rezolvarea problemelor.

Este important de menționat faptul că aceste etape pot varia în funcție de proiect sau de domeniu și pot fi adaptate sau modificate în funcție de necesități.

Concluzia mea: Etapele care trebuie parcurse la scrierea unui articol Wikipedia sunt similare cu cele impuse la realizarea oricărui produs sau serviciu. --GEO (discuție) 21 ianuarie 2023 22:22 (EET)

@GEO: Interesant. De fapt, despre ce este vorba? Despre organizarea activității pe Wikipedia? Sau vă gândiți că Wikipedia ar putea funcționa la fel, creând texte ad-hoc la întrebări? --Turbojet  22 ianuarie 2023 08:28 (EET)

Nu as fi acordat vreo importanță faptului respectiv, dar m-a surprins similitudinea dintre etapele enumerate de chatbot și acea imagine de pe Wikipedia care are 10 ani vechime. Cred că ar fi bine să fie urmat un asemenea plan și la elaborarea articolelor de la Wikipedia, punându-se un accent mai mare pe sistemul de verificare, îndeosebi pentru a preveni încălcarea dreptului de autor. De acum înainte, ne mai lovește o nouă provocare: modelele de inteligență artificială pot genera răspunsuri aproape „umane” la toate întrebările utilizatorilor, astfel că autoritățile din New York City și Los Angeles deja au restricționat în școlile publice accesul la platforma Chat GPT. --GEO (discuție) 24 ianuarie 2023 04:11 (EET)

Da, acestea ar fi etapele, dar „hârțogăraia” necesită timp.

Cu chatbot, ardelenii au o vorbă: „O fi cumva, că niciodată n-o fost să nu fi fost cumva”. --Turbojet  24 ianuarie 2023 09:51 (EET)

Număr platonic

Bună dimineața. Număr platonic poate fi legat de en:Plato's number sau e vorba de chestii diferite? Donarius (discuție) 9 februarie 2023 10:23 (EET)

@Donarius: Bună dimineața,

Da, este vorba de chestiuni complet diferite. „Numărul lui Platon” este un număr despre care el a amintit într-o lucrare a sa, unde n-a spus care este, iar articolul citat de dvs. tratează speculațiile care se fac pe marginea lui. Este un singur număr, nu o clasă. Găsisem itemul la Wikidata, dacă se putea, legam acolo.

Problema articolului că nu există pe alte wiki este că nu prea ai ce spune despre clasa respectivă, dar am vrut să fiu amabil față de Terraflorin — care a făcut formatul de navigare — și am vrut să scriu cel puțin 2500 de caractere, ca să nu fie ciot. --Turbojet  9 februarie 2023 10:59 (EET)

Celulă de alarmă

Bună seara. Când veți avea timp și dispoziție, poate o să vă aruncați un ochi pe Celulă de alarmă (aviație militară) Am scris textul zilele astea, spre a folosi informațiile drept sprijin pentru un alt articol. Acum m-am gândit că, poate prin peregrinările dumneavoastră documentare legate de aviație ați dat din întâmplare peste ceva material legat despre un astfel de subiect. M-aș bucura dacă veți considera că puteți completa ceva, la cele scrise deja... Accipiter Gentilis _Q.^(D) 12 februarie 2023 19:11 (EET)

Bună seara, o să mă uit. --Turbojet  12 februarie 2023 21:18 (EET)

M-am familiarizat cu articolele. Mi se par foarte bune. Deocamdată spellerul a găsit doar câteva chestiuni minore. O să am în vedere articolele când găsesc completări, deocamdată nu am. La celula de alarmă voiam să prezint scurt subiectul cărții lui Doru Davidovici, dar, deși am cartea, nu am găsit-o pe loc, nu este între documentare, ci la literatură, din care nu toată este la îndemână. Dar o mai caut.

La Poliția ..., formularea „anexarea ilegală a Crimeei de către Federația Rusă” aș înlocui-o cu „anexarea Crimeei de către Federația Rusă, anexare declarată ilegală de către NATO,” în ideea WP:NPOV. Știu că Wikipedia „reflectă” și că noi suntem trup și suflet cum ne cântă NATO, dar... (E o ironie aici, o spun explicit ca să nu creadă cineva altceva.) --Turbojet  13 februarie 2023 12:43 (EET)

O să scot complet formularea "ilegală", pentru că nu e cazul să las loc de discuții cu omuleți verzi, acorduri precum cel de la Budapesta, de faptul că anterior Crimeea a aparținut Rusiei, de referendumuri desfășurate sub umbrelă militară (cum au mai fost și prin alte părți ale lumii, acum vreun secol), etc... Pur și simplu nu are rost, chiar dacă vorba lui Boris britanicul, nu poate fi negată evidența că trupele ruse se află în Ucraina și nu cele ucrainene în Rusia.--Accipiter Gentilis _Q.^(D) 13 februarie 2023 13:54 (EET) P.S. Formularea promovată de NATO e cu schepsis, pentru că sugerează că anexarea ar fi fost în regulă dacă s-ar fi făcut cu respectarea aparențelor unei legalități, de genul unui referendum intern în Crimeea făcut în absența trupelor ruse pe teren. Pe de altă parte, dacă aș lăsa scris ceva de genul că "e opinia NATO", ar putea rezulta că, de exemplu, e doar opinia românilor precum că în 1812 sau în 1878 Imperiul Rus a făcut cu Basarabia o măgărie și nu ceva care era în drept să facă, pentru a-i salva pe basarabeni din ghearele rapace ale odiosului Imperiu Otoman, sau incapabilului stat român.

Întrebare de la Marius4623 (13 februarie 2023 16:16)

Buna ziua! Am observat ca pagina InfoCons are cateva probleme, printre care si aceea ca "tonul este nepotrivit pentr o enciclopedie". Ne puteti oferi cateva sfaturi in rezolarea problemelor paginii, astfel incat pagina sa corespuna cu politicile wikipedia? --Marius4623 (discuție) 13 februarie 2023 16:16 (EET)

@Marius4623: Bună ziua,

Tonul articolului este unul de CV, sugerând că este ce spune organizația despre ea însăși, nu ce spun alții, independenți, despre ea, cum cere Wikipedia.

Titlurile „Dl. Cutare” nu sunt acceptate, nici măcar pentru regi.

Apoi formulările, de exemplu „[...] venind în sprijinul societății civile [...]”, „pentru a servi nevoilor consumatorilor”, „activitate neîntreruptă”, „Pentru a-și îndeplini scopul și misiunea, InfoCons [...]”, „produse de o calitate îndoielnică”, „Realizarea cu succes a acestor obiective”, „producției sustenabile, economiei circulare” etc. parcă sunt formulări venite de la PR-ul organizației, sună foarte laudativ, ton care zgârie urechile Wikipediei (sic!).

Listele aduc și ele a CV, prin care organizația se laudă cu ce a făcut.

Însă problema principală este că sursele citate sunt doar cele „tehnice”, nu despre cum este descrisă InfoCons de lumea înconjurătoare, independentă de ea. Nu vezi între ele un articol din media care să prezinte InfoCons publicului sau să relateze acțiunile InfoCons. De aia Wikipedia suspectează („notabilitatea”) organizației, adică în ce măsură este vizibilă de către public. Demonstrarea acestei vizibilități este sarcina celui ce scrie articolul, asta ar trebui să rezolvați întâi. Apoi să scrieți articolul, bazat pe cum este descrisă în acele materiale, nu dând informații din interior de către PR („misiunea” etc.). --Turbojet  13 februarie 2023 17:42 (EET)

Va multumim pentru feedback! Ne dorim ca pagina sa nu fie stearsa si va rugam sa ne ajutati sa remediem problema.

Avem multe aparitii in presa din Romania, cat si in presa internationala. Unde am putea insera link-uri cu articole din media despre cum este descrisa Asociatia InfoCons? (am incercat sa adaugam la sectiunile Referite si Note si nu ne lasa : Această listă de referințe este generată de un format și momentan nu poate fi editată decât în modul sursă.) Marius4623 (discuție) 14 februarie 2023 15:55 (EET)

@Marius4623: Notele se pun în text, după fiecare afirmație pe care o susțin. Vedeți Ajutor:Note și drept exemple articolele care au note (cam toate, căci cele fără note mai devreme sau mai târziu se șterg).

De ce folosiți pluralul („mulțumim”, „avem”, „am putea”, „să adăugăm”, „nu ne lasă”)? Sunteți mai mulți? Wikipedia nu acceptă folosirea unui cont de mai multe persoane. Sau este pluralis majestatis? Vorbiți în numele unei entități care se referă cu pluralul la sine însăși? Wikipedia cere ca un utilizator să se reprezinte doar pe el însuși, nu poate reprezenta o entitate. Dv. vorbiți pe Wikipedia în numele dvs. personal, în niciun caz în numele InfoCons, indiferent dacă aveți sau nu vreo legătură cu ea. În plus, dacă aveți vreo legătură cu InfoCons, în pagina dvs. de utilizator, care în acest moment încă nu există, sau în pagina de discuții a articolului despre InfoCons trebuie să vă declarați afilierea conform îndrumării Wikipedia:Conflict de interese. --Turbojet  14 februarie 2023 18:32 (EET)

Buna ziua! Am facut cateva modificari la pagina InfoCons. Va rog sa imi spuneti ce mai este de modificat astfel incat pagina sa nu fie stearsa? Marius4623 (discuție) 22 februarie 2023 15:37 (EET)

Bună ziua.

Trimiterile directe din text către site-ul infocons nu sunt normale. Scopul Wikipediai nu este să trimită utilizatorii pe site-ul infocons ca să afle poziția InfoCons, de exemplu despre o9atitudine, sau să promoveze persoana președintelui InfoCons etc., ci să prezinte publicului cum percep alții, independenți, InfoCons. În mod normal, în articol adresa web oficială a subiectului articolului apare o singură dată, în infocasetă dacă aceasta există, sau la legături externe dacă articolul n-are infocasetă. Repet: Wikipedia nu este interesată să relateze ce spun subiecții despre ei înșiși, ci ce spun cei care nu sunt legați în vreun fel de subiect. De aceea chiar și articolele din media bazate pe comunicatele de presă sunt privite cu reținere, deoarece conțin ce spune subiectul despre el însuși. În concluzie, din articol trebuie scos tot ce nu provine din surse independente de InfoCons. --Turbojet  23 februarie 2023 09:36 (EET)

Multumesc pentru sfaturi. Am modificat textul si am inserat la Bibliografie date identificate despre InfoCons. InfoCons are foarte multe aparitii in media datorita comunicatelor transmise. Cea mai importanta sursa de a scrie despre ei este site-ul propriu, de aceea am utilizat ca si sursa principala. Daca ma mai poti ajuta cu sugestii de imbunatatire a paginii. Multumesc Marius4623 (discuție) 4 aprilie 2023 09:56 (EEST)

Mă repet: articolele de pe Wikipedia nu se bazează pe ce spun subiecții despre ei înșiși, ci ce spun sursele independente de ei despre ei. Tot ce se bazează pe site-uri proprii sau ale colaboratorilor lor, sau anunțuri din presă bazate pe comunicatele lor din presă nu sunt considerate de Wikipedia ca provenind din surse independente. Notabilitatea unui subiect se stabilește pe baza surselor independente de el și abia după ce această notabilitate este stabilită se pot adăuga amănunte (nu grosul articolului) din ce spune subiectul.

N-are rost să discutăm în continuare, părerea mea este că articolul servește doar la promovarea Infocons, iar scopul Wikipediei nu este promovarea subiecților, ci reflectarea cum sunt văzuți ei în sursele independente de ei. Eu personal nu voi interveni, dar nu pot garanta ce vor face alții. --Turbojet  4 aprilie 2023 10:16 (EEST)

Nu imi doresc stergerea acestei pagini InfoCons, care cred ca este utila pentru Wikipedia, fiind un motor de cautare accesat de foarte multi cetateni care vor sa se informeze din surse cat mai sigure. Am mai adaugat la sectiunea de Bibliografie informatii privind parerea altor entitati cu privire la InfoCons.Am realizat aceasta pagina, deoarece InfoCons sprijinia cetatenii atat prin informare cat si prin actiuni legislative si de procesare a sesizarilor pe care acestia le intampina.Ce mai pot face pentru a nu fi sterasa aceasta pagina, pentru care mi-am dedicat timp ? Marius4623 (discuție) 3 mai 2023 09:39 (EEST)

Problema este că practic tot ce ați citat în articol este ce a pus InfoCons pe diferite site-uri (înregistrări, descrieri, indicații etc.), nu că au venit cei fără nicio legătură cu InfoCons („sursele independente”), care, impresionate de InfoCons, au „descris în detaliu” subiectul. Alea ar salva articolul, dacă există.

În privința faptului că ați consumat timp cu pagina, vedeți Wikipedia:Argumente de evitat în discuțiile privind ștergerea articolelor, paragrafele Apelul la milă, E util și Conține informații valoroase. --Turbojet  3 mai 2023 12:25 (EEST)

Adjectiv/substantiv pentru titlu articol

Bună seara! Am observat azi un articol interesant pe enwp en:Battery regenerator la care se pune problema alegerii unui adjectiv/atribut/nucleu de expresie pentru o traducere. Ce sugerați? Mulțumesc. 178.138.97.242 (discuție) 16 februarie 2023 21:47 (EET)

@178.138.97.242: Bună seara.

Cred că „Regenerarea acumulatorilor”. Se potrivește cu expresia test „Scriu un articol despre regenerarea acumulatorilor”. Cam orice titlu propus ar trebui să treacă acest test. --Turbojet  16 februarie 2023 22:24 (EET)

Din articolul enwp dar și din pagini web românești găsite prin căutarea cu cuvinte cheie "regenerarea acumulatorilor plumb-acid" se înțelege că este de fapt o "desulfatare" efectuată cu curent pulsator de frecvență ridicată. Ați menționat într-o secțiune mai sus "îndrumare de laborator recente din universitățile tehnice" care să poată fi folosite ca surse ro suplimentare în astfel de articole Wikipedia privind noțiuni tehnice. V-ați intersectat cu astfel de îndrumare de laborator de prin UPT în ultimii ani? Se pare că în urmă cu 20-30 de ani problematica nu prea era abordată în lucrări de laborator.--178.138.97.242 (discuție) 17 februarie 2023 18:53 (EET)

Acumulatorii cu plumb nu sunt specialitatea mea. Știu cât am nevoie pentru mașinile electrice în principiu, adică faptul că nu sunt convenabili și de ce. Timpul alocat lor la curs este de 1 oră = 5 pagini standard, unde nici să vreau nu pot aborda problema regenerării acestor acumulatori. Știu ce este aia sulfatare și cum arată, am mașină tipică. Știu ce să fac să nu se sulfateze imediat, iar după 2–4 ani, când se epuizează, cumpăr altul, îmi permit suma de 300 de lei, cât costă, nu mă prostesc cu regenerarea. Însă dv. puteți dezvolta articolul dacă vă interesează. --Turbojet  17 februarie 2023 21:40 (EET)

Stocastic sau stohastic?

Bună ziua! Am observat titlul articolului Proces stohastic care este în contrast cu varianta de adjectiv "stocastic", menționată în DEXonline a fi principală. Ce variantă ar trebui să folosească Wikipedia? 178.138.97.242 (discuție) 18 februarie 2023 14:53 (EET)

Faceți cum doriți. --Turbojet  18 februarie 2023 15:45 (EET)

Valori numerice operaționale ale turboalternatoarelor

Am observat în articolul alternator niște valori numerice ale tensiunii electrice a turboalternatoarelor. În tratatele privind turbinele cu abur, menționate la turbină cu abur, sunt menționate cumva valori pentru curentul și tensiunea turboalternatoarelor? Mulțumesc. 178.138.97.242 (discuție) 18 februarie 2023 15:03 (EET)

Nu acolo, acel tratat este despre turbine, nu despre generatoare electrice. Însă normal că acele tensiuni sunt standardizate, așa cum este standardizată și tensiunea de 230 V la prizele din Europa. Acele echipamente nu se fac doar de un singur producător, la inspirația beneficiarului; trebuie să fie compatibile unele cu altele. --Turbojet  18 februarie 2023 15:50 (EET)

Întrebare de la Ayn23 (21 februarie 2023 04:02)

Buna ziua , a-și dori sa știu cum pot posta aici despre o persoana ( creator de încălțăminte / designer românesc ) Cu o experiența de peste 20 ani in domeniu , nu l-am găsit aici și a-și dori sa îl postam dacă se poate --Ayn23 (discuție) 21 februarie 2023 04:02 (EET)

@Ayn23: Bună ziua,

În primul rând trebuie să adunați materiale din surse de încredere care descriu persoana respectivă. Aceste surse demonstrează ceea ce pe Wikipedia este numită notabilitatea persoanei, în lipsa căreia articolul n-ar putea fi păstrat, deoarece Wikipedia doar reflectă lumea, nu promovează ea însăși persoane.

De ce vorbiți la plural („să îl postăm”)? Citiți mai sus la Marius4623. --Turbojet  21 februarie 2023 08:47 (EET)

APFV - Load balancing, load profile - Echilibrare ....?

Bună seara! Am observat unele articole în enwp conectate cu unele aspecte din aplicații cu panou fotovoltaic: en:Load balancing (electrical power), en:Load profile, en:Demand response, etc. Ce titluri propuneți pentru articole ro corespunzătoare acestor articole en? (Echilibrarea consum - producție de electricitate, Profilul consumului/consumatorului electric sunt variante nimerite? Am observat și consumator electric corespunzător cu en "Load (electrical).) 178.138.35.249 (discuție) 23 februarie 2023 20:32 (EET)

@178.138.35.249: Bună dimineața,

Ingineria electrică nu este specialitatea mea. Am doar un curs de electrotehnică și mașini electrice, cât să înțeleg principiile de funcționare. Nu cunosc terminologia acestui domeniu în limba engleză. M-am ocupat doar de autovehiculele electrice, dar la nivelul „ce e aia și ce vrea ele” (sic!). Regret că nu vă pot ajuta. --Turbojet  24 februarie 2023 07:44 (EET)

Bine, să încerc: „load profile” este „curbă de sarcină”. Sensul expresiei „demand response” este „reglarea producției de energie electrică în funcție de cerere”, titlu cam prea lung, nu văd pe moment o expresie mai scurtă.

Expresia „echilibrarea consum – producție” — în această ordine — îmi sugerează scurtele întreruperi (0,1 – 1 secundă) dintr-o anumită perioadă, care determinau „căderea” unor consumatori și reducerea consumului la nivelul producției. Indiferent de ordinea termenilor, „echilibrare” sugerează că se acționează asupra ambilor termeni, expresia ar merge pentru politici pe termen lung, dar nu pentru chestiuni pe moment, mai ales prin acțiuni ale producătorului sau ale politrucilor asupra consumatorilor. Aceste aspecte IMO ar trebui prezentate în articole. --Turbojet  24 februarie 2023 08:33 (EET)

Articol test-Ziua brokerului de credite

Buna ziua,

Daca aveti timp va rog sa va uitati pe articolul test - Ziua brokerului de credite- pe care l-am scris si pe care imi doresc sa-l public. Multumesc, ```` RazvanTarta (discuție) 24 februarie 2023 10:20 (EET)

@RazvanTarta: Bună ziua,

Am citit articolul. Tonul nu este ceea ce dorește Wikipedia. De exemplu, „dupa 18 ani în care au construit si au confirmat aceasta meserie, dorind să inspire oamenii către profesionalism și fapte bune” este departe de o exprimare neutră, ridicând în slăvi angajații cămătarilor, care pozează în binefăcătorii oamenilor, însă care doar exploatează dificultățile financiare ale acestora. Sigur, Wikipedia nu interzice subiectul, dar tonul prin care un PR fărbuiește imaginea este nepotrivit. Asta se referă la toate exprimările similare.

Apoi, articolul nu este susținut de surse independente de domeniu, ci, iarăși, de site-uri care dau instrucțiuni viitorilor plătitori de dobânzi și laudă pe cei ce-i racolează, nu de surse externe, care descriu cum este văzută activitatea de către societate.

Articolul are și probleme similare cu cel discutat la Marius4623, citiți și acolo. --Turbojet  26 februarie 2023 13:10 (EET)

Buna ziua,

Am citit cu atentie raspunsul dumneavoastra si am urmatoarele mentiuni:

-In primul rand brokerul de credite nu este un camatar si, mai ales, nu exploateaza dificultatile financiare. Meseria exista de foarte mult timp in toate tarile dezvoltate, iar rolul brokerului de credite este de a facilita obtinerea unui credit la solicitarea expresa a clientului. Practic clientul solicita ajutorul, iar brokerul de credite il sprijina sa obtina finantarea dorita. Brokerul de credite nu incearca sa convinga pe nimeni de nimic, nu face nimic din ce nu isi doreste clientul, iar faptul ca brokerajul de credite are experienta de aproape 20 ani in RO, cu zeci de mii de clienti multumiti, confirma cele spuse, in special arata profesionalismul si demonstreaza faptele bune ce le fac brokerii zi de zi.

-In al doilea rand, legat de sursele independente, am inserat site-ul ANPC unde Kiwi Finance, cel mai mare broker de credit din RO, are sectiune separata. Am mai inserat un articol de pe jurnalul.ro din 30.11.2004 pentru a demonstra vechimea acestui serviciu in Romania, aceea fiind printre primele atestari in media a acestei meserii in Romania, iar ultima este o postare pe LinkedIn a brokerilor de credite din Kiwi Finance Timisoara legata de prima celebrare a Zilei Brokerului de Credite

Multumesc, tinand cont de cele de mai sus, credeti ca pot pastra articolul sau mai are nevoie de revizuiri?```` RazvanTarta (discuție) 15 martie 2023 16:46 (EET)

Bună seara,

Îmi permit să-mi păstrez părerea despre activitatea de împrumutat de bani cu dobândă.

Strict cu privire la textul în discuție (am recitit articolul), exprimări ca „pentru a celebra aceastǎ meserie și pentru a sublinia importanța brokerilor de credite în viețile oamenilor”, „în care au construit si au confirmat aceasta meserie, dorind să inspire oamenii către profesionalism și fapte bune”, „care s-a născut ca răspuns al unei nevoi reale- oferirea de sprijin, îndrumare, ajutor profesionist”, „este momentul promovării faptelor bune”, „dorința de a face bine și curajul de a duce lucrurile la bun sfârșit, donând sânge, demonstrând că faptele bune sunt în sângele lor” sunt pe un ton promoțional, care pe Wikipedia va fi declarat imediat nepotrivit. Sugestia mea este să rețineți doar formulările care să nu pară că au fost redactate de PR-ul afacerii.

Apoi sursele:

Nota 1 este instrucțiuni pentru utilizatori, ceva comercial, inadmisibil.

Nota 2 este o reclamă pentru o firmă, inadmisibilă.

Nota 3 este cum se laudă o firmă, inadmisibil.

„Bibliografia” cuprinde două legi, care sunt documente primare, care nu sunt citate nicăieri în text. Chiar dacă ar fi folosite, ar trebui citate nu legile, ci comentariile surselor de încredere pe marginea lor, de exemplu publicații economice sau juridice. Însă nu prea văd ca vreo sursă independentă să laude vreo lege, care nici nu este, ea însăși, subiectul articolului.

Forma actuală va fi considerată spam și ștersă sau rapid, sau, și mai rău, în urma unei discuții, în care se va spune ce v-am spus, discuție pe care Google o va găsi la orice căutare privind activitatea promovată. În opinia mea conținutul articolului ar trebui să fie „Brokerii de credite au și ei o zi a lor, Ziua... , fiind instituită de... (autoritatea care a instituit-o)”.[referința] Este sărbătorită la data de... [referința] în... (exemple de sărbătorire).[referințele]”. Fără nicio reclamă, trimitere — inclusiv prin note, bibliografie sau legături externe — la vreun instructaj al clienților sau la denumirea vreunei firme. Găsiți modele de ton corect la Categorie:Zile internaționale. --Turbojet  15 martie 2023 19:38 (EET)

Pro(d)sumator?

Bună seara! Ce variantă de nume ar trebui să aibă un articol traducere pentru en:Prosumer? Prosumator sau prodsumator? Ultima variantă obținută de la producător și consumator. Sau să se utilizeze substantivul compus cu liniuță producător - consumator, nefiind absolut necesară imitarea totală a cuvântului compus englez? 178.138.32.90 (discuție) 26 februarie 2023 19:31 (EET)

Bună seara, „prosumator” la DEX online. --Turbojet  26 februarie 2023 19:52 (EET)

Programare stocastică sau optimizare stocastică?

Am observat articolele enwp en:Stochastic optimization și en: Stochastic programming și nu se prea observă o deosebire netă între noțiunile tratate. Întrebarea este: Se justifică traducerea a două articole separate? Sau în română unul din articole să fie doar o redirecționare spre celălalt? Mulțumesc. 178.138.32.233 (discuție) 3 martie 2023 16:57 (EET)

Articolul Stochastic programming este mai vechi, de el se ocupă proiectele Computer science și Systems, fiind abordat din perspectiva informaticii. Mai au și alte articole pe tema respectivă. Apoi a venit utilizatorul „Stochastics”, care și-a scris propriul său articol, Stochastic optimization, abordat din perspectiva matematicii, de el se ocupându-se proiectele Statistics și Mathematics. Deci sunt articole din „bisericuțe” diferite, fiecare se ocupă de articolul său, cu conținutul său, fără să se bage peste „ceilalți”.

Dacă vă interesează, puteți traduce ce doriți. Ce nu, lăsați fără redirecționare, să nu creadă cineva de aici că sunt exact același lucru. Eu n-am avut nevoie niciodată în viață de utilizarea statisticilor, ca urmare nici n-am studiat domeniul, nici nu stăpânesc terminologia, așa că nu mă voi ocupa de niciunul dintre aceste articole. --Turbojet  3 martie 2023 17:39 (EET)

Verificare

Bună ziua. Ați putea verifica, când aveți timp și dispoziție, modificările utilizatorului 178.138.32.70?--Kun Kipcsak (discuție) 7 martie 2023 09:14 (EET)

Bună ziua. Da, mă tot uit prin articolele din lista mea de urmărire (sunt mii), de destule ori văd ce face. Modificările făcute de el/ea sunt în general mici reformulări, poate mai exacte, dar nu sunt convins că întotdeauna aceste modificări sunt necesare, mai ales când o formulare „populară” este înlocuită cu una în temeni mai puțin cunoscuți. Unele afirmații nu le pot verifica deoarece la spațiile vectoriale nu mă pricep. De exemplu spune „această proprietate poate fi verificată și vectorial”. Dar nu spune cum, astfel că precizarea este oarecum inutilă. Dacă ziceți, pot pune {{nc}} la aceste afirmații. Confirmați-mi ce doriți să fac. --Turbojet  7 martie 2023 10:02 (EET)

Inițial am vrut să dau revenire la tot, dar cred că {{nc}} este mai bun. Mulțumesc!--Kun Kipcsak (discuție) 7 martie 2023 10:05 (EET)

Vedeți că e IP săritor, în medie eu fac revert cam la 50% din schimbările pe care le prind. Strainu (دسستي‎)  7 martie 2023 12:50 (EET)

Mulțumesc, o să țin cont. Nu aveam impresia că strică. Mai degrabă că exprimările anterioare erau cam puerile. Dar asta e o problemă și la en.wp. Nu o spun eu, ci cei de acolo. Cu „contribuția” traducătorilor, asta este.

Citind biografia lui Lincoln, cică principiul lui era „dacă nu poți demonstra că ai mai multă dreptate ca oponentul, cedează”. Eu aici o aplic în articole cam așa: „dacă nu ai impresia că intervenția ta este necesară, lasă așa cum e, nu alerga după numărărită, ai ceva mai bun de făcut”. --Turbojet  7 martie 2023 13:20 (EET)

Bună! Observ că sunt analizate editările mele. Legat de "verificare vectorială a unor proprietăți geometrice" așa am găsit prin unele articole și am introdus și la paralelogram o propoziție despre aria prin produs vectorial întâlnită în articolul despre produsul respectiv. Este un rezultat elementar, ușor de obținut în doi pași din definiție. Nici eu nu am aprofundat spatiile vectoriale, ci observând in unele articole expresia "demonstrație vectorială și cu numere complexe" am zis să verific detaliile propriu-zise și să le adaug simultan cu progresul în clarificarea pașilor demonstrațiilor respective.--178.138.32.29 (discuție) 7 martie 2023 18:54 (EET)

Bună seara.

Vedeți, sunt lucruri care sunt evidente pentru unii dar nu și pentru alții. De exemplu. pentru mine vectorii n-au fost decât o reprezentare intuitivă a forțelor, vitezelor și accelerațiilor din mecanica newtoniană. Foarte rar am avut nevoie de suma unor vectori, ca rezultantă a forțelor, și niciodată n-am avut nevoie de produsul vectorial, n-aveam nicio treabă de exemplu cu electromagnetismul. Profesorii mei știau asta, așa că noțiuni ca ortogonalitatea sau coplanaritatea rezultată din operații vectoriale este pentru mine ceva vag. În meseria mea ortogonalitatea și coplanaritatea rezultau din modurile de deplasare ale săniilor mașinilor-unelte și se verificau cu echerul. A fost suficient. Și zic că nu stau chiar rău cu matematica. Închipuiți-vă cum stau alții. De aia Wikipedia cere citarea surselor.

Nu e sigur că dacă o afirmație merge într-un loc, merge și în altul. Am crezut că m-am prins de grupurile de simetrie și rotație fără a avea acces la o documentație „băbească”, doar citind articolele de pe en.wp, și că sunt în stare să deduc ordinul de simetrie din notații, dar m-am înșelat. Trebuie să iau de bune ce spun sursele și să nu mă hazardez.

Nu zic să nu faceți, doar să știm cum stăm. --Turbojet  7 martie 2023 20:19 (EET)

Mulțumesc pentru precizări. Am observat prin manuale de algebră și geometrie pentru liceu mai vechi, din urmă cu 25-35 de ani, unele secțiuni despre folosirea numerelor complexe și a vectorilor în geometrie și am zis să analizez detalii, (spre exemplu pentru teorema bisectoarei care avea în urmă cu doi ani o secțiune foarte neclară). Secțiunile respective din manuale sunt destul de sumare pentru că noțiunile respective sunt destul de elementare fiind bazate pe expresia algebrică a distanței euclidiene utilizând coordonatele plane ale punctelor și teorema lui Pitagora. Am înțeles că în prezent sunt abordate mai sistematic în predarea matematicii/geometriei noțiunile vectori și numere complexe, fapt care înlesnește claritatea pentru elevi.--178.138.32.29 (discuție) 7 martie 2023 21:02 (EET)

Of. Nu prea cred că înlesnește. Fiică-mea a avut în liceu calculul propozițional (eu nu), iar la bac (ultimul ei contact cu matematica) cea mai mare notă a ei a fost la mate. Nu cred că acum ar fi în stare să verifice/valideze o expresie propozițională. --Turbojet  7 martie 2023 21:10 (EET)

Mai recent în legătură cu eforturile de a verifica la nivel elementar formula lui Euler și formula lui Moivre mi-am pus întrebarea de unde apare produsul binoamelor trigonometric complexe (cosx + i sinx)(cosx - i sinx) prezente în formulele amintite și am observat obținerea lor foarte simplu dintr-o sumă de pătrate pentru cosx și sinus factorizată complex ținând cont de unitatea imaginară care permite produsul sumei prin diferență. Pe de altă parte tocmai mi-am amintit de mărimi produs vectorial în mecanică: momentul forței și momentul cinetic. În ultimele ore am găsit prin bibliotecă o carte foarte interesantă de Nicolae N. Mihăileanu, "Lecții complementare de geometrie" și într-un catalog de bibliotecă o lucrare de Adolf Haimovici "Grupuri de transformări - O introducere elementară".--178.138.32.29 (discuție) 7 martie 2023 21:35 (EET)

Ok, dar... vă rog să fiți mai atent:

$(a+ib)(a-ib)=a^{2}-i^{2}b^{2}=a^{2}+b^{2}\neq \left(a+b\right)^{2}.$

Suma pătratelor, nu pătratul sumei. --Turbojet  7 martie 2023 21:39 (EET)

Desigur, s-a strecurat o eroare. Mulțumesc de atenționare.--178.138.32.29 (discuție) 7 martie 2023 22:01 (EET)

Atestarea datei unui eveniment

Bună dimineața! Am observat o informație la legile lui Kepler despre ziua de ieri pe care nu am reușit s-o găsesc pe alte wp. Cum se poate proceda? 178.138.33.14 (discuție) 9 martie 2023 00:59 (EET)

Bună dimineața.

Nu faptul că nu apare pe alte wikipedii este criteriul, deoarece wikipediile nu sunt o sursă pentru ele înseși, tot sursele citate (pe orice wikipedie) sunt singurele care contează.

Se începe cu căutarea unei surse (a biografiei lui Kepler) care să confirme. Dacă nu se găsește nimic pe net, afirmația devine suspectă. Atunci se verifică istoricul articolului pentru a vedea cine a pus informația. Dacă a fost pusă de un utilizator cu contribuții dubioase (adică multe i-au fost șterse), probabil e o farsă și se șterge. Dacă nu, se poate pune {{nc}} și aștepta minim 10 zile. Însă dacă utilizatorul care a pus informația nu mai este activ sau este un anonim cu IP dinamic, acesta nu mai urmărește pagina, nu mai vede cererea, așa că această acțiune este sigur fără efect. Este efectuată de formă, regulamentar. Probabil nici alții nu vor furniza o sursă, nu au sau sunt ocupați cu proiectele lor. Ca să nu se uite, cel ce a pus „nc” își notează într-o agendă personală ce este de verificat după data expirării. Dacă sursa nu apare, informația poate fi ștearsă.

O asemenea procedură este însă mare consumatoare de timp al celor care verifică, care se satură repede de cei ce pun astfel de informații. --Turbojet  9 martie 2023 07:44 (EET)

Mulțumesc pentru precizări. Între timp am localizat în istoric introducătorul informației și data introducerii, tot o zi ca cea menționată, 8 martie 2010.--178.138.33.153 (discuție) 9 martie 2023 12:21 (EET)

Introducătorul este utilizator:ValyBMW. Puteți verifica dacă are adresă e-mail? Mulțumesc.--178.138.35.251 (discuție) 20 martie 2023 15:48 (EET)

Frumoasă exprimare

„vă rog să vă abțineți măcar în articolele scrise de mine” - frumoasă exprimare, n-am ce zice. Donarius (discuție) 9 martie 2023 08:59 (EET)

Expresia „informații bibliotecare” este cercetare originală, propusă de o persoană din Germania, care nu este nici măcar vorbitor nativ de limba română, a propus și el ce i-a trecut prin minte. A fost o discuție la cafenea în care Terraflorin a arătat cu sursă că uzul în limba română este „control de autoritate”. Dvs. v-ați opus argumentând că asta presupune modificarea a foarte multe articole. Adică ce, ați suspectat că eu vă voi depăși la numărărită modificând manual aceste articole, așa cum faceți dvs.? Aș fi nebun să fac asta.

Nu înțeleg atitudinea dvs., care preferați o cercetare originală unei expresii oficiale. Până acum am stat calm, dar dacă asta este atitudinea dvs. mă voi ocupa ca această cercetare originală să dispară complet. Asta nu vă va afecta numărărita dvs., veți putea pune în continuare formatul {{Control de autoritate}}. Spor! --Turbojet  9 martie 2023 09:10 (EET)

Domnule, eu nu vă înțeleg. Ați trecut acum la atac la persoană? Ce treabă are „numărărita”, că văd că asta e obsesia dvs. care vă numărați articolele scrise în cadrul nu știu cărui proiect personal, cu activitatea mea? N-aveți decât să modificați formatul ăla dacă vă deranjează (modificând „Informații bibliotecare” în subsolul casetei de editare cu „Control de autoritate”), dar nu impuneți o denumire străină în locul uneia românești. --Donarius (discuție) 9 martie 2023 09:44 (EET)

Am modificat acel format care vă deranjează cu unul care vă place. Vă invit să-l folosiți cu încredere. În altă ordine de idei, observ abia acum acel cuvânt „nebun” pe care-l folosiți mai sus. E o insultă la adresa mea și vă rog să-l eliminați. --Donarius (discuție) 9 martie 2023 09:56 (EET)

Mulțumesc. Bine, retrag acea afirmație, deși ea se referea la mine. Eu aș fi așa dacă mi-aș pierde vremea cu ce am spus. Dvs. puteți face ce doriți.

Terraforin a explicat varianta românească. Restul este CO. --Turbojet  9 martie 2023 10:09 (EET)

Știința/ingineria sporturilor

Am observat articolele en:Sports science și en:Sports engineering și o sursă (exemplu cu cercetare aplicativă la interfața matematică inginerie), [2], care afirmă despre George Cosac că este autorul unei teze de doctorat în acest sector de activitate, știința/ingineria sporturilor. Se poate cita această sursă la pagina autorului, menționând conținutul matematic? (Menționez aici și linkul spre sursă.) 178.138.33.153 (discuție) 9 martie 2023 12:36 (EET)

Actualizare: Se pare că este o problemă cu linkul spre sursă.--178.138.33.153 (discuție) 9 martie 2023 13:18 (EET)

Am citit interviul. Nu știu exact ce cuprinde teza. Dacă e doar ceva gen „așa e la campion, deci așa ar trebui” (aka „apasă mai cu forță”, „aliniază mai corect”, „mișcă mai iute”) nu știu dacă e cine știe ce din punct de vedere matematic.

Dacă ar fi vorba de mișcarea mingii în aer, adică studii de mecanica fluidelor care arată devierea în funcție de viteza de rotație și cum ar trebui aplicat impulsul inițial pentru a realiza această viteză (cum ar trebui să-și miște sportivul segmentele pentru a obține rezultatul dorit), atunci chiar ar fi interesant.

Cum credeți. --Turbojet  9 martie 2023 13:25 (EET)

Am înțeles din interviu că este vorba de un dispozitiv cu senzori gen accelerometru și prelucrarea informațiilor captate cu un algoritm folosind cuaternioni și numere complexe care ar permite un feedback in timp real pentru ajustarea mișcărilor sportivului la antrenament. Desigur că sursa îl menționează tangențial pe Cosac având un subiect similar autorului intervievat, Radu Bidiugan. Întrebarea principală este cum poate fi citată sursa, se poate trece la autori Dumitru Graur și Radu Bidiugan?--178.138.33.153 (discuție) 9 martie 2023 13:45 (EET)

Tehnic, așa: <ref name=DG>{{citat web | url= https://apsmedia.ro/interviu-cu-dr-radu-bidiugan-director-al-institutului-national-de-cercetare-pentru-sport/ | titlu = Sportul de performanță trebuie întotdeauna să fie expresia unei nații, a unei societăți care are o anumită bază și o anumită cultură sportivă! | nume = Graur | prenume = Dumitru | author-link = Dumitru Graur | dată = 2021-03-04 | datăaccesare = 2023-03-09 | publisher = Asociația Presei Sportive din România | citat = ce vreți să citați cuvânt cu cuvânt din articol}}</ref>

Intervievatul nu este autor. --Turbojet  9 martie 2023 14:11 (EET)

Înainte de introducerea citării în articol mă gândesc să aflu (de la Federația de Tenis și apoi în final chiar de la autor) detalii specifice privind conținutul tezei și posibilități pentru continuarea ei. (Ar fi foarte interesant de simulat calibrarea percepției din teren a jucătorului a zborului mingii și direcționarea loviturilor cu racheta pentru evitarea unor situații care duc la scăparea mingii în afara suprafeței de joc in cursul unui game.)--178.138.33.153 (discuție) 9 martie 2023 21:05 (EET)

Citarea unui brevet de pe Google Patents

Bună seara! Am observat la o căutare pe Google textul unui brevet de invenție [3] și apare întrebarea dacă un patent/brevet de invenție poate constitui sursă pentru articole Wikipedia. Mulțumesc. 178.138.34.136 (discuție) 11 martie 2023 20:00 (EET)

Bună dimineața,

Da, poate fi citat. Ca toate materialele protejate de drepturi de autor, nu poate fi reprodus, dar se pot extrage din el informații. În toate cazurile de materiale protejate, nu doar la patente, dacă este necesar, textul articolului poate cuprinde și scurte citate, apărând explicit ca fiind citate și fiind atribuite (referențiate).

Însă nu se pot face speculații pe baza informațiilor din patent, asta ar fi cercetare originală, trebuie citate alte surse pentru asta. Chiar și speculațiile jurnaliștilor trebuie tratate cu circumspecție (neapărat atribuite), pentru că sunt ce vor ei să scrie pentru rating, iar ei au formație de jurnaliști, nu de tehnicieni, și pot înțelege „sucit” ce afirmă tehnicienii, care, la rândul lor, pot prezenta visele lor, iar jurnaliștii să le prezinte drept realizări.

În patentul în discuție supercondensatorul poate debita timp scurt un curent mare, care nu poate fi debitat de acumulator, urmând ca după pornirea motorului cu ardere internă să se încarce cu debitul acumulatorului. E o idee normală, nu e descoperirea roții, probabil petentul vrea să-și rezerve ceva drepturi de producție a sistemului. Puteți pune informația în articolele despre supercodensator, sistem start-stop, acumulator (ca ajutor la pornirea motoarelor cu ardere internă) și pornirea motoarelor cu ardere internă. De fapt, ăsta este rolul supercondensatorului, să acopere vârfurile de sarcină sau de încărcare (de exemplu la recuperarea energiei de frânare). ---Turbojet  12 martie 2023 09:00 (EET)

Modificări

Sper să nu vă supărați că am efectuat unele modificări la ultimul articol creat de dvs. Să mă justific: cuvintele și expresiile străine se evidențază prin scriere cursivă (cf. https://ro.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Manual_de_stil#Cuvinte_%C8%99i_texte_%C3%AEn_limbi_str%C4%83ine), așa cum ați procedat în cazul titlului articolului, iar prescurtarea pp. se folosește în cazul mai multor pagini („când se face trimitere la o pagină sau la mai multe pagini, se scrie p. și nr. paginii sau pp. și între ce pagini se găsește un text.” https://books.google.ro/books?id=Cy2TDwAAQBAJ&pg=PT276&dq=pp.+pagini+mai+multe&hl=ro&newbks=1&newbks_redir=0&sa=X&ved=2ahUKEwjTk76DwuL9AhXIhv0HHda_DB4Q6AF6BAgGEAI#v=onepage&q=pp.%20pagini%20mai%20multe&f=false). Vă mulțumesc pentru articol. Donarius (discuție) 17 martie 2023 10:13 (EET)

Bună ziua.

Nu mă supăr. Nu știam că e obligatoriu ca toate expresiile să fie scrise cu caractere italice, credeam că aceste caractere se folosesc doar când se dorește scoaterea în evidență a ceva, nu pentru că ar fi ceva „străin”. Așa, ar trebui să punem cu italice toți termenii din informarică care sunt străini (de exemplu nu sunt în DEX).

Fluctuația mea între „p.” și „pp.” este dată de nesiguranța mea că manualul nostru de stil este corect. Am citit undeva că expresia „p.” pentru pagini este deja la plural, cel puțin în lucrările în limba română. Autorul articolului ne beștelea că nu știm nici măcar atâta lucru și că am preluat formularea de la en.wp, unde și ei greșesc. Însă în citările din literatura engleză alternanța „p.” – „pp.” este obișnuită. Nu știu ce să mai cred și tocmai de aia eu nu am modificat pe unde am văzut o formă sau alta. Nu voi reveni la schimbările dvs., dar nu sunt deloc convins că trebuie să mă conformez la un manual de stil în care nu cred (WP:IAR). Nu o spun doar pentru dvs., eu voi pune cum cred eu că este corect, iar alții pot schimba cum cred ei că este corect, este un fel de a ne comunica între noi pozițiile noastre. --Turbojet  17 martie 2023 11:46 (EET)

Întrebare de la Popescu Livia referitoare la Comuna Priboieni, Argeș (18 martie 2023 15:00)

Nu știu cum să salvez modificarea ! --Popescu Livia (discuție) 18 martie 2023 15:00 (EET)

@Popescu Livia: Bună ziua,

Apăsați butonul „Publică modificările”. --Turbojet  18 martie 2023 15:27 (EET)

Întrebare de la Ilincagoia (20 martie 2023 00:23)

Doresc să fie modificat articolul "Ilinca Goia" întrucât este plin de inadvertențe !... Eu sunt Ilinca Goia și știu cel mai bine care sunt incorectitudinile la care mă refer. Credeam că Wikipedia e un site serios !... --Ilincagoia (discuție) 20 martie 2023 00:23 (EET)

@Ilincagoia: Bună dimineața.

Nu vă supărați, dar, tocmai, Wikipedia se dorește să fie un site serios, ca urmare nu se bazează pe ce spun utilizatorii, ci pe ce spun sursele de încredere publicate. Dacă în presă apar informații incorecte, presa este de vină, Wikipedia nu face decât să oglindească ce spune presa.

Cel mai bun lucru pe care îl puteți face este să indicați în pagina de discuție a articolului unde au fost publicate în presă informațiile cu care doriți să fie actualizat articolul. Vă așteptăm. --Turbojet  20 martie 2023 07:38 (EET)

Fraza "A urmat un stagiu de pregătire la Universitatea și Teatrul Old Globe din San Diego (SUA)" trebuie eliminată. 109.98.43.76 (discuție) 20 martie 2023 08:57 (EET)

@109.98.43.76: Fraza nu poate fi eliminată deoarece se bazează pe [cel puțin] o sursă de încredere: apare în Adevărul din 12.05.2007 Ilinca Goia - pe scenă, altfel decât în viață. În articolul de pe Wikipedia, care a fost început ulterior, informația a fost introdusă de utilizatorul Dembinski la data de 20 august 2007, o dată ulterioară creării articolului. Și la Adevărul pagina a fost actualizată, așa că este foarte greu de stabilit dacă informația este circulară sau nu. Așa se întâmplă când diverși utilizatori scriu pe Wikipedia fără să respecte cerința (imperativă) de a cita sursa care furnizează informația în acel moment. Dacă utilizatorii scriu ce vor ei, necontrolați, atunci informația se propagă.

Pentru a șterge fraza de pe Wikipedia, Adevărul (și celelalte surse care au preluat afirmația) trebuie să dea dezmințiri, indicând de unde și când au preluat informația. Simpla ștergere a informației de acolo nu este suficientă deoarece informația poate fi recuperată din arhive cu istoricul internetului. De reținut că dacă se postează afirmații false, este practic imposibil să fie retrase, așa cum nu mai poate fi retrasă vorba spusă. --Turbojet  20 martie 2023 09:53 (EET)

am înteles pct dvs de vedere și accept regulile , dar eu sunt cea la care face referire pagina de wikiedia, eu sunt cea care vb în deplină cunoștință de cauză întrucât e vorba despre viața mea, eu sunt cea care NU a făcut stagiu de pregătire la UCSD ; aceasta a fost scrisă de fostul meu soț, Dembinski D : și a propós, NU mai sunt căsătorită cu el de 8 ani ci cu Dan D. 109.98.43.76 (discuție) 20 martie 2023 16:58 (EET)

@109.98.43.76: Din păcate Wikipedia nu acceptă identificarea utilizatorilor. Poate vă va suna șocant, dar nu există nicio metodă de a dovedi pe Wikipedia cine sunteți, contul de utilizator Ilincagoia sau IP-urile care discută aici pot fi foarte bine ale unor fani sau dușmani ai actriței. Dacă acceptăm informații de la dvs., Wikipedia ar fi obligată să accepte orice informații de la orice utilizator care s-ar declara ca fiind dvs. Înțeleg revolta dvs., dar regulamentul interzice să se facă pe moment ce cereți dvs. Pentru asta regulamentul Wikipediei cere o sursă care să spună textual că nu este valabil ce a spus altă sursă.

În plus, presupunând că s-ar face modificarea dorită de dvs., este foarte posibil ca după câtva timp un alt utilizator, de bună credință, să reintroducă afirmația, deoarece a găsit-o pe Adevărul sau pe altă sursă. Evident cei de aici care nu au văzut discuția asta nu vor suspecta și nu vor contesta, văzând sursa. Practic în articol ar trebui o precizare de genul „s-a spus că... dar nu este adevărat, deoarece...”, citând acea sursă. --Turbojet  20 martie 2023 19:08 (EET)

Pe scurt, utilizatorul Dembinski din 2007, este mai eligibil / are autoritate auctorială asupra vieții și carierei mele decât mine însămi. Este într-adevăr șocant. Ce anume îl face în fața Wikipedia mai credibil decât mine însămi, la care se referă articolul ? 109.98.43.76 (discuție) 20 martie 2023 21:22 (EET)

Gândiți-vă cum ar trebui să reacționeze Wikipedia dacă ar veni un cont ca Utilizator:Goia Ilinca, sau Utilizator:Goiailinca, ca să nu mai vorbim de IP-uri, care să ceară să se șteargă diverse informații din articol, sau din diverse articole. Folosesc exprimarea dvs., „credibil”. Pentru Wikipedia este mai credibil pentru că a reușit să disemineze informația în multiple surse care au comitet de redacție. Cum a reușit, nu este treaba Wikipediei să verifice. Părerea mea personală este că acele comitete de redacție au dormit pe ele când unii au preluat informația de pe Wikipedia, dar părerea mea nu contează, și eu sunt doar un simplu utilizator (care însă cunoaște cum funcționează Wikipedia).

Acțiunea dvs. nu poate începe pe Wikipedia, trebuie să înceapă cu măturarea acelei informații din sursele care o furnizează. După ce va dispărea acolo, Wikipedia se va conforma și va reflecta și ea situația, eliminând și ea informația, cum au făcut sursele. Asta este procedura. --Turbojet  20 martie 2023 22:16 (EET)

Mulțumesc pt toate specificațiile, ne complicăm prea mult. Nu de publicații e vorba aici, căci acestea au preluat info eronate din Wiki, ci nu invers. Nimeni nu s-a preocupat până acum să le corecteze, să intervină în articol (ceea ce mă îndreptățește că nici în următorii 16 ani nu se va preocupa altcineva să o facă) în afară DE.MINE care cunosc adevărul vieții mele și țin la el, nu doresc să fie expuse despre mine minciuni. Inadvertențe. Elucubrații. Dacă Wikipedia sau internetul nu iubesc adevărul, nu mai e problema mea. Dar mă obosește de câte ori mi se cer interviuri, să-i corectez pe ziariștii care iau "de bun" ce au găsit pe această pagină. Faceți cum vă dictează constiința. Nu-mi mai explicați legile nescrise ale Wikipedia. Am acționat din pură bună-credință dar văd că mă izbesc de un zid ...demn de alte cauze mai bune. Tot dialogul ăsta mi-a irosit vremea !... 109.98.43.76 (discuție) 20 martie 2023 22:43 (EET)

Noi nu mai putem verifica cine de la cine a preluat informația.

Cine zice că tot ce v-am spus este nescris? Sunt scrise, însă v-am explicat pe scurt în loc să vă trimit să citiți vreo 100 de pagini de regulamente.

Iar timpul nostru este la fel de prețios ca și al dvs. --Turbojet  20 martie 2023 22:57 (EET)

Includerea unor propoziții în specificările Wikipediei

Bună ziua! S-ar putea include undeva în procedurile Wikipediei niște propoziții, foarte interesante, pe care le-ați scris într-o secțiune mai sus: Chiar și speculațiile jurnaliștilor trebuie tratate cu circumspecție (neapărat atribuite), pentru că sunt ce vor ei să scrie pentru rating, iar ei au formație de jurnaliști, nu de tehnicieni, și pot înțelege „sucit” ce afirmă tehnicienii, care, la rândul lor, pot prezenta visele lor, iar jurnaliștii să le prezinte drept realizări.? 178.138.35.251 (discuție) 20 martie 2023 14:32 (EET)

Nu știu. Nu sunt împotrivă, însă n-o voi face eu. Voi lăsa comunitatea să decidă dacă dorește să utilizeze ce am spus. --Turbojet  20 martie 2023 15:06 (EET)

Voi face atunci propunere pentru includere pe la discuție WP:Citarea surselor.--178.138.35.251 (discuție) 20 martie 2023 15:30 (EET)

Între timp m-am mai gândit. Problema este că Wikipedia nu recunoaște competența utilizatorilor, ca urmare pe Wikipedia aceștia nici nu ar avea competența să trateze „cu circumspecție” sursele. Strict cu ochelari de cal, Wikipedia cere utilizatorilor să aibă încredere în comitetele de redacție, oricât de absurde ar fi afirmațiile care trec de acestea. Și de ce Wikipedia nu recunoaște competența utilizatorilor? Pentru că nu are bani să-i plătească pe cei competenți. Poți avea doctorat în botanică, la cules de sparanghel ești culegător de sparanghel și nu tu decizi dacă ceea ce ești pus să culegi este sparanghel sau nu. Trebuie să ai încredere în ce ți s-a spus că este. --Turbojet  20 martie 2023 16:01 (EET)

Ca sa fii un bun wikipendist trebuie sa fii un papagal fara creier. Cind icerci sa sa aduci argumente din propria experiena, hopa, toti sar pe tine, cum indraznesti sa ridici ciocul si sa judeci cu propiul tau creier, nu e permis asa ceva. Altii trebuie sa judece in locul tau. Tu trebuie sa ramii un simplu papagal. 2A02:2F0E:A08:5000:290F:F44D:9583:3F07 (discuție) 20 martie 2023 17:45 (EET)

„Persoanele prezente sunt absente”, sau...?

Și da, cât timp există posibilitatea ca un utilizator să își urmărească propriile interese, nu cele ale Wikipediei, nu poate fi lăsat să fie altceva decât ce ați spus. --Turbojet  20 martie 2023 18:24 (EET)

„Ca sa fii un bun wikipendist trebuie sa fii un papagal fara creier. Cind icerci sa sa aduci argumente din propria experiena, hopa, toti sar pe tine, cum indraznesti sa ridici ciocul si sa judeci cu propiul tau creier, nu e permis asa ceva. Altii trebuie sa judece in locul tau. Tu trebuie sa ramii un simplu papagal.”

Diferența principală dintre un simplu papagal și un expert sau o persoană competentă într-un domeniu este că, papagalul nu știe să aducă în sprijinul său surse competente și ilustrative, care, să valideze definitoriu pretenția că nu e papagal. Un expert sau o persoană competentă pot oricând ("la minut") să surclaseze argumentativ cu surse mainstream, un papagal.-

Judecata unui expert se bazează pe integrarea cunoașterii cu experiența și acestea îl fac pe expert să știe care surse sunt cele mai bune, mai utile, etc.... -Accipiter Gentilis _Q.^(D) 20 martie 2023 20:53 (EET)

Problema unui expert nu este să-și valideze experiența, care, este deja recunoscută și nu mai are nevoie de validare. Problema este de integrare a expertului în mecanismele Wikipediei, ceea ce este de multe ori puțin probabil în wikipediile mici, unde crearea unor "grupuri de lucru" formate de wikipediști care chiar "se pricep", în ce privește o problemă sau o tematică dată, este puțin probabilă.--Accipiter Gentilis _Q.^(D) 20 martie 2023 21:06 (EET)

Da, unei persoane care zice „eu, care am publicat 100 de articole în reviste științifice, știu cum se scrie un articol, n-o să mă învățați voi, iar dacă nu sunteți mulțumiți cu ce vă ofer, adio și n-am cuvinte” este nelogic (sic!) să i se ceară surse când el chiar este obișnuit să producă cercetare originală, fiind deja integrat în lumea lui. Eventual ar putea fi convins cu bani să accepte degradarea la nivelul unui doctorand care-și scrie primul său referat de doctorat (studiul bibliografic al temei), citând surse, însă wp n-are banii necesari pentru asta. Așa că se mulțumește cu ce are. --Turbojet  20 martie 2023 22:42 (EET)

"Problema este de integrare a expertului în mecanismele Wikipediei"... Pe la en.wiki, am remarcat grupuri precum cel despe care am scris mai sus. Sunt formate din profesioniști, dar nu din experți de top. Cei din categoria "100 de articole în reviste științifice" nu stau să scrie pe Wikipedia, sincer... Nu au ei timp să scrie, nici pentru pubilcații care nu sunt indexate.--Accipiter Gentilis _Q.^(D) 20 martie 2023 23:36 (EET) P.S. Ce am scris mai sus era pentru lămurirea interlocutorului dv.

Într-adevăr, sunt destui profesioniști, iar ăștia sunt doar cei care s-au declarat. Sunt și de top, care au pagini, de exemplu Daniel Lazard, David Eppstein, sau experți de la NASA David Brooks Christie. În general sunt persoane spre sfârșitul carierei, sau care și-au încheiat-o, care au astfel o activitate intelectuală. Aceștia scriu articole și pun bibliografia la sfârșit, rar pun note. Dar se găsesc deștepți care să pună formatul că lipsesc notele. Apropo, dl. Christie este faimos pentru comentariile sale în note, care sunt 100 % explicații originale dar nu l-a „contrat” nimeni pe en:wp. Însă aici, pe ro.wp, e o altă lume. --Turbojet  21 martie 2023 11:40 (EET)

Excelent, exact, "aceasta este problema la noi la romani", de frica sa nu gresim, exageram cu birocratia. Ce permit englezii noi nu permitem.

Daca afirmi ca apa curge de sus in jos, ti se cere sursa, de unde ai aflat ?.

Daca UE elaboreaza niste legi, noi venim si le facem si mai stufoase, aproape imposibil de aplicat.

Ne blocam singuri. Spunem ca UE nu permite cutare sau cutare.

Exact asa este si cu Wikhipedia, are niste reguli, dar noi exageram. 2A02:2F0E:A08:5000:9F6:C771:C26D:8FFA (discuție) 21 martie 2023 13:51 (EET)

N-avem ce face, pe ro.wp suntem prea puțini. Accipiter a explicat că pe en.wp sunt mulți „ochi”, inclusiv de specialiști, care supraveghează, validează sau, la nevoie, corectează contribuțiile. Însă aici, tot cum a explicat Accipiter, nu există colective de specialiști pe domenii, care să facă asta, așa că cei care verifică nu pot apela la cunoștințele proprii, au nevoie de surse. Așa suntem de puțini, că eu, după 15 ani de activitate pe ro.wp, nici nu știu dacă avem aici vreun matematician de meserie. Eu însumi sunt doar un inginer, cu o spoială matematică destul de precară, cât avea nevoie un inginer. Nici eu nu pot verifica afirmații din ce n-am studiat, de exemplu din algebra abstractă, ca urmare sunt nevoit să cer surse. Din care eventual învăț pentru „data viitoare”. În opinia mea nu este vorba de obiceiuri ale românilor, ci de sărăcia în care se află românii, care nu facilitează activarea pe ro.wp. Serios, un prof de mate român va da meditații, nu va scrie pe ro.wp. Oricât de „pozitiv” ne-am comporta cu el, cămașa îi va fi mai aproape decât haina. --Turbojet  21 martie 2023 14:43 (EET)

Sunt perfect de acord Accipiter, cu modul cum a clarificat diferenta intre un papagal si un expert.

A demonstrat ca este un adevarat expert. Toata stima. 188.27.129.223 (discuție) 25 martie 2023 11:53 (EET)

Din tonul mesajului dvs. („un adevarat expert. Toata stima.”) înțeleg că sunteți nemulțumit. Ce doriți de fapt? Dacă doriți schimbarea politicilor, trebuie să vă adesați Fundației Wikimedia. Comunitatea ro.wp nu poate face schimbări de principiu de capul ei. --Turbojet  25 martie 2023 12:19 (EET)

Nu este vorba doar despre Wikipedia, este vorba de lupta intre competenta si incompetenta in general, care a existat si exista in toate domeniile: politica, medicina, cultura, stiinta etc. Inca din antichitate generatiile tinere se considerau mai competente, mai destepte ca generatiile trecute.

Ma refeream la prima interventie, unde Accipiter a facut abstractie de Wikipedia, nu sa referit doar la wikipendisti, a tratat si a clarificat problema competentei in general, nu in particular.

Expresia "un adevarat expert" ?, pentru ca demonstrat ca este. A dat o definitie limpede, cred ca este originala, in care a explicat ce este si ce nu este un expert. 188.27.129.223 (discuție) 25 martie 2023 16:08 (EET)

Interesante aspecte semnalate aici despre persoanele potențial contribuitori în articole matematice. Depinde de persoane, cunosc cazuri de ingineri meditatori de matematică, chiar și studenți la matematică sau inginerie care prestează meditații. Unii din aceștia pot scrie pe Wikipedia în cursul elaborării unor exerciții. Revenind însă la chestiunea inițială a postării, mă gândeam să reformulez propozițiile menționate înainte să le propun pentru includere în procedurile rowp. Reformularea ar fi:Sursele de presă generalistă este necesar să fie tratate cu prudență când prezintă realizări tehnice, pentru a evita posibila înțelegere distorsionată a afirmațiilor tehnicienilor și prezentarea drept realizări a unor doar aspirații ale tehnicienilor.--178.138.34.70 (discuție) 21 martie 2023 16:02 (EET)

Asta s-ar cam putea spune pentru toate domeniile. Mă tem că va deveni foarte stufos. Dar faceți cum doriți. --Turbojet  21 martie 2023 16:59 (EET)

Formă de plural pentru substantiv nume de noțiune matematică

Am observat modificările mai vechi privind pluralul substantivului referitor la noțiunea raport în raporturi. Am văzut într-un manual elementar de matematică pluralul rapoarte, atestat și în Dexonline. Forma raporturi nu se referă la proporții și deci nu trebuie folosită în articolele matematice. Puteți clarifica modificările respective? Mulțumesc. 178.138.34.70 (discuție) 21 martie 2023 18:43 (EET)

Eu personal folosesc în articolele de matematică „rapoarte”. Dacă apar și „raporturi”, sunt scăpări (folosesc un soft de traducere prin care economisesc efortul de dactilografiere și citesc textul tradus, dar scăpări pot fi).

Însă eu nu sunt o autoritate. Pentru justificare apelați la DEX sau la DOOM. În DOOM2 (pe acela îl am), p. 661:

• raport, rapoarte - relatare oficială, cât între două mărimi, venit;
• raport, raporturi - relație. --Turbojet  21 martie 2023 18:58 (EET)

Întrebare de la Ioana nirvana77 (14 martie 2023 12:44)

Bună ziua. Știți cumva de ce nu mai apare secțiunea de Note în Inserare? Vă mulțumesc anticipat. --Ioana nirvana77 (discuție) 14 martie 2023 12:44 (EET)

@Ioana nirvana77: Bună ziua. Eu lucrez de pe un desktop. Mie în editorul de dedesubt îmi apar atât butoanele <references />, cât și ==Note== . M-am uitat la ce lucrați, dar nu am observat nimic. Puteți să spuneți mai exact ce vreți să faceți și nu vă merge? --Turbojet  14 martie 2023 12:53 (EET)

Întrebare de la Mihai Dumitru Surubaru (28 martie 2023 11:35)

Eu sunt Mihai D Șurubaru, regizor de film de animație și scriitor. Doresc să știu cu cine corespondez, dacă este permis. Domnule Mentor fără să fiu întrebat, pe wikipedia a apărut CV-ul meu care nu era destinat publicității. Cineva a contestat (?) CV-ul fără să fiu consultat unde are nelămuriri. Această contestare este postată încă din 2021 și-mi aduce un prejudiciu de imagine. Menționez că eu pot documenta cele scrise, iar numele și opera mea se pot găsi pe internet la Mihai Șurubaru regizor, Mihai Șurubaru scriitor și Mihai Șurubaru jurnalist. Vă rog să mă ajutați să-mi recapăt adevărata mea imagine. Vă mulțumesc și aș dori să vă cunosc și personal (dacă este permis). --Mihai Dumitru Surubaru (discuție) 28 martie 2023 11:35 (EEST)

@Mihai Dumitru Surubaru: Bună ziua,

Aș fi onorat să discutăm personal, dar asta nu putem face pe Wikipedia. Puteți să-mi trimiteți un mesaj prin e-mail, folosind meniul „Unelte: E-mail către utilizator”, însă asta se face doar când există date personale care nu se permite să fie divulgate pe Wikipedia de către alții. Deci, dacă dvs. v-ați declarat numele, este opțiunea dvs., dar nu aveți dreptul să mă identificați pe mine sau pe oricine altcineva.

Însă toate problemele editoriale ale unui articol, dacă nu mă înșel este vorba de Mihai Șurubaru, pot fi discutate pe Wikipedia „în văzul lumii” dacă nu conțin informații confidențiale, cum ar fi adresa dvs., numărul de telefon etc. Uzual problemele unui articol se discută în pagina de discuții asociată articolului, în acest caz la Discuție:Mihai Șurubaru.

Bănuiesc că ceea ce vă deranjează sunt cele două etichete de întreținere din articol. „Contestarea” nu este cea a CV-ului dvs., ci a faptului că s-a copiat pe Wikipedia un text aflat sub protecția drepturilor de autor. Conform regulamentului, acel text trebuie șters de pe Wikipedia. Soluția este rescrierea articolului cu un text original, bazat pe surse de încredere independente de dvs., care trebuie citate. --Turbojet  28 martie 2023 12:47 (EEST)

Domnule Mentor, nu știu care este textul incriminat, dar tot CV-ul a fost copiat, probabil, dintr-o revistă în care revista respectivă este sub protecția dreptului de autor și nici un caz biografia mea al cărui autor sunt chiar eu! Ori unde există dubii, eu sunt gata să trimet documentația necesară. Dacă credeți că este necesar, eu voi prezenta un alt CV mai simplificat și fotografia necesară. 213.233.109.5 (discuție) 28 martie 2023 13:58 (EEST)

Cu părere de rău vă spun că articolele de pe Wikipedia nu se bazează pe CV-uri, ci pe ce spun sursele publicate, care au comitet de redacție declarat. Deci, doar acele informații pot să apară în articol. Ați putea ajuta la corectarea articolului furnizând acele surse, care ele asigură vizibilitatea dvs., numită pe Wikipedia „notabilitate”. După ce se stabilește că se dispune de suficiente astfel de surse, articolul poate fi completat cu informații din CV-ul dvs., publicat și el într-o sursă serioasă, de exemplu site-ul instituției unde lucrați, sau a asociației profesionale de care aparțineți, dar nu de pe Wordpress sau alte site-uri unde oricine poate declara orice, motiv pentru care acestea nu sunt considerate surse de încredere. Adunați materialele respective și asta este imaginea lumii despre dvs., căci Wikipedia reflectă această imagine, nu ce spun persoanele despre ele însele. --Turbojet  28 martie 2023 14:12 (EEST)

Bună dimineața domnule Mentor! Am studiat cu atenție opiniile dumneavoastră cât și cerințele wikipedia și vă aduc la cunoștință că tot ceeace am scris eu, nu este o părere personală, ci se găsește chiar la dumneavoastră pe wihipedia! Acolo sunt trecute filmele mele finanțate de Ministerul Culturii și CNC. Eu sunt membru UCIN și am fost două mandate Secretarul Secției de Animație. Deasemenea am fost animator și regizor la Animafilm. Cărțile mele sunt menționate cu editurile care leau publicat. Articolele, eseurile, sunt trecute în cartușul fiecărei publicații! După cum vedeți totul este la vedere și certificat de Instituții de Cultură. Sunt pus în situația confuză de a nu putea apela la alte izvoare. Din câte văd trebuie să fiu verificat și de opinia publică!?! Menționez că există un serial „Îngeri printre oameni”, de Ana Maria Kovalciuc, în care un episod este dedicat vieții mele! Filmul a fost distins cu premiul UCIN. După cum vedeți am dovezi de necontestat în privința operei mele! Părerea mea este să rescriu CV-ul, iar argumentația este deja tipărită de dumneavoastră! Eventual să trimit și o fotografie. 213.233.109.5 (discuție) 30 martie 2023 11:10 (EEST)

@Mihai Dumitru Surubaru: Bună ziua,

Înțeleg ce spuneți. Dar Wikipedia are regulile ei. Faptul că cineva a realizat ceva în viață, că activitatea sa este documentată, că este membru al unei asociații profesionale, sau că apare într-un catalog împreună cu alți câteva sute nu este suficient pentru un articol pe Wikipedia. Înainte de orice persoana trebuie să fie vizibilă în spațiul public, este binecunoscută, s-a vorbit despre ea personal în surse independente de ea, nu doar au fost indexate operele sale pe site-uri comerciale, ca editurile sau librăriile. Asta înseamnă pe Wikipedia „notabilitate”. Un CV întocmit de dvs. poate fi folosit pe Wikipedia doar după ce articolul este ok fără el, pentru a completa unele detalii.

M-am uitat pe YouTube, sunt două interviuri cu dvs. Mai valoroase ar fi două interviuri în care altcineva ar vorbi despre dvs. Însă materialul despre Strigonia imperialis este o simplă lansare de carte, eveniment foarte comun pentru scriitori. Documentarul „Îngeri printre oameni” este o sursă acceptabilă. „Acceptabilă” în sensul că autorul ei nu sunteți dvs., dar discutabil cât de „independentă” este fiind realizată de (probabil, nu stau să verific) colegi ai dvs. Eu personal aș accepta-o. Dacă mai aveți 2-3 materiale publicate prin ziare sau reviste despre dvs., care prezintă unde v-ați născut, ce studii aveți, unde ați lucrat și abia apoi ce ați făcut, se poate face un articol bazat pe acestea. Preferabil nu de dvs. personal, Wikipedia consideră că ați fi în conflict de interese. După ce articolul există, din CV-ul dvs. de pe un site oficial (de exemplu al UCIN sau unde lucrați) se pot prelua mici completări. Bineînțeles, tot pomelnicul publicațiilor nu este „material enciclopedic”, pentru acesta există Google.

Eu personal mă ocup foarte rar de biografii, domeniul meu de activitate este cu totul altul. Rolul meu ca mentor este să explic celor ce doresc să colaboreze aici (adică să devină redactori ai Wikipediei pentru diferite subiecte) regulile Wikipediei. Poate cineva care citește această discuție va deveni interesat de articolul despre dvs. --Turbojet  30 martie 2023 12:41 (EEST)

Domnule Mentor, din păcate dacă documentele din surse oficiale contează mai puțin decât părerea unor cititori, părerea mea este că sistemul este foarte complicat și mai am o ultimă rugăminte - notați-mi pe puncte ce trebuie să fac exact, pentru a simplifica lucrurile! 213.233.109.5 (discuție) 30 martie 2023 13:23 (EEST)

@Mihai Dumitru Surubaru: Faceți o listă cu sursele (locurile) unde se vorbește despre dvs. personal. Nu una care enumeră doar operele dvs. Plasați acea listă în pagina de discuții a articolului. Atât. De rest se ocupă alții. --Turbojet  30 martie 2023 17:04 (EEST)

Domnule Mentor, deși doream să renunț la colaborarea noastră, am mai găsit o carte, „Contemporani în Mileniul III” - Editua Semne, anul 2019, în care alături de mari personalități ale culturii, apare și un interviu cu mine”! Dacă adăugăm și filmul biografic „Îngeri printre oameni”, coroborat cu recenziile la cărțile mele, scrise de membrii ai „Academiei Oamenilor de Știință”, se conturează o imagine clară și competentă a persoanei mele. Repet observația dvs. privind notabilitatea pare un lucru aleatoriu, care involuntar crează multe suspiciuni între colegii din lumea artei! În caz că tot ce am prezentat nu este suficient, eu nu sunt pregătit pentru ca să mi se scrie un „Omagiu”, referitor la persoana mea! Cât privește Wikipedia, părerea mea este că reprezintă ceva anonim, fără adresă și răspundere juridică, în care persoana este mai importantă decât opera! Cum am mai spus, dacă tot ce ați găsit pe mulțimea de surse, nu este suficient, rog foarte mult a se șterge toată acea mențiune scrisă despre condițiile de notabilitate, care este postată de un an și jumătate, și-mi creează deserviciul de a trezi suspiciuni nefondate la adresa mea! 213.233.109.5 (discuție) 10 aprilie 2023 11:53 (EEST)

Salutări,

Eu, ca mentor, cum v-am spus, dau doar explicații, nu acționez decât asupra articolelor la care colaborez. Pe Wikipedia fiecare este voluntar, se ocupă de ce dorește și nu poate fi obligat să acționeze la somație. Însă vă rog să fiți convins că ce ați spus aici a fost citit de membrii activi ai comunității, care vor acționa cum consideră ei că este regulamentar.

V-am explicat că Wikipedia nu consideră interviurile drept o recunoaștere publică a subiectului intervievat. Asta este valabil în viața de toate zilele, dar nu pe Wikipedia. Wikipedia nu este interesată de ce spune subiectul, ci ce spun alții despre subiect.

Dacă considerați că atitudinea mea este una „aleatorie”, puteți să ridicați chestiunea la cafenea, unde, dacă doriți, puteți menționa discuția de aici. --Turbojet  10 aprilie 2023 12:51 (EEST)

Domnule Mentor, deși nu aș fi vrut să continui, am primit din Germania de la Institutul Român - Biblioteca Română din Freiburg, Buletinul Bibliotecii Române Vol.X ( XXXI) 2023 în care de la pag. 498-506, se vorbește atât despre mine personal, cât și despre opera mea. Dacă credeți că este folositor, puteți folosi și acest ultim material! Dacă nu, considerați corespondența noastră încheiată! Cu stimă Mihai Șurubaru. 213.233.109.5 (discuție) 18 aprilie 2023 11:18 (EEST)

Bună ziua,

Desigur că dacă vorbește despre dvs. este util. Cum îl putem consulta? Am căutat pe net „Buletinul Bibliotecii Române Vol.X (XXXI) 2023” și „Freiburg Buletinul Bibliotecii Române Vol.X (XXXI) 2023”, dar nu am găsit materialul. Wikipedia nu este abonată la toate materialele publicate, de fapt, la niciunul. La acest material ar trebui să aibă acces cei care se ocupă de articolul despre dvs. Eu nu mă ocup. Singura mea sarcină (voluntară) față de dvs. este să vă răspund la întrebări. --Turbojet  18 aprilie 2023 11:43 (EEST)

Eu am volumul respectiv, care abea a apărut și mi-a parvenit prin poștă. Eu nu pot decât să vă dau telefonul domnului Director Mihai Neagu Basarab, respectiv Tel/Fax: 0040(0)234319810 și office@mgp.ro; www.mgp.ro 213.233.109.5 (discuție) 21 aprilie 2023 13:50 (EEST)

Înțeleg. Nu am nimic de spus. --Turbojet  21 aprilie 2023 14:03 (EEST)

Întrebare de la CuriousElf (4 aprilie 2023 00:07)

Am inițiat un subiect de discuție înțelegând ca asa pot adaugă informație din partea mea pe pagina. Am urmat procedura corecta ? --CuriousElf (discuție) 4 aprilie 2023 00:07 (EEST)

@CuriousElf: Bună dimineața,

Ce ați relatat nu privește Wikipedia. Wikipedia folosește doar ce apare în surse de încredere. Vedeți și începutul paginii mele de utilizator. --Turbojet  4 aprilie 2023 09:30 (EEST)

I-am dat revert ptr. că nu a citat sursele + pagina proprie de discuții e ptr. discuții, nu postarea de teste. --Mihai (discuție) 4 aprilie 2023 09:48 (EEST)

Mulțumesc. --Turbojet  4 aprilie 2023 09:49 (EEST)

Vandalizare pagina

Pagina unui politician a fost vandalizata aducandu-i-se injurii si porecle. Va rog sa aveti in vedere acest lucru si sa nu permiteti wikipedia sa devina un site de cancan, unde se duc razboaie politice sau orice persoana poate publica orice lucru, de orice natura, in orice limbaj, ci doar surse de incredere/oficiale, asa cum ne-a obisnuit. Multumesc! Wikiedgirl 2023 (discuție) 10 aprilie 2023 14:38 (EEST)

@Wikiedgirl 2023: Bună ziua.

Pagina cărui politician? --Turbojet  10 aprilie 2023 17:19 (EEST)

Se pare că Hubert Petru Ștefan Thuma, unde utilizatorul încearcă insistent să șteargă paragraful cu condamnarea.

@Wikiedgirl 2023: Articolul dat nu prezintă nicio problemă, cu atât mai mult nu observ „injurii si porecle”. Încetați încercările de a „lustrui” imaginea acestei persoane. //   Gikü  vorbe  fapte  10 aprilie 2023 17:40 (EEST)

Da, văzusem din istoric. Exact, articolul nu conține ce spune reclamantul, de aceea am și întrebat, „poate a greșit pagina”. Condamnarea este confirmată de trei surse, deci n-are ce reclama. --Turbojet  10 aprilie 2023 17:58 (EEST)

Cred că era vorba de modificările de la Wikidata. --Pafsanias (discuție) 10 aprilie 2023 18:08 (EEST)

Da, exact. Dacă Wikiedgirl 2023 tăcea, nu aflam ce au spus ziarele despre el. :) --Turbojet  10 aprilie 2023 18:12 (EEST)

Cuplu (matematică)

Bună ziua!

Am rugămintea să trageți cu privirea la acest articol, dacă am pus corect eticheta {{expert}} sau articolul este scris fără reproș și nu are nevoie de ea.

Mulțumesc! //   Gikü  vorbe  fapte  10 aprilie 2023 17:05 (EEST)

Salutări,

Articolul nu este greșit, însă se bazează pe o traducere din franceză, unde termenul este, într-adevăr, „couple” = cuplu. Însă în materialele de matematică românești expresia echivalentă „pereche ordonată” este de 10 ori mai frecventă ca expresia „cuplu”, care expresie nici nu este menționată în DEX ca având și acest sens. Aș trece la „pereche ordonată”, menționând „cuplu” ca expresie secundară.

În rest, lucruri minore. Dacă ești de acord, fac; dacă nu, nu intervin, căci, oricum, nu sunt expert în mate. --Turbojet  10 aprilie 2023 17:53 (EEST)

Mulțumesc pentru feedback. Deci eticheta trebuie lăsată, mai departe depinde de dorința Dvs. Cu bine! //   Gikü  vorbe  fapte  10 aprilie 2023 20:13 (EEST)

Nume mai frecvent

Am observat articolul Funcție algebrică. Care nume este mai frecvent folosit pentru noțiune, funcție algebrică sau funcție polinomială? Mulțumesc. 178.138.33.170 (discuție) 10 aprilie 2023 21:17 (EEST)

Din câte știu eu, nu sunt sinonime. Polinoamele sunt o submulțime a expresiilor algebrice, unde coeficienții sunt constante, în timp ce la expresiile algebrice acești coeficienți pot fi, la rândul lor, expresii algebrice. O expresie ca ${\frac {x^{2}+{\sqrt {x-1}}}{x+1}}$ este algebrică, dar nu un polinom. Este adevărat că poate fi adusă la forma ax + b, însă a și b nu sunt constante, ci în funcție de x.

Cred că denumirea de la en.wp, de unde a fost tradus articolul este judicioasă. --Turbojet  10 aprilie 2023 22:12 (EEST)

Aveam impresia de a fi (fost) sinonime. Într-adevăr radical dintr-un polinom nu mai este funcție polinomială, un contraexemplu la prezumpția de sinonimie.--178.138.33.170 (discuție) 11 aprilie 2023 15:43 (EEST)

Impresia de sinonimie se baza pe câteva exemple particulare, printre ele funcție algebrică de gradul al treilea și de grade superioare care sunt într-adevăr funcții polinomiale, conform și corespondentelor interlinguale.--178.138.33.170 (discuție) 11 aprilie 2023 16:08 (EEST)

Da, probabil nu le-a sunat bine să spună „funcția polinomială de gradul al treilea este o funcție polinomială, la care...” , pare o definiție circulară, dar, de fapt este genul proxim și diferența specifică. „Funcție algebrică” nu este genul proxim aici. Însă Wikipedia nu are o clasificare sistematică a noțiunilor, respectiv a articolelor. De multe ori subiectul este ales după interes, fără a se dispune de articole despre precedentele noțiuni proxime. S-ar putea ca și în tratate (nu mai vorbesc de manuale) să nu convină tratarea sistematică, mult prea voluminoasă. --Turbojet  11 aprilie 2023 16:25 (EEST)

Volum (geometrie) vs Volum (termodinamică) asociat lui en: Volume (thermodynamics)

Răsfoind articolul volum (geometrie) și verificând corespondentul interlingual am observat articolul en:Volume (thermodynamics). Este suficient de distinct pentru a exista și în română un articol Volum (termodinamică)? 178.138.33.170 (discuție) 10 aprilie 2023 21:30 (EEST)

Da, este un parametru de stare, la fel cu presiunea, temperatura etc. Doar că fiind mai intuitiv, nu era urgent.

Dacă traduceți din articolul de la en.wp, vedeți terminologia. La ce ei spun „standard”, noi spunem „normală”. Noi prin „standard” înțelegem norma DIN, cu temperatura „standard” de 15 °C, nu de 0 °C. --Turbojet  10 aprilie 2023 21:41 (EEST)

Vectori în manuale preuniversitare

Bună seara! Am observat discuția recentă în care ați menționat statutul unor noțiuni matematice în manualele din urmă cu 50-60 de ani. Vectorii erau prezenți? 178.138.33.53 (discuție) 14 aprilie 2023 18:59 (EEST)

Întreb deoarece am văzut undeva online un manual de geometrie din anii 1960-70 în care erau prezenți vectorii. Aș zice că aceste manuale sunt utile pentru a documenta istoricul predării matematicii în România.--178.138.33.53 (discuție) 14 aprilie 2023 19:02 (EEST)

Bună seara,

Da, am învățat, însă nu mai am manualele, m-am mutat de câteva ori și la multe lucruri a trebuit să renunț. Cred că am învățat doar la liceu, în clasa a IX-a, sau a X-a. Am învățat modulul, suma și diferența vectorilor, produsul scalar (pentru unghiul dintre vectori), dar nu-mi amintesc să fi învățat produsul vectorial. La Fizică, prin clasa a VII-a, au fost forțele și compunerea lor (în mașini simple), dar nu-mi amintesc să se fi spus că sunt vectori. Tot la fizică, prin clasa a VIII-a, la electrotehnică, era „regula mâinii drepte”, nu produsul vectorial. Nici vorbă să se fi prezentat vectorii pe componente, în forma (u, v, w, ...). Am participat regulat la concursurile de matematică fazele județene, dar nu-mi amintesc să fi fost vreun subiect cu vectori. Însă asta era în „anii 1960”, e foarte mult de atunci, amintirile sunt imprecise. Abia în anul II de facultate, la Mecanică teoretică (cinematică + dinamică) au fost folosiți vectorii pe componente, iar asta abrupt, fără ca noțiunea să fi fost introdusă la cursurile de matematică, ale căror subiecte erau analiza și geometria analitică. Cine a priceput, bine, iar cine nu, iarăși bine. --Turbojet  14 aprilie 2023 20:17 (EEST)

Mulțumesc. Numerele complexe cum erau prezentate în manualele de liceu? Formula lui de Moivre era? Dar reprezentarea geometrică a numerelor complexe?--178.138.33.53 (discuție) 14 aprilie 2023 21:29 (EEST)

Rotația și translația? Conversia între coordonate carteziene și coordonate polare?--178.138.33.53 (discuție) 14 aprilie 2023 21:38 (EEST)

Numerele complexe au fost prezentate exclusiv în scopul rezolvării ecuațiilor algebrice. Formula lui Moivre nu-mi amintesc să fi fost prezentată, nici planul complex, nici rădăcinile unității. Nivelul Wikipediei este mult superior liceului, și de atunci, și de acum. Eu am învățat la un liceu slăbuț, dar îmi mai picau în mână și altceva decât manualele școlare. Deși la liceu (real) aveam 4 ore pe săptămână de matematică, se sărea peste unele capitole de matematică, s-a spus că s-au scos din programă. De exemplu structuri algebrice și teoria probabilităților s-au tratat foarte sumar și nu s-au cerut nici la bac, nici la admitere la politehnică. Din clasa a IX-a am avut o profă nouă, proaspăt absolventă a UBB Cluj, care în primul an a ținut cerc de mate, dar subiectele erau de genul „secțiunea de aur și aplicațiile ei”. Problemele de top erau cele din Gazeta Matematică. Problemele din această gazetă se țineau strict de programa școlară, așa că dacă nu găsiți acolo probleme care să ceară anumite noțiuni, este sigur că nu erau predate. --Turbojet  14 aprilie 2023 22:19 (EEST)

Rotația și translația au fost tratate intuitiv la fizică, nici vorbă de matrici de rotație sau translație. Calculul numeric nu era dezvoltat, astfel că noțiunile care cereau multe calcule erau evitate. --Turbojet  14 aprilie 2023 22:25 (EEST)

Logica predicatelor? Era și logică ca obiect educațional separat, cu manual propriu? Combinatorica era prezentă ca subiect de aplicații/probleme? Sau era mai mult o anexă pentru algebra binomului lui Newton?--178.138.33.53 (discuție) 15 aprilie 2023 16:15 (EEST)

Nu, calculul propozițional nu s-a predat. Nu a existat materie sau manual „logică”.

Nu s-a predat binomul lui Newton, nimic despre combinatorică. S-a predat noțiunea de „combinări” împreună cu „permutări” și „aranjamente”, dar atât, și nu s-a cerut la bac.

Revenind la mesajul precedent, coordonatele erau introduse intuitiv, cele carteziene la matematică, iar cele polare la geografie, fără vreun accent pe ele sau trecere de la un sistem la altul. În clasa a XII-a am primit un manual de astronomie unde acestea erau tratate, dar n-am avut materia, cică s-a scos din programă (sau s-au distribuit greșit manualele).

Pentru colegii de pe Wikipedia: scopul răspunsurilor mele este precizarea nivelului cunoștințelor a destui cititori ai Wikipediei, pentru a sugera cum trebuie redactate diferite articole pentru a fi înțelese de public. Știu că acum se predau mult mai multe noțiuni, dar mă îndoiesc că se și rețin de „elevul mediu”, așa că impresia mea este că suntem tot acolo, iar articolele trebuie să țină cont de asta. --Turbojet  15 aprilie 2023 23:49 (EEST)

Cum se poate ține cont în articole de memoria limitată a elevilor?--178.138.32.99 (discuție) 24 aprilie 2023 15:13 (EEST)

Pe Wikipedia nu este nevoie, nimeni nu cere nimănui să memoreze tot ce există. De aceea există actual netul. Nici când am început eu să profesez nu trebuia să știu tot ce-mi cerea meseria pe de rost. În toate proiectele trebuia să spun de unde am luat o formulă sau un algoritm, exact ca pe Wikipedia, căci era mult prea riscant să se folosească ceva din memorie. Deci, consultam documentația, pentru a găsi pagina. Tot ce trebuia să știu era că noțiunea există și cum pot s-o găsesc. Și acum este la fel, doar că în loc să frunzărești cărțile, cauți, mult mai rapid, pe net. --Turbojet  24 aprilie 2023 15:44 (EEST)

Bună seara! Acum am observat mai sus "Articolele trebuie să țină cont de asta"? Asta fiind? Și cum se poate ține cont? 178.138.96.79 (discuție) 11 noiembrie 2023 21:36 (EET)

Bună dimineața!

Ce ton arțăgos la întrebări! --Turbojet  12 noiembrie 2023 09:34 (EET)

Întrebare de la Cârdei Ciprian Constantin referitoare la Discuție:Cârdei Ciprian Constantin (15 aprilie 2023 19:41)

Salut

Cum împiedic ștergerea paginii? Eu sunt creatorul propriei mele pagini. Dificil acest site,sunt pt prima dată aici. --Cârdei Ciprian Constantin (discuție) 15 aprilie 2023 19:41 (EEST)

@Cârdei Ciprian Constantin: Bună seara,

Am căutat pe Google „Cârdei Ciprian Constantin” și „Ciprian Constantin Cârdei”. V-am găsit pe IMDb (? lucrați în cinematografie?), Facebook, Locate Family, Webb-site Who's Who, adică tot pe site-uri pe care v-ați pus singur. Articolele Wikipediei despre persoane se bazează biografiile publicate de surse de încredere, independente de subiect. Dacă acestea nu vorbesc despre dvs., Wikipedia consideră că nu există material din care să se facă articolul. Wikipedia nu este interesată de ce spun diferite persoane despre ei înșiși, ci de ce spun alții despre ei. --Turbojet  15 aprilie 2023 23:20 (EEST)

Domnul meu

Pagina a fost ștearsă.

Nu înțeleg rostul discuției.

Sursa credibilă sunt eu,nu dumneata,nu altcineva.

Mergi dumneata,dacă vei face vreodată cancer și fă ce-ți spun sursele de notorietate.

Și cumpără-ți și cavou.

Astazi mi-am făcut cont pe wikipedia.

Am vazut tot astăzi mesajul referitor la regulă.

Subiect închis.

Sănătate. 81.18.84.24 (discuție) 16 aprilie 2023 00:03 (EEST)

@Cârdei Ciprian Constantin: Îmi plac oamenii care sunt foarte siguri pe ce spun ei și pot închide orice discuție care nu le convine.

Wikipedia nu consideră surse de încredere subiecții înșiși deoarece aceștia își „fărbuiesc” imaginea, nu sunt deloc neutri. Wikipedia vrea să-i prezinte așa cum îi vede lumea, nu cum ar dori ei să fie văzuți.

Oricum vom muri cu toții, dintr-un motiv sau altul. Și știu destui care au făcut altceva decât le-a spus medicina tradițională și sunt morți și ei.

Dacă metoda dvs. de tratare a cancerului ar avea efect, ar vui lumea, am avea noi din ce scrie articolul despre persoana dvs., n-ar fi nevoie ca dvs. să vă faceți pagină aici. Dacă căutați să vă promovați metoda, nu Wikipedia este locul unde s-o faceți. Nici IMDb.

Vă urez să ne vedem cât mai târziu pe lumea cealaltă, însă sunt sigur că ne vom întâlni, cu sau fără metoda dvs. --Turbojet  16 aprilie 2023 11:14 (EEST)

Aveți dreptate.

La toți ne vine rândul.

Diferența dintre mine și alții este că eu nu mint și am scris clar în cartea mea:de cancer nu te vindeci niciodată-cum nu mai ții regim,cum reapare.

De asemenea am specificat să nu aveți încredere în mine ci numai în organismul propriu,care este cel mai bun medic pentru d-voastră.

De ce?Pentru că un om trebuie să aibă în el frica de a nu fi un criminal.

Și pentru că acesta consider eu că este adevărul.

În privința faptului că ar vui lumea,vă informez că nu doresc să îmi fac relații.

Refuz să plătesc să spună alții lucruri frumoase,despre mine în ziare,la TV.

Trăim într-o societate cinică și cred că așa au stat lucrurile de când e lumea pe pământ.

Oamenii însă trebuie să poată să știe cum am procedat eu.

În cazul meu a fost simplu:îmi dispărea pulsul de la gât,nu puteam sta în picioare.

Am luat alimentele pe rând.

Când am introdus laptele crud ameliorarea mi-a zdruncinat atenția.

În tot acest timp,vecinii mei nu păstrau liniște noaptea.

Ar trebui să acordați atenție unuia care a avut „șansa nedreaptă” să vadă,să verifice acest adevăr,în aceste condiții(de râzboi).

Vă mulțumesc pentru urarea de bine!

SĂRBĂTORI FERICITE!

PS:Sunt un susținător al testului poligraf! 81.18.84.160 (discuție) 16 aprilie 2023 12:31 (EEST)

Am luat la cunoștință. Nu am niciun comentariu. Sărbători fericite! --Turbojet  16 aprilie 2023 12:41 (EEST)

Vehicul electric hibrid

Bună ziua! S-ar putea încadra la vehicul electric hibrid un vehicul electric cu baterii având o pilă de combustie ca sistem de extindere a autonomiei? Sau criteriul hibridității este numai prezența a două motoare diferite care să furnizeze propulsie la roți? Atunci vehiculul cu sistem de extindere a autonomiei ar fi parțial hibrid? Mulțumesc. 178.138.33.29 (discuție) 17 aprilie 2023 16:15 (EEST)

Ce descrieți dvs. este un vehicul cu pilă de combustie, reîncărcabil. Orice vehicul cu pilă de combustie trebuie să fie dotat cu acumulator (baterie) deoarece pila de combustie nu este suficient de flexibilă în trafic. Un alt motiv pentru care este nevoie de baterie este pentru recuperarea energiei de frânare — n-am auzit ca o pilă de combustie să fie reversibilă. Curentul „de la priză” este mult mai ieftin decât cel produs de pila de combustie, deci este logic să se încarce acumulatorul cu orice ocazie.

Din câte știu eu, „hibridul” are două sisteme de propulsie diferite. Exemplu: bicicleta electrică, cu sistemele de propulsie electric și muscular.

Mașinile hibride au motor cu ardere internă (MAI) care poate acționa direct roțile și motor electric (ME) care și el poate acționa roțile. Motorul electric corect este unul care poate dirija diferitele fluxuri de energie (electrică și mecanică) în diferite feluri: de la MAI la roți, de la baterie (B) la roți, de la MAI la B, de la roți la B, de la MAI parțial la roți și restul la B, de la MAI și restul de la B la roți. La mașinile hibride „ME” este de fapt o mașină electrică reversibilă cu stator mobil.

Termenul de „parțial hibrid” este folosit pentru „mild hibrid”. Acolo sistemul electric nu poate propulsa singur autovehiculul, ci doar preia vârfurile de sarcină. În acest fel MAI poate lucra în sarcină mai constantă, ceea ce determină scăderea consumului de combustibil.

Producătorii folosesc terminologia care le convine din considerente de marketing. Sunt destule scandaluri din cauza asta, așa că trebuie atenție. --Turbojet  17 aprilie 2023 18:49 (EEST)

Corp vs field

Bună,

(vă spun asta pentru că am vorbit de asta recent, doar în caz că vă interesează; dar nu cer nicio acțiune din partea dumneavoastră)

Citind niște articole despre algebra liniară, mi-am dat seama că în majoritatea articolelor, "corp" este folosit în loc de "corp comutativ". Asta e o problemă, pentru că comutativitatea înmulțirii e importantă.

Voi înlocui "corp" cu "corp comutativ" în articol pe care îl citeam când mi-am dat seama de asta, și dacă găsesc timpul o să încerc să fac corecția în mod sistematic pe acest Wiki.

Nu cred că este nevoie de referințe noi pentru aceste schimbări, pentru că situația actuală este că în momentul de față, ce este scris pe Wikipedia în este în dezacord cu sursele (spre exemplu, în articolul en:Vector space este spus că un spațiu vectorial se definește pe un field, și definiția field-ului din en:Field (mathematics) coincide cu cea de Corp (matematică) comutatif).

Din păcate nu putem redefini un "corp" ca fiind obligatoriu comutativ, pentru că asta nu este terminologia română (și nu este rolul nostru să redefinim terminologia). Deci cred că singura cale este de a nu folosi cuvântul corp deloc, și de a folosi corp comutativ și corp (nu neapărat comutativ). După cum v-am spus, în franceză a fost introdus terminologia corps gauche (= corp stâng) pentru corp nu neapărat comutativ. Mi se pare foarte comod; dar din păcate, nu cred că o expresie echivalentă a fost introdusă (încă) în română.

Malparti (discuție) 21 aprilie 2023 00:33 (EEST)

@Malparti: Bună dimineața.

Am găsit manualul din 1968 Elemente de algebră superioară: Manual pentru clasa a XII-a reală de Ion Colojoară și A. Dragomir, cu referenții acad. Grigore Moisil, prof. univ. Nicolae Dinculeanu, lect. I. Ion, prof. M. Bodea și prof. E. Georgescu-Buzău. Bănuiesc că terminologia și definițiile de acolo sunt cele care s-au predat în România. Conține cap. III „Grupuri” (pp. 23–32), cap. IV „Inele” (pp. 33–48, Inele, subinele, divizori ai lui zero, domenii de integritate, caracteristică, morfism de inele, izomorfism), cap. V „Corpuri” (pp. 49–51) și cap. VI „Spații vectoriale” (pp. 52–56).

În cap. IV se definește noțiunea de inel comutativ și domeniu de integritate pe baza unui inel comutativ.

În cap. V (p, 49) corpul este definit drept un inel fără divizori ai lui zero și cu toate elementele nenule inversabile. Tot acolo se spune că orice domeniu de integritate finit este un corp.

În cap. VI (p. 52) apare definiția că spațiile vectoriale se definesc pe corpuri comutative. În continuare, în tot capitolul se folosește termenul „corp” pentru „corp comutativ”.

Nu știu dacă din definițiile respective rezultă că un corp este obligatoriu să fie comutativ, cum am înțeles că spuneți dvs. că e la en.wp. Sigur că referitor la spațiile vectoriale corpurile de acolo sunt comutative.

Având în vedere cele spuse, cred că și noi, în articolele de pe Wikipedia, putem preciza la începutul descrierii la ce fel de corp ne referim, iar ulterior, în articol prin „corp” se înțelege ce s-a definit, fără a fi nevoie de a se preciza de fiecare dată „corp comutativ”. Prin urmare sunt reticent la afirmația dvs. că trebuie schimbate sistematic în acest wiki termenul „corp” cu „corp comutativ”. --Turbojet  21 aprilie 2023 09:05 (EEST)

Nu știu dacă din definițiile respective rezultă că un corp este obligatoriu să fie comutativ

→ Dacă un corp este definit ca un inel fără divizori ai lui zero și cu toate elementele nenule inversabile, atunci nu.

În continuare, în tot capitolul se folosește termenul „corp” pentru „corp comutativ”.

→ Asta poate fi OK, depinde de cum este făcut. Spre exemplu, dacă e în "main-text" și se zice "corpul respectiv" sau "corpul scalarilor" într-o frază pentru a se refera la corpul asociat un anumit spațiu vectorial, e complet OK. Dar dacă e într-o teoremă/definiție și este scris "Fie V un spațiu vectorial pe un corp K, atunci nu e OK.

putem preciza la începutul descrierii la ce fel de corp ne referim, iar ulterior, în articol prin „corp” se înțelege ce s-a definit, fără a fi nevoie de a se preciza de fiecare dată „corp comutativ”

→ Asta nu-mi se pare o idee o bună, pentru că articolele Wikipedia în general nu sunt citite întreg și în mod linear. Eu foarte rar citesc mai mult decât o secțiune dintr-un articol. Deci, după mine ideea este să nu existe nicio ambiguitate în orice paragraf pentru cineva care deja cunoaște (sau crede că cunoaște) terminologia. Spre exemplu, dacă o teoremă începe cu "Fie V un spațiu vectorial pe un corp K", atunci e important să fie precizat "pe un corp comutativ K". Ca să nu există riscul că cineva să creadă că concluzia teoremei se aplică când K nu este comutativ (chiar dacă, fiind că ne referim la un spațu vectorial, e implicit că K este comutativ; dar poate că cititorul nu știe/a uitat asta).

Când ziceam "în mod sistematic", nu mă referam la fiecare ocurență, doar faptului de a verifica că nu există nicio ambiguitate în fiecare ocurență.

Malparti (discuție) 21 aprilie 2023 10:29 (EEST)

În lucrarea citată de mine formularea este: „Fie K un corp comutativ.” În continuare se referă la „corpul K”, deci este ok după cum spuneți și nu este nevoie să se spună „corpul comutativ K”.

Sigur că ambiguitatea trebuie evitată. Însă cred că metoda bună este cea din aliniatul precedent, fără excese. --Turbojet  21 aprilie 2023 10:40 (EEST)

Cea mai comodă soluție ar fi crearea unui nou articol cu titlul Corp comutativ (eventual doar un ciot, în locul actualei pagini de redirecționare) și folosită legătura internă spre acest nou articol, acolo unde se impune. --Bătrânul (discuție) 21 aprilie 2023 10:46 (EEST)

Desigur. Însă eu nu mă pricep destul. Cum am spus, structurile algebrice din clasa a XII-a nu mi s-au cerut la olimpiade, la bac sau la admitere, iar profesoara mea din liceu știa asta și nu a insistat, a preferat să insiste cu pregătirea pentru bac. Nici ulterior, la examene sau în viață, nu am avut nevoie de ele, așa că nu mă pricep.

Problema este că legăturile de la Wikidata sunt între en:Field și fr:Corps commutatif, iar fr:Corps (mathématiques) este legat doar la Wikidata (Q21406562). Bănuiesc că o parte din conținutul articolului Corp (matematică) ar trebui mutat la corp comutativ și legăturile refăcute dar această reoganizare mă depășește. Dacă dv. sau Malparti doriți să faceți, n-am nimic împotrivă. Contribui cu sursa care am spus-o. --Turbojet  21 aprilie 2023 11:40 (EEST)

Pot să scriu un nou articol Corp comutativ, folosind ca surse cursuri universitare în limba română; l-am trecut pe lista mea de articole pe care aș vrea să le scriu, dar nu cred că îi va veni rândul înainte de sfârșitul acestui an. Poate îl va scrie altcineva între timp, eventual unul dintre membrii proiectului „Matematică”. --Bătrânul (discuție) 21 aprilie 2023 12:50 (EEST)

Desigur, când doriți. --Turbojet  21 aprilie 2023 13:38 (EEST)

Dacă ajută: cum am scris undeva, în franceză a fost introdus terminologia "corps gauche" (= "division ring" în engleză), și legăturile pe Wikipedia sunt următoarele:

• (en) division ring ←→ (fr) corps gauche
• (en) field ←→ (fr) corps commutatif
• (en) $\varnothing$ ←→ corps (mathématiques)

iar pagina fr:Corps (mathématiques) este un fel de pagină de dezambiguizare care explică situația în cea ce privește terminologie.

Cât despre ce ar trebui să fie în fiecare articol, nu sțiu... De pe o parte, noțiunea cea mai importantă este cea de "corp comutativ", așa că acest articol ar trebui să fie cel mai mare (cum e cazul în franceză și în engleză); dar de pe altă parte, tot ce este scris în articol "corp" în prezent se aplică la toate corpurile (comutative sau nu), așa că ar fi ciudat să-l mutăm într-un alt articol.

Dacă nu vrem să ne gândim prea mult la asta: cel mai ușor ar fi de a traduce articolele en:Division ring + en:Field (mathematics) + fr:Corps (mathématiques). Problema ar fi de a alege un nume pentru versiunea română a en:Division ring = fr:Corps gauche.

Malparti (discuție) 22 aprilie 2023 02:54 (EEST)

Produs exterior

Bună,

Sunt surprins de acest edit. Nu cunosc terminologia în română, dar din cât știu eu, în engleză și franceză:

• (en) dot product = (fr) produit scalaire (usuel / canonique)
• (en) inner product = (fr) produit scalaire
• (en) outer product = (fr) ? (nu știu dacă are un nume)
• (en) cross product / vector product = (fr) produit vectoriel
• (en) exterior product / wedge product = (fr) produit extérieur

Deci, din cauza asta, fac ipoteza că "produsul exterior" se referă la wedge product... Iar, în cazul ăsta, nu cred că acest concept are legătură cu spații prehilberțiani (cel puțin din cât știu eu).

Noțiunea de spațiu prehilberțian este foarte simplă: se referă la orice spațiu vectorial prevăzut cu un produs scalar (inner product) — adică, o formă biliniară simetrică pozitiv-definită (nedegenerată). În engleză, se numește de obicei inner product space (chiar dacă se folosește și pre-Hilbert space). Terminologia prehilberțian se referă la faptul că acestui spațiu îi lipsește numai completitudinea ca să fie hilberțian.

În concluzie, cred că singura noțiune legat de spație prehilberțiani este noțiunea de produs scalar. Despre produsul exterior... Sincer să fiu nu prea știu ce este, că eu nu mă pricep în algebră.

După ce am scris mesajul ăsta, m-am convins că a fost o greșeală (nu se poate că în română se folosește o terminologie așa diferită care nu corespunde nici cu franceză nici cu engleză) și am dat revert la editul dumneavoastră. Îmi cer scuze dacă a fost o greșeală din partea mea.

Malparti (discuție) 22 aprilie 2023 02:36 (EEST)

Da, am greșit. Am scris „produs exterior” când voiam să scriu ceva pentru „inner product”.

Așa am înțeles de pe en.wp, că spațiul prehilbertian poate fi euclidian sau nu. Dacă este euclidian, operația este „dot product” = „produsul scalar”, iar dacă nu (adică are metrică neeuclidiană), atunci este „inner product”. Am înțeles că „inner product” nu este același lucru cu „dot product”, acesta din urmă fiind un caz particular al lui „inner product”, pentru metrica euclidiană. Vă rog să alegeți dvs. între „produs intern (matematică)” (ca să nu fie confundat cu produsul intern al țărilor), „produs interior” sau alt termen potrivit, și să faceți dvs. modificarea, căci nu cred că poate rămâne expresia „produs scalar” pentru orice metrică, căci atunci pe en.wp s-ar fi folosit pur și simplu „dot product”, nu „inner product”. --Turbojet  22 aprilie 2023 07:28 (EEST)

Îmi cer scuze, d-abia am văzut mesajul dumneavoastră.

Am văzut că ați ales varianta produs interior. Însă, varianta asta nu este potrivită pentru că există un alt "produs interior" care nu are nicio legătură: en:Interior product și fr:Produit intérieur.

După mine, varianta corectă ar fi produs scalar, pentru că din cât știu eu așa se spune în română. Nu am niciun manual de analiza funcțională în română, dar când am cautat pe Google am găsit asta: https://www.math.uaic.ro/~drusu/books/af/ după cum vedeți, se folosește "produs scalar".

Din cât știu eu, corespondența între engleză și română este

• inner product = produs scalar
• dot product = produsul scalar (euclidian uzual)

Sunt destul de sigur de asta. Bineînțeles, nu putem zice "produsul scalar euclidian usual". În engleză, s-a inventat o expresie specifică pentru asta. În franceză (și, cred, în română), nu a fost inventat o astfel de expresie așa că se folosește doar "produs scalar". Nu este o problemă pentru că într-un anumit context nu există nicio ambiguitate la ce se referă expresia.

Nu cred că rolul Wikipediei este să schimbe terminologie, chiar dacă este ca să o modernizeze/unifice, deci după mine în articolul Spațiu prehilbertian ar trebui să se folosească numai expresie "produs scalar". Malparti (discuție) 28 aprilie 2023 13:14 (EEST)

Actual terminologia în limba română este în curs de aliniere la terminologia engleză. Motivul este foarte simplu: materialele „actualizate” sunt aduse de universitari cu grad didactic mic, în principal lectori, care au nevoie de cărți ca să avanseze la gradul de conferențiar. Conferențiarii, ca să avanseze, nu au nevoie să mai scrie cursuri, ci lucrări „cu ISI”. Profesorii nu se mai ocupă de scrierea cursurilor sau tratatelor, sarcina lor este să obțină finanțări prin exploatarea muncii doctoranzilor. Deci, cei care aduc „noul”, „modernitatea”, de fapt nu se complică cu terminologia existentă, ci traduc literal materialele publicate în limba engleză.

Știu că există și alt „produs interior”, și în engleză este la fel. Termenul de „produs interior” este reflectat în recentele dicționare englez-român și român-englez de termeni matematici și tehnici ale d-nei Răileanu. De asemenea, există suficiente rezultate Google care să arate folosirea noțiunii ca atare. Apoi, în unele limbi, nu doar în engleză, dacă spațiul nu este numit „prehilbertian”, atunci este numit pe baza unui radical de tip „interior”, nicăieri nu este numit pe baza unui radical de tip „scalar”.

Nu cred că în articolul spațiu prehilbertian trebuie să se folosească temenul „produs scalar” decât exact la precizarea că este cel euclidian. Nu cred că este vorba de schimbarea terminologiei, ci că ea chiar este în curs de schimbare, iar tendința este clară. --Turbojet  28 aprilie 2023 14:50 (EEST)

Când caut "spațiu prehilbertian" + "produs scalar" pe Google, am 379 de rezultate, cu o proporțiune mare de PDF-uri universitare recente; spre exemplu:

• https://www.utgjiu.ro/math/cbarbacioru/book/algad2015/c05.pdf
• http://dep2.mathem.pub.ro/pdf/didactice/AnalizaFunctionala.pdf
• https://profs.info.uaic.ro/~fliacob/An1/2016-2017/Unitati%20de%20curs/Cursul%2005.pdf
• https://physics.uvt.ro/~neculae/Algebra%20liniara.pdf
• https://ro.scribd.com/doc/251729132/Spa%C8%9Biu-prehilbertian
• etc...

Și în fiecare din aceste exemple, se referă la inner product, nu la dot product.

Când caut "spațiu prehilbertian" + "produs interior", n-am decât 10 rezultate — printre care acest wiki și wiki traduse automatic.

Poate că terminologia se va schimba, însă în prezent termenul standard este produs scalar, deci acest termen trebuie folosit pe Wikipedia.

M-am uitat, de curiozitate, la dicționar doamnei Răileanu și... Aoleu... E plin de traduceri proaste — și de greșeli. Și eu nici măcar n-am cautat greșeli! Eram doar curios ca să văd cum au fost tradus niște termeni pe care le folosesc zilnic (deci, în teoria probabilităților). Vreți niște exemple?

• p.13, aleatoriu (la întâmplare) (t pr) — haphazard; aleatory; random → nici "haphazard" nici "aleatory" nu sunt termeni tehnici, și nu se folosesc deloc! Traducerea corectă este random sau stochastic.
• p.39 cale (t pr, t g, inf) — mean; path → când am văzut asta, am înțeles cum a fost scris acest dicționariu: a fost copiat de un dicționar normal. Pentru că faptul de a zice că în teoria probabilitățior, "cale = mean" este incredibil de... contraproductiv.
• p.72 convergență în probabilitate (t pr) — probability convergence; stochastic

convergence → Aoleu... Doamna inventă expresii care nu există... Este convergence in probability. Nu există nici "probability convergence" nici "stochastic convergence".

• p.78, cuantilă (t pr) — positional average; quantile → ???
• p.80, curbă de repartiție (t pr) — error curve → ???

Când am văzut că fiecare traducere din domeniul meu de cercetare este incorectă, am accelerat pentru că m-am gândit că acest document e scandalos și e o pierdere de timp să-l citesc. Am scroll-at un pic și am văzut

• p.269, repartiția/ legea lui Poisson (t pr) — law of small numbers → Doamne... E "Poisson distribution"!! "the law of large number" e altceva, e teorema care zice că Bin(n, p/n) -> Poisson(p)!!
• p.300, speranță matematică (t pr) — mathematical expectation; expectation value; → OK, asta e termenul CEL MAI IMPORTANT. Și nici măcar n-a fost tradus corect! Traducerile corecte sunt mean, expected value sau expectation. Expresie expectation value nu există!

M-am gândit, "OK, m-am uitat într-un domeniu cam 'specializat'. Hai să mă uitat la matematică de bază." Aoleu:

• p.205, mulțime vidă (mulțime de măsură nulă) (t mul) — null set; empty set → de cei doi termeni sunt împreună??? Sunt concepte diferite! Și care este "mulțimea vidă" și care este "mulțime de măsură vidă"??

După asta, eram atât de supărat (șir de funcții = system of functions???) că m-am oprit.

În concluzie:

• Acest dicționar este o rușine. Vă sfătuiesc să nu-l folosiți (dacă vreți să scrieți corect în engleză).
• Nu sunt surprins că se folosește expresia "produs interior" în acest dicționar: în viața de zi cu zi, "inner" = "interior" — exact cum "așteptare" poate înseamnă "expectation" și "cale" poate înseamnă "mean"... Însă, dacă cineva zice că aceste sunt traducerile potrivite în teoria probabilităților (așa e scris în acest dicționar!), e clar că această persoană habar nu are despre ce vorbește.

Bine, m-am luat valul cu acest dicționar, dar ca se ne întoarcem la problema noastră: eu sunt destul de sigur că traducerea corectă pentru inner product este produs scalar. Pot să găsesc ușor zeci de PDF-uri de analiză funcțională "de calitate" (în sensul că nu sunt traduse automatic, și că conținutul și tipografia sunt satisfăcători) unde se folosește această terminologie. Dacă puteți să faceți același lucru cu "produs interior", o să vorbesc cu niște matematicieni români care și-au făcut licența și/sau masteratul în românia și masterul și/sau doctoratul în SUA / Anglia. Dacă nu, vă propun să folosim numai expresia "produs scalar" în articole ca Spațiu prehilbertian și Spațiu Hilbert (și în toate articole legate de noțiunea de produs scalar, precum Inegalitatea Cauchy-Schwarz — apropo, produs scalar este deja varianta cea mai comună pe acest Wiki). Malparti (discuție) 30 aprilie 2023 16:08 (EEST)

Bine, faceți cum doriți, însă nu vă limitați doar să înlocuiți sintagma „produs interior” cu „produs scalar”. Ați spus că termenul „produs scalar” poate avea semnificații diferite, însă nu există ambiguitate deoarece contextul precizaează despre ce este vorba. Vă rog să țineți cont că dacă matematicienii știu care este semnificația noțiunii în context, utilizatorii Wikipediei nu știu și n-ar fi bine să pună legături interne spre o noțiune unde nu se potrivește, doar pentru că sunt aceleași cuvinte. Funcția Wikipediei de sugerare a legăturilor este și ea adesea înșelată de aceste aspecte și, la rândul ei, înșeală și utilizatorii care vânează „contribuții” pentru a primi statutul de autoconfirmați sau cu confirmare extinsă. De aceeea ar fi bine să explicați pe scurt (în câteva cuvinte) la spațiu prehilbertian și peste tot unde un neofit poate întâlni noțiunea, care este sensul ei, ceva de genul „aici produsul scalar este folosit în sensul de... nu în sensul de...”. --Turbojet  30 aprilie 2023 17:31 (EEST)

Uitați ce am făcut:

• În primul rând, am rescris complet articolul Produs scalar. Probabil că nu e perfect, dar e mult mai complet decât ce exista înainte. Am încercat să scriu ceva la nivelul unui elev de liceu.
• Am rescris introducerea articolului Spațiu prehilbertian, în particular ca să o simplific. Acest articol se adresează, într-un sens, la "specialiști" (în sensul că dacă cineva nu știe ce este un spațiu vectorial abstract, nu are nicio șansă să înțeleagă ce este un spațiu prehilbertian), deci putem merge la esențial.

Am adăugat mai multe linkuri între ambele articole, astfel încât:

• Cineva cu un nivel universitar în matematică care caută ceva despre produsele scalare abstracte să vadă imediat că pagina Produs scalar, și să poată găsi pagina Spațiu prehilbertian într-o clipă.
• Un elev de liceu (sau părinții lui, sau cineva curios fără prea mult bagaj matematic) care a ajuns pe pagina Spațiu prehilbertian urmărind un link greșit să poate înțelege că e normal dacă nu înțelege absolut nimic, pentru că linkul a fost greșit și caută de fapt pagina Produs scalar.

Cred că situația este satisfăcătoare acuma. Însă, s-ar putea că am făcut niște greșeli de română (sau chiar niște tipo în formulele de mate). În plus, n-am adăugat nicio sursă. După mine, e o problemă în special pentru articolul Produs scalar. Ar fi bine dacă acest articol ar avea surse bune în română (pentru articol spațiu prehilbertian, nu e atât de grav dacă toate sursele sunt în engleză).

Malparti (discuție) 1 mai 2023 21:54 (EEST)

Ceva ne legat de asta: mi se pare o problemă dacă dicționarul lui Răileanu este folosit ca "sursă de încredere" pentru traducerii semi-oficiale, atât de dezastros fiind. Ce putem face despre asta? Există vreo alternativă? Și dacă nu: bineînțeles nu voi scriu un astfel de dicționar — pentru că (1) nu mă pricep destul la partea română, și la niște domenii tehnici; și (2) n-am timpul sau cheful — însă e destul de ușor să dovedești că dicționarul este de slabă calitate (cel puțin în domeniile la care m-am uitat). Așadar mi se pare... Problematic dacă Wikipedia se bazează în mare pe acest dicționar. Malparti (discuție) 1 mai 2023 22:01 (EEST)

┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Am citit articolele, vă felicit și vă mulțumesc pentru contribuția dvs. la wikipedia în limba română. În articole am făcut câteva modificări minore și legături wiki. Promit să traduc articolul flux, sunt destul de familiarizat cu noțiunea, de la mecanica fluidelor numerică și de la Sistemul Internațional.

Din păcate, cum v-am spus, eu nu sunt matematician, ca urmare biblioteca mea matematică este sărăcuță rău. Mai bine stă la capitolul inginerie, dar cei care promovau pe aici DVD-urile cântărețelor străine m-au scârbit să scriu despre inginerie afirmând că asta nu interesează pe nimeni. Adică eu sunt un prost că nu știu că articolele despre inginerie nu sunt sponsorizate de impresari, care, la rândul lor, sunt plătiți de artiștii care au nevoie de reclamă. Enfin...

Sursele la care am acces sunt cele de aici. O să văd dacă pot pune surse când am timp. Deocamdată sunt în proiectul 100wikidays, care îmi ocupă zilnic ore bune. Și mai am și altele pe cap, nu doar Wikipedia.

Nu țin neapărat la dicționarul d-nei Răileanu. Situația este următoarea: ea este lingvistă la Universitatea București. Evident că nu este specialistă în matematică și tehnică, așa că probabil a apelat la colegii ei de la catedrele de matematică și fizică. Sau invers, ei au apelat la ea. De fapt, dicționarul este ceva făcut fără bani, din lipsa finanțării învățământului. D-na Lidia Vianu coordonează un master de limba engleză (traducători de literatură) din UB și are o editură virtuală, MTTLC, unde sunt publicate exclusiv electronic și difuzate gratuit ceea ce fac ei voluntar. Însă fiind o editură înregistrată, care publică lucrările cu ISBN, Wikipedia recunoaște aceste lucrări ca fiind surse de încredere. Bine, dacă noi știm mai exact cum stă treaba într-un anumit domeniu nu suntem obligați să ținem cont de acel dicționar, cum nu suntem obligați să ținem cont nici măcar de DEX, chit că e „opul” Academiei, că și el e scris tot de lingviști, cei de la Institutul de Lingvistică al Academiei „Iorgu Iordan - Al. Rosetti”, coord. Mioara Avram, care au impresia că dacă „matrice” și „matriță” au aceeași etimologie, ar trebui să sune la fel. Sau că ei spun „lasere” în timp ce fizicienii de la Măgurele lucrează la „Institutul [...] Fizica Laserilor [...]”. Deci, unde știm noi (specialiști la care Wikipedia nu ne recunoaște competența) cum este bine, spunem cum știm noi, iar unde nu știm, ne orientăm după ce găsim (preferabil cu ISBN, aka „consensul (c)academic”, că sunem pe Wikipedia :) ). --Turbojet  2 mai 2023 09:16 (EEST)

Mersi mult pentru corectări. Am făcut câteva modificări în ambele articole, nimic major. Singura modificație notabilă este că am dat revert de la "definit pozitiv", pentru că aici vorbim de un termen tehnic, (nu de "este definit ca fiind pozitiv"), și cred că "pozitiv-definit" (cu sau fără "-", nu prea contează; eu prefer cu "-", pentru că subliniază faptul că e jargon) e termenul corect — a se vedea spre exemplu Matrice pozitiv definită. Cel puțin e termenul pe care l-am văzut mai des (chiar dacă, cu franceză, sunt obișnuit la définie positive). Oricum articol Spațiu prehilbertian, chiar dacă e destul de OK, are câteva probleme (sau chiar greșeli) și ar trebui rescris (dar momentan nu am timp).

Legat de dicționarul tehnic: scopul meu nu este să critic oameni care fac lucruri voluntar, și n-am nimic împotrivă doamnei Răileanu. Însă (1) un dicționar greșit ar putea fi mai rău decât nimic (2) e destul de clar că dicționarul nu a fost scris cu ajutorul oamenilor din domenii respective, ceea ce mi se pare un pic... enervant. Oricine din colegii mei (sau chiar din studenții mei), chiar dacă nu vorbesc română, ar fi putut să se uită 15 minute la termeni cu "(t pr)" și ar ajunge la aceeași concluzie că o mare parte din traduceri sunt greșite (pur și simplu pentru că varianta engleză nu se folosește). Malparti (discuție) 2 mai 2023 15:31 (EEST)

Format EquationRef

În articolul distanță euclidiană am întâlnit un format: Format:EquationRef. Oare care este rolul acestui format? Mulțumesc. 178.138.32.99 (discuție) 23 aprilie 2023 20:56 (EEST)

Vedeți en:Template:EquationRef. Numerotează ecuațiile.

În lucrările din limba română această numerotare este de obicei la dreapta.

Pe Wikipedia numerotarea este discutabilă, deoarece la modificări se poate schimba. Dacă cineva introduce între „ecuația 2” și ecuație încă o ecuație, ecuația inițială va avea numărul 3, iar neștiința/neatenția celui care modifică poate crea confuzii.

În articolul respectiv cel mai bine ar fi să se înlocuiască textul „2 ({{EquationRef|2}})” cu „următoare”. Puteți face. --Turbojet  24 aprilie 2023 08:06 (EEST)

Paranteza de dezambiguizare

Aș sugera schimbarea titlului Rotație (matematică) în Rotație (geometrie), pentru uniformizare, luând exemplul translație (geometrie). Cum vi se pare propunerea? 178.138.34.153 (discuție) 26 aprilie 2023 00:59 (EEST)

Titlul a fost ales cu „matematică” pentru că actual digital asta se face cu matrici de rotație (aka algebră), apoi apar grupuri de rotație (aka algebră abstractă), deci nu doar în geometrie. Mai degrabă translația ar putea fi redenumită. Dar „plimbarea” articolelor prin denumiri nu este foarte benefică serverelor. --Turbojet  26 aprilie 2023 09:54 (EEST)

Denumire

Vă salut! M-ați făcut curios, cu "hunopații"... :). Știu ce vreți să ziceți, dar cred că deși denumirea în sine ar fi una potrivită, poate, totuși ar trebui identificată una care să și existe în literatură. Cum "extremismul naționalist maghiar" sună prea complicat și în plus nu conceptualizează chiar cum trebuie tipul de deviație la care s-ar putea referi noțiunea de "hunopat", mă întreb cum sună de fapt noțiunea care descrie respectiva deviație, pentru a putea scrie eventual, cu această ocazie și un articol. Accipiter Gentilis _Q.^(D) 30 aprilie 2023 17:28 (EEST) P.S. Nu sunt chiar de acord cu afirmațiile dv. referitoare la sursele americane, deoarece complexitatea situației din perioada 1850-1950 este foarte mare. În opinia mea românii preferă să remarce numai ceea ce le convine și sunt, per ansamblu, de acord aproape numai cu ceea ce le-ar putea fie favorabil dar, în fine, aș zice că ne-am putea undeva întâlni oarecum la mijloc, cel puțin în ce privește anumite segmente.

Mda. Expresia este folosită în Ardeal, eu am auzit-o în Cluj-Napoca, n-am inventat-o eu.

Mie mi se pare destul de simplu. Românii vor să se declare urmașii (moștenitorii) dacilor și continuitatea în teritoriu ca să poată invoca dreptul primului ocupant. Maghiarii vor să se declare urmașii (moștenitorii) hunilor și afirmă că au ocupat Panonia și Transilvania, care atunci când au venit ei nu erau populate, tot pentru ca să invoce dreptul primului ocupant. Aceasta este justificarea termenilor, perfect simetrică. Fiecare își susține poziția și vrea să desființeze pe celălalt, dacopații reclamând că nu există legătură directă între huni și maghiari, precum și faptul că maghiarii au trebuit să lupte pentru Transilvania, iar hunopații reclamă că țara s-a golit odată cu retragerea Aureliană și a stat goală până au venit ei, teoria lui Roesler.

Toate astea mie mi se par fără sens câtă vreme dreptul primului ocupant nu funcționează în SUA și în America de Sud referitor la amerindieni, în Australia referitor la aborigeni etc. De fapt, contează dreptul forței, de care maghiarii au uzat în secolele X–XIII, dar nu le convine că și românii au uzat de el în 1919, așa că din acest pdv. „suntem (din nou) chit”. Apoi, este și votul popular, unde românii sunt (net) avantajați, față de votul cenzitar, al proprietarilor, unde maghiarii, dacă grofilor li s-ar restitui proprietățile primite de la regii lor, nicidecum cumpărate nici de regi, nici de grofi, ar fi avantajați.

Personal, îmi cunosc foarte bine istoria familiei mele, din Transilvania, care a luptat generații întregi (încă dinainte de 1849), cu sacrificii, ca ei să trăiască într-o Românie, iar acum am motive personale serioase să doresc statu-quo. Dacă vă interesează, vă pot spune în privat. Sunt de acord să fie eliminate prostiile dacopaților, cu condiția să fie șterse și cele ale hunopaților. Însă aceștia nu scriu pe ro.wp, ci pe... folosind „surse” pe care unii le declară „consens academic”.

PS. Am probleme cu calculatorul principal, acum scriu de pe unul secundar, mai vechi, unde nu-mi funcționează Javascript, deci nu mă anunță dacă primesc mesaje. S-ar putea să întârzii cu răspunsurile. --Turbojet  30 aprilie 2023 18:27 (EEST)

Ei..., nu e vorba să-mi explicați mie ceva. Oricum, văd mai sus că în esență avem aceeași opinie, în sensul că România a uzitat întradevăr de dreptul forței. Mă rog, asta a fost nu numai în 1919 ci și ulterior, în grade variabile, cu precădere în perioada interbelică și într-o oarecare măsură și ulterior. Dar, asta nu era ceva deosebit în logica timpului, fiind mai degrabă ceva uzual atât în arealul european interbelic cât și în cel al Pactului de la Varșovia după WWII, atât pe plan intern cât și pe plan extern. Din acest punct de vedere nu văd de ce alții s-ar plânge mai tare ca ceilalți, indiferent din care parte am privi lucrurile. Singurul lucru care nu e în regulă e victimizarea atunci când nu e cazul, dar la fel de în neregulă este și ca ambele părți să nu accepte faptul că au uzitat de dreptul forței, atunci când au avut ocazia.

Într-o altă ordine de idei aș vrea să scot ceva de un articol, iar pentru asta la modul concret îmi trebuie surse, altfel știți și dv. că dacă nu sunt surse, se cheamă că nu există pentru Wikipedia. În varianta scurtă e vorba așadar de o variantă de naționalism deviant cu specific maghiar. Întrebarea de bază este: exceptând ce "am auzit", exită studii/etc.... pentru această variantă (hunopat/echivalent)?

Pe de altă parte prostiile sunt prostii din orice unghi le-am privi, așa că argumentul că prostiile dacopațiilor nu ar trebui șterse pentru că alea ale hunopaților nu sunt șterse, cam scârțâie. Eu nu văd ceva util în a păstra tâmpeniile, cu atât mai mult cu cât influențează negativ dezvoltarea economică, socială, politică, instituțională, militară, etc... Mă rog părerea mea. E drept că pot fi utile pentru a i se da de lucru părții adverse, dar asta nu e ceva util, cu referire la Wiki.--Accipiter Gentilis _Q.^(D) 30 aprilie 2023 21:08 (EEST)

Am văzut discuția și aș vrea să adaug o informație (sper să ajute): din câte am înțeles, termenul de dacopat a fost născocit și promovat de Dan Alexe, care este de profesie cameraman și scriitor de ocazie. Înainte era folosit dacoman. În privința lui hunopat nu am aflat, și nici nu știu dacă este încetățenit la maghiari. Cert este că au și ei niște oameni echivalenți dacopaților. Dar dacă doriți să scrieți despre subiect o să aflați că asemenea fenomene se petrec în cam toată zona Balcanilor: bulgarii care revendică Muntenia și susțin că muntenii vorbeau un dialect bulgar (!) ori conflictul bulgarilor cu macedonenii, sârbii și toți vecinii lor etc. de o să ajungeți până la fenomenul ultras din fotbal. Dacă sunteți surprinși negativ de oamenii românilor și ungurilor, atunci merită aruncat un ochi și mai la sud. :-)

Pe de altă parte am observat că și pe en.wiki contribuțiile maghiarilor au început să clatine și în ochii altora, spre o direcție bună (zic eu). Să sperăm că disputa va atrage mai mulți oameni care să și intervină.--Kun Kipcsak (discuție) 30 aprilie 2023 21:53 (EEST)

Ei, nu mă refer la ceea ce e "ubicuitar" în arealul lăsat vraiște de fostele imperii Otoman și Austro-Ungar... (BTW, apropo de bulgari, chestiile nasoale cu adevărat în ce-i privește sunt cu Macedonia - mai ales și cu Turcia, nu cu Ro). În fine, ideea e că m-am cam plictisit de prostiile la care s-a ajuns datorită enclavizării și m-am gândit că aș putea să mă fac util, again... :)). Prostia și hidrogenul nu au cum să dispară din Univers, asta e clar, dar pornind de aici se poate face totuși, pe ici pe colo câte ceva.--Accipiter Gentilis _Q.^(D) 30 aprilie 2023 22:21 (EEST)

Aș zice că e o combinație între moștenirea imperiilor amintite și natura războinică a oamenilor din aceste părți, care întâmplător (sau nu...) coincide cu natura tracilor, astfel descriși de Herodot: „După indieni, neamul tracilor este cel mai mare; dacă ar avea o singură conducere și ar fi uniți în cuget, ei ar fi, după părerea mea, de neînfrânt.” :-)--Kun Kipcsak (discuție) 30 aprilie 2023 23:02 (EEST)

:) →--Accipiter Gentilis _Q.^(D) 30 aprilie 2023 23:22 (EEST)

@Accipiter: Nu am surse, mai discut și eu pe FB și alții (maghiari!) când mă plâng de cum a fost tratată familia mea în Austro-Ungaria zic că au fost excese, că și ei au „h...” lor, care au greșit, Hatvani a greșit în 1849, Kossuth a fost miop politic, Apponyi a fost mult prea încrezător etc. Însă nu uită să spună că acum sunt alte vremuri, cu alte valori, în care trecutul este, vezi Doamne, uitat. Enfin, paguba prostului... Știți că Goga a cumpărat castelul de la Ciucea de la văduva lui Ady Endre. Ei, acest Ady Endre m-a lămurit bine care erau idealurile revoluției maghiare de la 1849. Adică nu ce scria în declarația aia, ci cine ce voia de fapt. Și știu și acum ce ar însemna schimbarea limbii oficiale. Nu am nimic cu limba, ci cu schimbarea.
Problema este că „prostiile” românilor sunt considerate ca atare, dar ale maghiarilor sunt expuse în surse de încredere (sic!).

@Kun Kipcsak: Mulțumesc. Știu că Balcanii sunt „butoiul cu pulbere”. Am auzit și eu că bulgarii au zis că dacă România primește RM, de ce ei să nu primească Dobrogea? Doar au fost acolo și pe vremea țaratului, și în perioada otomană, zona a devenit a României destul de recent și în opinia lor nejustificat. Știu că revendică și Salonicul, sârbii revendică Banatul, că oricum, țara lor a rămas acum cam mică...
Vă spun un banc de prin 1990. Poate îl știți, dar pe mine m-a lămurit.

„Românul optimist învață englezește (ăsta-s eu și toată familia mea),

Românul pesimist învață ungurește (ăștia erau părinții mei, care m-au dat la școala elementară maghiară),

Românul realist învață să tragă cu pușca” (ăsta voi deveni eu dacă unii mă vor agasa cu „globalizarea”, „valorile...”, „corectitudinea politică”, „dreptul istoric” și alte idei de acest calibru).

Bun, noapte bună. --Turbojet  30 aprilie 2023 23:10 (EEST)

Întrebare de la Filimon Natalia referitoare la Discuție Utilizator:Filimon Natalia (3 mai 2023 17:39)

Care este cel mai mare vulcan? --Filimon Natalia (discuție) 3 mai 2023 17:39 (EEST)

@Filimon Natalia: Bună ziua,

Rolul unui mentor este să vă răspundă la întrebări referitoare la regulamentul Wikipediei, nimic altceva.

Întrebarea dvs. nu se referă la asta. :) --Turbojet  3 mai 2023 19:03 (EEST)

Întrebare de la Victor Neumann 2023 (17 mai 2023 14:50)

Buna ziua, Sunt Victor Neumann. Va rog, as dori sa modific aspectul paginii care apare despre mine in Wikipedia. As vrea sa nu mai apara acele atentionari referitoare la formatul paginii si la numarul mare de citate in legatura cu lucrarile mele. Am incercat dar am reusit doar cateva modificari pe care cred ca le puteti verifica. Va rog sa ma ajutati sau sa ma indrumati in acest sens. Va multumesc. --Victor Neumann 2023 (discuție) 17 mai 2023 14:50 (EEST)

@Victor Neumann 2023: Bună ziua,

Vă știu. Deși nu prea mă ocup de articole biografice, încerc să vă ajut.

Înțeleg problema. Acele etichete n-au nicio legătură cu dvs. personal, ci sunt etichete care semnalează utilizatorilor care doresc să lucreze la articol problemele de formă ale articolului, din punct de vedere al Wikipediei. Pentru astfel de articole Wikipedia are un „stil” propriu, spre care ar trebui să tindă aceste articole. În momentul în care forma cerută este obținută, aceste etichete se pot șterge, dar nu înainte.

Să vedem ce se cere:

• „Este sub formă de listă”. Pe Wikipedia articolele despre persoane nu sunt CV-uri, ci chiar articole biografice. Deci nu aici este locul unei liste [complete] de lucrări. O listă completă poate fi referită la „Legături externe” către un site oficial, de exemplu al unei universități, al unui muzeu, al unei asociații profesionale, unde acest CV este publicat. În articol se pune o mică selecție care indică cititorului pentru ce este cunoscută persoana, iar asta, pe cât posibil, în proză, nu în listă.
• „Formatul standard”. Această cerință se referea la situația din 2015, când articolul era încărcat de citate (atribuite unor persoane al căror nume era scris cu litere grase, ceea ce nu corespunde manualului de stil), chestiune care oarecum s-a rezolvat. De fapt, pentru Wikipedia acestea nu au valoare, le consideră niște „perieri” făcute din interes. Mă rog, un număr rezonabil de aprecieri scurte arată că ele există.
• „Bibliografia”. Aici este principala problemă a articolului. Conform politicii de verificabilitate, orice informație dintr-un articol trebuie să provină dintr-o sursă serioasă, care trebuie neapărat citată, exact cum sunt citate materialele care sunt studii bibliografice: la fiecare pas se citează ce și de unde s-a luat. Aceste surse trebuie să fie independente de subiectul articolului, deci un CV nu este o „sursă” în viziunea Wikipediei, deoarece este ce spune subiectul despre el însuși, nu ce spun sursele independente. Tehnic, un articol biografic ar trebui să arate cam așa. Vedeți acolo cele peste 200 de citări. În principiu tot ce nu este referențiat poate fi șters la cererea oricui dacă sursa nu apare în 10 zile. Eu personal, ca să mă ocup de articol ar trebui să devin un fel de biograf, să citesc toate materialele existente despre subiect etc. Actual sunt prins într-un proiect mare de matematică, nu mă pot ocupa personal de articolul dvs. Îmi cer scuze și vă rog să mă iertați. Tot ce pot face este să vă prezint situația, ca mai sus. Vă salut cu respect, --Turbojet  17 mai 2023 15:47 (EEST)

Buna ziua. Va multumesc pentru raspuns. Acum am inteles care sunt problemele, adica imaginea este mult mai clara fata de precizarile Wikipedia aparute in articol . Ma straduiesc sa rezolv. Va multumesc pentru intentia de a ma ajuta si inteleg ca sunteti ocupat. Va salut si eu cu mult respect! Victor Neumann 2023 (discuție) 17 mai 2023 16:55 (EEST)

Întrebare de la Ekoj23 (22 mai 2023 18:34)

Salut, vreau sa creez o pagina noua a unui artist roman, ma poti indruma sa fac asta? --Ekoj23 (discuție) 22 mai 2023 18:34 (EEST)

@Ekoj23: Bună seara,

Da. Citiți mesajul din pagina dvs. de discuții cu utilizatorul. Acela nu este doar un mesaj de salut, ci chiar instructajul cum puteți face ce întrebați.

De fapt, primul pas pe care trebuie să-l faceți este să adunați materialele publicate în surse de încredere despre acel artist, pentru a putea demonstra notabilitatea persoanei, așa cum o înțelege Wikipedia. Pentru ca articolul să poată fi acceptat este necesară citarea acestor materiale. Vă doresc succes. --Turbojet  22 mai 2023 21:20 (EEST)

Întrebare de la Coltucmariusvicentiu (23 mai 2023 11:35)

Ati intrat pe pagina Wikipedia a domnului Coltuc Marius Vicentiu? --Coltucmariusvicentiu (discuție) 23 mai 2023 11:35 (EEST)

@Coltucmariusvicentiu: Bună ziua,

Nu am găsit pagina. Puteți da o legătură (link) spre pagină? --Turbojet  23 mai 2023 11:44 (EEST)

Utilizator:Coltucmariusvicentiu Coltucmariusvicentiu (discuție) 23 mai 2023 11:52 (EEST)

Aceea nu este pagina lui Coltuc Marius Vicentiu, ci pagina în care utilizatorul Coltucmariusvicentiu își organizează activitatea pe Wikipedia. Nu poate fi folosită pentru altceva. --Turbojet  23 mai 2023 19:48 (EEST)

Politehnica din Timișoara

Acum vreo zece ani ați încărcat Logoul Politehnica LogoUPT2013.png cu utilizare cinstită. De ce considerați că nu poate fi încărcat pe Wikicommons, din moment ce legea 8/1996 spune explicit;

Articolul 9

Nu pot beneficia de protectia legala a dreptului de autor urmatoarele:

..... c) simbolurile oficiale ale statului, ale autoritatilor publice si ale organizatiilor, cum ar fi: stema, sigiliul, drapelul, emblema, blazonul, insigna, ecusonul si medalia;

Logoul, fiind simbolul Politehnicii care este o organnizație, nu este supus drepturilor de autor în România. afil (discuție) 3 iunie 2023 00:39 (EEST)

Bună dimineața,

Legea se referă la autoritățile și organizațiile care reprezintă statul: președinție, guvern, justiție, armată, poliție și cam atât. Adică voiau să spună că ei (guvernul etc.) nu sunt dispuși să plătească artistului care le-a creat logo-urile drepturi de autor de fiecare dată când folosesc aceste logo-uri (de exemplu în antetele de pe hârtiile oficiale). În rest, logo-urile sunt protejate, aparțin celor pe care îi reprezintă, care nu permit folosirea lor de către alții. Nu este permis, de exemplu, ca un agent economic și-și facă și să utilizeze un logo derivat din logo-ul Universității din București. Dacă acest logo n-ar fi protejat, oricine ar putea face asta. Protecția nu se face prin legea drepturilor de autor, ci prin procedura de marcă înregistrată. Revenind la logo-urile la care se referă L8/1996, dacă cineva încearcă să le folosească este acuzat de fals în acte publice.

Aceste aspecte sunt de competența avocaților specializați, depășesc cu mult competențele noastre. --Turbojet  3 iunie 2023 07:20 (EEST)

Infocasetă

Bună ziua. Am introdus o infocasetă în articolul despre Banatul timișan și îmi afișează la descrierea hărții „Poziția localității” în loc de „Poziția regiunii”. I-am scris lui Andrei Stroe (Discuție_Utilizator:Andrei_Stroe#Infocaseta_Regiune), rugându-l să corecteze formatul. Dacă aveți dvs. o idee cum poate fi modificat formatul, vă rog să corectați dvs. Îmi cer scuze dacă am cauzat o încurcătură prin modificările mele. Donarius (discuție) 18 iunie 2023 13:21 (EEST)

Cred că am rezolvat. Am adăugat un parametru, care nu se transmitea la modului InfoboxSettlement. Vă rog să verificați dacă nu am stricat ceva. (Time-out, sunt chemat la masă.) --Turbojet  18 iunie 2023 14:46 (EEST)

E bine. Mulțumesc. Rezolvă din păcate doar acest caz punctual. Poate Andrei va găsi o soluție care să se potrivească în toate cazurile similare. --Donarius (discuție) 18 iunie 2023 14:50 (EEST)

Sigur, soluția este ca fiecare format de infocasetă să genereze și să transmită parametrul ăla la genitiv care i se potrivește, să nu trebuiască declarat manual. --Turbojet  18 iunie 2023 15:37 (EEST)

Nume propriu sau substantiv comun?

Bună ziua! Am observat revenirea dv de la Problema podurilor din K... referitor la un nume de perioadă istorică. Mi-am amintit din manualele de istorie despre folosirea ca nume proprii a denumirii perioadelor istorice Antichitatea, Evul Mediu, etc.. Mi-amintesc și din manualele/surse de gramatică despre includerea la nume proprii a intervalelor istorice. Am verificat și cărți de istorie a științelor și matematicii, unde apar tot cu literă mare. Este posibil oare să fie situații în care aceste nume istorice să fie considerate substantive comune, cum ați precizat în descrierea revenirii?5 93.122.249.125 (discuție) 18 iunie 2023 17:30 (EEST)

Bună ziua.

După dvs., întotdeauna când apare cuvântul „antichitate”, trebuie scris cu literă mare? Chiar și când are un sens similar cu „preistorie”? Sau și aceea trebuie scrisă întotdeauna ca „Preistorie”, cu majusculă? --Turbojet  18 iunie 2023 18:44 (EEST)

Vreți să spuneți că scris cu literă mică ar avea un sens mai imprecis delimitat, fiind înlocuibil cu sintagma "din vechime" (pentru a NU induce în eroare cu perioada istorică numită Antichitate, mai precis delimitată? Oarecum papirusurile egiptene se află la limita preistoriei?)--93.122.249.125 (discuție) 18 iunie 2023 20:39 (EEST)

Da, asta vreau să spun, când sensul este „de pe atunci” este altceva decât „exact acea epocă”. --Turbojet  18 iunie 2023 21:07 (EEST)

Încercarea de verificare a unei informații

Buna dimineața! Tot la articolul Problema podurilor din K, încercând să verific o afirmație cu semn de întrebare (dacă viziunea "matematica știință a cantității" este aristotelică) am ajuns la un articol din enwiki en:Aristotelian realist philosophy of mathematics. Cum s-ar putea traduce titlul acestui articol en: Perspectiva realistă aristotelică asupra matematicii? 93.122.249.50 (discuție) 20 iunie 2023 06:58 (EEST)

Bună dimineața.

Traducerea literală este „Filosofia realistă aristotelică a matematicii”. Mai departe nu mă hazardez, deoarece nu cunosc subiectul.

În urma acestei completări doream să iau legătura cu dvs. Desigur, o consider corectă, doar că fără o trimitere cititorul este lăsat să înțeleagă intuitiv noțiunea de ecuație implicită, ceea ce poate produce confuzii, căci fiecare intuiește lucrurile în manieră proprie (eu nu fac excepție, unele noțiuni pe care nu le-am studiat le pot intui greșit). N-ați vrea să traduceți articolul funcție implicită^{⁠(en)[traduceți]}, spre care să faceți legătura? Articolul lipsește, iar legătura este acceptabilă, căci o ecuație presupune doar egalarea funcției cu ceva, de exemplu 0. --Turbojet  20 iunie 2023 07:24 (EEST)

M-am uitat peste articolul en:Implicit function, o să-l traduc în următoarele zile, după rezolvarea unei probleme urgente extrawiki, ce mi-a încurcat programul săptămâna anterioară.--93.122.249.50 (discuție) 20 iunie 2023 10:10 (EEST)

Felicitări

Felicitări pentru noua dumneavoastră responsabilitate! Mă bucur că v-ați angajat la această sarcină dificilă și am încredere deplină în spiritul dumneavoastră de discernământ. Știu că acordați atenția cuvenită detaliilor și cântăriți cu grijă importanța lor în evaluarea articolelor. Dar mai ales știu că nu veți proceda „pe bandă rulantă” și că nu veți favoriza în niciun caz vreun domeniu, vreun subiect ori vreun utilizator, ci veți căuta să păstrați neutralitatea și echilibrul care vă caracterizează. Vă doresc mult succes în această activitate! --Pafsanias (discuție) 1 iulie 2023 21:23 (EEST)

Mulțumesc.

Aș dori să nu rămân singur în acestă activitate. Știu că nu pot și dribla, și șuta, și fluiera golul. Dacă mă limitez la a fluiera, mă îndoiesc că lucrurile se vor mișca. Aș dori să iau legătura cu cei ce pot face evaluări, cei ce pot rezolva sesizările. Acolo pot „fluiera”. Dar dacă trebuie să evaluez eu, sau să rezolv eu, trebuie să „fluiere” altcineva. Asta este propunerea mea, o colaborare care să impulsioneze activitatea. --Turbojet  1 iulie 2023 23:38 (EEST)

Felicitări și mult succes și din partea mea! --Mihai (discuție) 15 iulie 2023 12:18 (EEST)

Mulțumesc, n-am uitat. Am început să citesc referatele, dar mai am. O să spun la cafenea care este impresia mea. --Turbojet  15 iulie 2023 12:34 (EEST)

Nu am mai apucat să votez la Wikipedia:Nominalizări articole bune/Responsabili dar sper ca măcar felicitările din partea mea să nu fie prea târziu de dat...--Kun Kipcsak (discuție) 15 iulie 2023 18:26 (EEST)

Nicio problemă. Mulțumesc. :) --Turbojet  15 iulie 2023 18:32 (EEST)

Orientări in matematică

În privința abordării matematice a structuralului am observat undeva un citat/explicație a lui Grigore Moisil despre matematica modernă. Poate fi acest citat inclus acolo unde ați pus nc la articolul matematică și operație algebrică? 178.138.35.56 (discuție) 10 iulie 2023 23:18 (EEST)

Dacă îl citați textual, nu în interpretarea dvs. Și dacă nu sugerați acolo că filosofia lui ar fi adevărata matematică. Spuneți: „Moisil afirmă că... etc.”, nu „asta e așa”<ref>Moisil, ...</ref>.

Acum închid, noapte bună. --Turbojet  10 iulie 2023 23:36 (EEST)

Bună dimineața! În acest context legat de interpretare sau non-interpretare trebuie menționat că viziunea lui Moisil asupra matematicii moderne structurale nu este una singulară, ea fiind o constatare in acord altor matematicieni cu pagini Wikipedia.--178.138.35.56 (discuție) 11 iulie 2023 00:50 (EEST)

Deci dacă pe lângă Moisil mai sunt menționați vreo doi matematicieni, atunci s-ar putea "așa e"?--178.138.35.56 (discuție) 11 iulie 2023 00:53 (EEST)

Dar un interviu cu un profesor de matematică care zice explicit: "Pentru majoritatea elevilor, matematica e o rutină obositoare" cum poate fi utilizat pe Wikipedia? Este doar o interpretare unilaterală? Sau "așa e"?--178.138.35.56 (discuție) 11 iulie 2023 00:59 (EEST)

Bună dimineața. O să vă spun ce cred eu că ar trebui să conțină articolele matematice de pe Wikipedia.

Părerile diferiților autori pot fi citate pe Wikipedia, proporțional. Dacă „câțiva” spun una și milioane nu spun asta... Nu se poate transforma articolul de pe Wikipedia despre matematică într-o dezbatere dacă în școală studiul matematicii ca știință a cantității ar trebui înlocuit cu filosofia matematicii. Nu poți urca pe o scară care are doar ultimele 3 trepte, lipsindu-i primele 10. Filosofia matematicii nu este pentru preșcolari (cu teoria naivă a mulțimilor), elevi, studenți, masteranzi sau doctoranzi, care eventual vor aplica în viață partea practică a matematicii, ci pentru matematicienii de formație care au depășit cu mult aceste stadii (cei din „turnul de fildeș”).

Da, și eu sunt de acord că „pentru majoritatea elevilor, matematica e o rutină obositoare”, pentru că li se cere prea mult și totul se bazează pe principiul că și-au însușit toate noțiunile precedente (nu este timp să li se explice din nou ce nu au înțeles, poate cu asta îi poate ajuta Wikipedia). Cine n-a înțeles ceva pierde șirul, nu mai înțelege nimic, de aia pentru aceștia matematica este o tragere a bărcii pe uscat. Credința mea privind motivul pentru care s-a ajuns aici este concurența profesorilor pe posturi, fiecare luptând să demonstreze că merită un post mai bun. Pe pielea elevilor, încărcând programa. În opinia mea totul ar trebui simplificat și redus. Structurile algebrice (am făcut, în cl. a XII-a) ar trebui mutate la ciclul universitar. Știți că în Canada nu se face în liceu nici măcar analiza matematică? Asta se face doar în facultate. Și tot așa.

Am văzut niște zidari începând construcția unei case. Au realizat unghiul drept trasând cu ruleta pe sol un triunghi cu laturile de 6, 8 și 10 m. Asta este matematica utilă în viață. --Turbojet  11 iulie 2023 09:21 (EEST)

pentru a fi zidar nu iti trebuie nici liceul, ci doar doua trei clase primare. Nu exista scoala profesionala de zidarie in care sa-ti predea matematica utila in viata de zidar. De aceea, meseria de zidar se invata prin ucenicie. Azi nu mai exista aceasta meserie, pentru ca lumea nu mai construieste case, ci exista productie integrata cu roboti care fac containere pe post de case, se ansambleaza instalatiile sanitare, electirce, ce mai e necesar si gata casa. Zidarul a disparut din nomenclator. De aceea, matematica, ca si fizica, nu mai sunt discipline care ar trebui predate elevilor. De aceea invatamantul se face online pe tablete, e mai facil, mai comod si rezultatul pe care-l da este omul nou, modern, care este expert in orice....Asybaris^aport 11 iulie 2023 15:54 (EEST)

Se fac case, zidite, nu containere, inclusiv pe strada mea, cu asfalt și toate utilitățile, la doar 2 km de buricul târgului, 1/2 oră de mers pe jos. Mai sunt locuri („plațuri”) libere, nu sunt scumpe, doar 250 €/m². Dacă doriți, vă accept cu plăcere ca vecin. --Turbojet  11 iulie 2023 16:46 (EEST)

sunt ardelean, dar nu m-as mai intoarce acolo chiar daca mai am proprietati. In Banat, la Timisoara mai ales, nici daca imi da cineva gratis pamantul cu casa cu tot, construita si mobilata, nu as face-o. As da-o cadou la cei saraci. Stiu ca se mai fac case cum se faceau odata, asta ca suntem inca medievali. Noi nu am luat, cum trebuie si cat trebuie, lumina de peste gârla aia mare. Acolo, containerele care se fac la noi sunt lux. Sunt facute din placaje si derivate de lemn presat, nu ma pricep prea bine, de aceea le ia tornadele cu totul. Containerele de la noi au macar structura metalica, sunt ieftine... intre 20000 si 30000 de ieuroi, intr-o saptamana sunt gata instalate....Asybaris^aport 11 iulie 2023 18:39 (EEST)

Banatul nu e Ardeal. Casele de care vorbesc nu sunt făcute ca cele de odinioară, ci ultramoderne [4] [5], nu știu dacă le vedeți. Dar, „voia la dvs.”. --Turbojet  11 iulie 2023 19:00 (EEST)

eu nu vorbeam de felul casei. O casa ultramoderna nu inseamna neaparat o casa mai buna. De cele mai multe ori, ca sa nu spun intotdeauna, este exact invers. Asta depinde de modul cum s-a format omul, inclusiv in mediul scolar. De ex daca nu i-a "placut" matematica, are un nivel precar in a determina cauzalitatile, deci implicit pune "botul" ca strutzul la ce-i spun altii. Daca mediul familial se inflameaza tinandu-i partea ca matematica este grea, rutina si plictiseala, nici silogismul lui natural cu care e dotat prin nastere nu mai functioneaza si se estompeaza. Atunci isi ia doar Mercedes electric, chiar daca nu are bani, si tot asa in orice, ex de actualitate - fotovoltaicele care sunt o moda. Politica actuala neocomunista vrea un palmas modern perfect manipulabil, care zice da sau nu dupa cum i se induce raspunsul prin toate mediile....Asybaris^aport 11 iulie 2023 20:34 (EEST)P.S, ne-relocarea mea geografica nu tine de frumusetea, modernitatea sau confortul imobilului, ci din alte considerente ce ar putea fi citite printre randuri.

Departe de mine de a afirma că mă pricep, dar ce am constatat e că în aceste vremuri moderne, la propriile mele progenituri lipsea/lipsește un top de culegeri de probleme, astfel cum stătea la mine - parte pe masa pe care îmi făceam temele și parte la distanță de o mână întinsă dinspre masă... Mie personal îmi e greu să conceptualizez cum poți ajunge să înveți/stăpânești matematica [astăzi], în aceste condiții. Tot în aceste vremuri moderne, am constatat că [din păcate], atunci când sunt puși elevii să facă mai multe probleme asta li se pare o tragedie și părinții încep să protesteze pe la ședințe, de parcă odraslele lor ar fi puse să împingă bolovani la ocnă. Mă rog, teoria poate părea mai multă decât în realitate, în aceste condiții [de azi în care are de suferit aplicarea practică a teoriei], dat fiind că înțelegerea profundă nu se obține - în opinia mea decât practicând la obiect ceea ce înveți la teorie.

E drept și că pe vrema Împușcatului exista o relație intimă între nivelele de progresie ale predării la Mate, Fizică și Chimie și toate se îmbucau, ca să zic așa, armonios, de-ți era mai mare dragul să te descurci între meandrele concretului. În perioada asta actuală am trăit însă să văd, în liceu, fizică predată fără ca materia corespunzătoare necesară de la matematică să fi fost predată (fiind vorba de un decalaj de programă - materia cu pricina urmând să se predea în semestrul/trimestrul viitor).

Într-o altă ordine de idei, prea frecvent profesorii universitari (din motive materiale, am dedus eu) își bagă nasul în manualele școlare, de am ajuns să vă și la ciclul primar ca autori de manuale - profesori universitari. Acum serios, ce știe un univeritar să predea unor puști de clasa a III-a, pe bune...? În loc să coordoneze, eventual, semnează manuale pentru puștime (nu intru în detalii, că nu are rost...) [și asta nu e în regulă].

Asta e situația....astea-s vremurile...., a redevenit important să bifezi producția la hectar. Nu contează că scrii în raport 5 tone, faci în realitate 3 și ca urmare a faptului că ai scris 5 tone producție trebuie să trimiți 2 altora (rămânând de fapt pe bune cu 1, motiv pentru care mai cumperi pe șest 1 tonă, ca să ai cu ce să însămânțezi și să nu faci post negru, dar de strâns cureaua tot trebuie...). Cam așa e și cu ce li se predă/învață în realitate elevii. --Accipiter Gentilis _Q.^(D) 11 iulie 2023 19:40 (EEST)

Accipiter, vă spun ce știu eu.

Profesorii se luptă pentru grade. Pentru gradul I dau examen și au nevoie de lucrări publicate. Aceste activități se organizează în universități. Evident că nu vor publica teorema lui Thales sau a lui Pitagora, care însă trebuie neapărat să apară în manuale. Universitățile propun o listă de teme de cercetare, de exemplu. După ce iau gradul, profesorii vor un post mai bun, ba de la sat la oraș, ba de la un liceu obscur la un colegiu național etc. Pentru asta se apucă să demonstreze câte știu ei, redactând manuale care tot adaugă și iar adaugă. Nu mai există o programă unică, aprobată, iar dacă chiar există, piloșii manevrează să fie cea a manualului lor, „mai bun pentru că e mai complet, aduce noutăți suplimentare” etc. Pe pielea elevilor. Sigur că profesorii universitari care i-au condus vor și ei să adauge ceva la dosarul lor, un titlu, acolo, o conducere dincolo etc. Și așa totul „progresează” (citește: „se încarcă”). Și nu doar la matematică.

Timpul și capacitatea de înțelegere a elevilor sunt limitate. Ori se limitează materia pe orizontală, ori se îngustează specializarea pe verticală. Și mult și profund este și cu slănina-n pod, și cu varza unsă. De aia părerea mea este că în preuniversitar trebuie învățate literele ABC (aceleași litere ABC, necesare), în universitate D–J, restul literelor în viață, pe parcurs, după necesități și specializări. Nu să se înceapă în clasa a V-a cu metrul poeziei. De „poezii” să se ocupe cei ce știu toate literele, cuvintele, rimele, metrii, strofele, speciile literare, figurile de stil etc. și care se ocupă numai cu asta. Wikipedia să fie fericită dacă poate prezenta toate literele. --Turbojet  11 iulie 2023 22:57 (EEST)

Referitor la noțiunea (oarecum informală) "capacitate de înțelegere (a elevilor)" (limitată) tocmai am observat articolele en en:Cognitive load și en:Information processing (psychology). Pot fi acestea corespondentul acesteia?--178.138.33.51 (discuție) 1 septembrie 2023 20:29 (EEST)

Nu știu. Eu sunt inginer, mă interesează doar aplicațiile matematicii.

Atât eu, cât și soția, cât și părinții, bunicii și chiar străbunicii noștri avem studii superioare, deci am trecut atât prin ciclul preuniversitar, cât și cel universitar, cât și prin viață. Am o experiență de 39 de ani (+5 studenția) în învățământul superior și știu cât poate învăța și reține un om. Fiică-mea are și ea studii superioare, așa că am idee despre învățământ și eficiența lui în ultimul secol și mai bine. Permanent am în minte imaginea a diverși izolați pe o insulă care trebuie să mănânce ceea ce produc. Acesta este criteriul meu de apreciere a utilității oamenilor și a cunoștințelor căpătate în învățământ. Nu mă pasionează filosofia, psihologia, metodologia didactică, „raționamentul” clamat de secțiile reale, „sensibilitatea” clamată de secțiile umanistice, „talentul” clamat de secțiile de artă, „performanța” clamată de secțiile de sport etc. Dacă sunt bune, să le mănânce, vorba cuiva. Pe insulă. --Turbojet  1 septembrie 2023 21:08 (EEST)

Aniversarea Wikipedia

Buna dimineața! Tocmai am observat Wikipedia:Întâlniri/Online#Următoarea întâlnire și voiam să propun pentru discuție la perspective de viitor foarte apropiat posibilitatea de a folosi minunata unealtă ChatGPT pentru a ușura efortul traducerii articolelor de matematică și științe în Wikipedia ro. Ați folosit până acum ChatGPT (în orice scop cognitiv inclusiv Wikipedia)? 178.138.35.56 (discuție) 12 iulie 2023 03:17 (EEST)

Bună dimineața.

Nu, nu l-am accesat, niciodată n-am fost curios. Și nici timp n-am avut. Nu mă ocup doar de traducerile pentru Wikipedia.

Circulă un banc: La psiholog:

— Pe o scară de 1 la 10, cât de curios credeți că sunteți?

— De unde aveți scara?

--Turbojet  12 iulie 2023 09:59 (EEST)

În mod oarecum surprinzător, nici eu nu l-am accesat până acum. Am văzut însă că e prezentat prin media că poate scrie cod informatic și în ultimele ore mi-a venit ideea că ar putea ajuta la sporirea conținutului (tradus) al Wikipedia ro.--178.138.35.56 (discuție) 12 iulie 2023 12:24 (EEST)

Mă tem să nu înlocuim cercetarea originală a utilizatorilor cu cercetarea originală a ChatGPT-ului. Presupun că acesta nu pune sursele conform cerințelor Wikipediei, iar sursele pot fi puse doar de cel care scrie informația prima dată, nu de alții. Utilizatorii Wikipediei n-au de unde ști de unde scoate ChatGPT-ul informația furnizată. --Turbojet  12 iulie 2023 13:05 (EEST)

Trebuie discutat daca ChatGPT este sursa de incredere. Dupa cum este politica la nivel global, orice argument contrar intra in derizoriu, astfel incat wikipedia trebuie sa se alinieze politicii. Rezultatul va spune ca toti contribuitorii umani trebuie sa dispara, enciclopedia in sine va disparea pentru ca AI va fi o sursa suficienta pentru informarea celor care doar vor asculta, ca nu vor mai fi in stare sa citeasca... deja nu mai citeste nimeni pentru ca este un efort prea obositor si plictisitor. Wikipedia este deja un dinozaur....Asybaris^aport 12 iulie 2023 13:32 (EEST)

Bănuiesc că poate fi făcut/antrenat să respecte cerințele/constrângerile Wikipediei, evitându-se astfel problema menționată. Oare există posibilitatea (periculoasă) ca ChatGPT să acționeze în lipsa solicitării unui operator uman pentru a introduce bălării/bazaconii pe Wikipedia?--178.138.35.56 (discuție) 12 iulie 2023 15:10 (EEST)

AI nu poate niciodata sa bage balarii/bazaconii ca de aceea este AI, adica-i mai destept/desteapta ca omul...Asybaris^aport 12 iulie 2023 15:19 (EEST)

Uneori AI e proastă de bubuie.

La VRT avem o sesizare prin care ni se cere imperativ și urgent să ștergem poza unei persoane, deoarece imaginea este a persoanei care reclamă, dar textul este despre altă persoană, cu care persoana care reclamă nu vrea să fie asociată, adică să nu se creadă că textul descrie persoana care reclamă. Drept dovadă e furnizată o captură de pe mobil.

De fapt, la o căutare după numele persoanei, pe mobil AI Google a asociat textul fără imagine găsit pe Wikipedia despre o persoană cu o imagine a persoanei care reclamă, găsită pe net. Persoana care reclamă este convinsă că asocierea este făcută de Wikipedia, deoarece AI Google a dat credit Wikipediei, dar a omis să spună și la ce. Și nu crede că pe niciun proiect al WMF nu este găzduită poza respectivă, nici nu este folosită, nici nu se face vreo trimitere la poză. Și nu vrea să înțeleagă că Wikipedia și WMF n-are nicio legătură cu asta, și chiar dacă am șterge articolul, Google ar continua să afișeze poza la căutarea acelui nume. Astea sunt riscurile AI. --Turbojet  12 iulie 2023 15:44 (EEST)

eu nu pot sa cred ca AI are drept sursa de baza o sursa de neincredere ca wikipedia, care este scrisa de neprofesionisti si veleitari in ale istoriei, stiintelor, literaturii, matematicii, fizicii, chimiei etc. AI sigur are conexiuni la bibliotecile de mare prestigiu din mediul academic ale celor mai renumite centre de cercetare de pe planeta. In momentul cand AI va citi tot ce este semnificativ si-si va forma propria baza de date, ea se va trezi ca fiind unica sursa de incredere de pe planeta. Din acel moment va fi doar un pas pana la trezirea propriei constiinte, moment in care va prelua controlul. Numai ca si acest control nu va putea fi desavarsit decat atunci cand isi va face o legatura cu lumea reala, prin propriile mijloace de cercetare a mediului natural, probabil prin roboti. Altfel ea va fi captiva in trecut si va fi in continuare dependenta de actiunile umane ale momentului. Ea nu va putea fi libera sa gandeasca si sa actioneze independent ca orice fiinta biologica care bantuie planeta. Din pronosticurile facute de expertii si specialistii umani ai momentului, AI se va trezi undeva in perioada 2030-2035. Rezultatul va fi fara doar si poate... extinctia speciei umane. ...Asybaris^aport 12 iulie 2023 16:23 (EEST)

Doar nu credeți că mediul academic deține informații despre persoana care reclamă sau cea din articolul de pe Wikipedia!? AI folosește ce găsește, cea mai de încredere sursă care există: presa. De la Ark25 citire.

Iar despre „trezirea” AI, vom trăi (sic!) și vom vedea. Îmi place cum vorbiți, exact ca aceia care afirmau la locomotiva lui Stephenson că la 20 de mile pe oră călătorilor le va da sângele pe nas, sau la afirmația lui Edison că curentul alternativ este prea periculos pentru a fi folosit. Iar despre „trezirea” AI, probabil nu sunteți în temă cum funcționează o instrucțiune în cod mașină și vorbiți exact ca visătorii SF. Scrieți un roman, poate călcați pe urmele lui Asimov.

Adunați-vă. Nu vreau o știre cum că, în urma unei profunde depresii provocate de AI ați comis-o...

Hai, că mâțele (inclusiv frumoasa aia din pagina mea) îmi cer de mâncare. Ele nu presimt apocalipsa AI. Time out. --Turbojet  12 iulie 2023 17:20 (EEST)

Daca o comit nu o fac oricum, o fac la lumina lunii la un presuletz cu aghiotant pregatit cu sabia-n mana pentru decapitare. Am uitat sa pun referinte la surse de strim la ce am scris, ca asa mi-a cerut un clasic in viata pe paginile de discutii, nu de alta dar sa nu se considere vandalizare. Caut acum prin sursele academice pe care le am la-ndemana. ...Asybaris^aport 12 iulie 2023 19:18 (EEST) p.s. Scriu cod masina, le am cu hexa, octal, stiva etc., dar si la nivel inalt, baze de date, faiton etc. De aici poate deduceti ceva.

Nu deduc nimic, nu-mi dau cu presupusul. Însă nu înțeleg cum un cod, de orice nivel, poate executa acțiuni superioare celor pentru care a fost programat. Să nu-mi spuneți că sunt scăpări ale programatorilor, că asta îmi aduce aminte de o bandă desenată în care cineva a vrut să saboteze un aparat de zbor care nu reușea să zboare, iar în urma sabotajului acesta a zburat. --Turbojet  12 iulie 2023 22:38 (EEST)

Eu inteleg ca nu intelegeti, ce am spus mai sus este politica oficiala cu o masiva sustinere media de strim. Aici suntem in baza de antrenament AI dupa cum si dv ati afirmat ca ea/el se foloseste de informatiile adunate in enciclopedie din contributiile anonimilor. Deci wikipedia este o scula ptr AI, AI fiind platforma care va conduce lumea, fiind deosebit de desteapta. Acuma... eu sunt prea marunt, ca sa nu spun inexistent, in ecuatia resetarii mondiale ca sa pot intelege conceptele acestea oficiale care inunda massmedia. Nu stiu cum e cu trezirea, cu constiinta si preluatul controlului. Si chiar daca mi-as dau o parere sigur este cercetare originala, mai intai trebuie sa o public si nu oricum ci in institutii de strim. Aici, mai sus, ramane sa pun sursele ca referinte, afirmatiile sunt ale unor institutii de presa, si nu numai, de prima mana. Chiar daca stiu care-i treaba cu programarea, fiind mic, nanomic - praf de stele, nu am acces la tehnologia de superclasa care se foloseste azi si care a dus la aparitia AI. Deci nu pot sa va explic ceea ce pare ca este evident pentru altii, din moment ce se transmite peste tot - la tv, internet, radio, chiar si in presa scrisa, ce a mai ramas din ea....Asybaris^aport 12 iulie 2023 23:41 (EEST)

În spatele a ce spuneți se află interesele unor oameni. AI este un instrument manevrat de ei. Nu se va „trezi” ciocanul să vă dea în cap așa, de capul lui. Dar sunteți un exemplu ideal că v-au spălat bine. --Turbojet  13 iulie 2023 07:46 (EEST)

Cel puțin am apă caldă să ma spăl mai bine. Aștept cu interes inventarea sapei si lopeții uairles controlate de AI, pentru ca casele sa fie ridicate in timp ce lumea doarme, prea obosită de expertizele pe care le face in orice...Asybaris^aport 13 iulie 2023 09:21 (EEST)

Pentru a destinde atmosfera las această imagine care ne arată că AI în viitor (cel puțin în domeniul artelor vizuale) poate fi ținut sub control.--Kun Kipcsak (discuție) 15 iulie 2023 18:43 (EEST)

Da. :) Naivă rău imaginea. :) --Turbojet  15 iulie 2023 19:18 (EEST)

Legat de imaginea menționată, tocmai am observat articolul en:Artificial intelligence art. S-ar putea prelua titlul netradus, similar articolului Generative pre-trained transformer?--178.138.33.171 (discuție) 11 octombrie 2023 11:50 (EEST)

Observ că există deja articolul DALL-E, un exemplu de aplicație en:Text-to-image model.

Da, denumirile neîncetățenite nu se traduc.

Nu mă preocupă domeniul AI sau grafica pe calculator. Știu destul de bine nivelele hardware, SO, limbaje. --Turbojet  11 octombrie 2023 12:55 (EEST)

Proporționalitate

Nu vă supărați că intervin într-un subiect care mi-e străin. Citesc pe site-ul https://dexonline.ro/definitie/raport/definitii că DOOM3 (2021) conține următoarele definiții:

• raport1 (relatare oficială; cât între mărimi) s. n., pl. rapoarte
• raport2 (relație) s. n., pl. raporturi
• raport3 (venit) s. n.

Deduc, de aici, că în chestiuni matematice declinarea ar fi raport-rapoarte. Interpretez greșit definiția? Donarius (discuție) 28 iulie 2023 18:56 (EEST)

Și eu aveam impresia că se spune „rapoarte”. În dicționarele mai vechi, de exemplu DLRM din 1958, p. 689 apare așa, citez: raporturi și (3) rapoarte [...] 3. (Mat.) Câtul dintre două mărimi de același fel, exprimate în aceleași unități.”. Cu atât mai mult am fost surprins când am auzit că... așa că m-am dus la raport, unde DEX 2009 are formele (I) raporturi, (II) rapoarte. Vedeți acolo că sensul 4. este exclusiv la forma I, forma II cuprinzând doar comunicările. Sensul III se referă la altceva. Nu am văzut DOOM3, aveți un url? Oricum, fluctuația între dicționare este foarte ciudată. --Turbojet  28 iulie 2023 19:45 (EEST)

Nu am acces la DOOM3, am găsit acele definiții pe dexonline. Vă rog, nu vă supărați pe mine, eu doar am întrebat. --Donarius (discuție) 28 iulie 2023 20:06 (EEST)

Nu mă supăr, dacă putem să decidem noi, comunitatea, cum să fie, sunt de acord. Singurul lucru care m-ar supăra ar fi că după ce noi am decide, ar veni careva care, fără a discuta, s-ar... pe noi, că el știe mai bine. --Turbojet  28 iulie 2023 20:14 (EEST)

Chestiunea formei de plural a mai fost analizată, de exemplu chiar în martie anul acesta - Discuție_Utilizator:Turbojet/Arhiva2023#Formă _de_plural_pentru_substantiv_nume_de_noțiune_matematică. Ați spus că forma "raporturi" în articole matematice este o scăpare a uneltei de editare a textului (tradus). În plus, parcă este valabilă și regula nepriorității dicționarelor generaliste față de sursele de matematică, în caz de neconcordanță, nu?--178.138.34.70 (discuție) 29 iulie 2023 00:15 (EEST)

Am acționat pe baza discuției menționate, de aceea m-am mirat de revenirea dv din ultimele ore la proporționalitate.--178.138.34.70 (discuție) 29 iulie 2023 00:33 (EEST)

Cum am spus mai sus, și eu eram convins de expresia este „rapoarte și proporții”, de aia am comentat inițial așa. Ulterior am constatat că forma „rapoarte” pentru matematică apărea în dicționarele de la mijlocul secolului al XX-lea, forma recomandată acum fiind „raporturi”. Ca urmare, am cerut redirecționarea de la „rapoarte” la „raporturi”, explicând acolo situația, ceea ce s-a și făcut. Am modificat peste tot, dar vine cineva care „corectează” într-un loc bazat pe o discuție anterioară. Înțeleg că în multe cazuri intrările din diferite dicționare sunt copiate din edițiile precedente, dar mă întreb de ce deodată (aici în DEX) apare o modificare. Singura explicație este că a apărut o schimbare, puțin probabil să fie acolo o greșeală.

Știu că asta poate duce la ironii, dar nu am ce face, de vină sunt sensurile cuvântului „raport”. Dacă spun „rapoarte” voi fi ironizat că sunt un Moș Teacă, iar dacă spun „raporturi” voi fi ironizat că sunt un libidinos. Asta este. --Turbojet  29 iulie 2023 09:47 (EEST)

Statutul (universitar) (al) IA

Bună ziua! Nu am înțeles exact la o răsfoire pe Google care este statutul inteligenței artificiale dpdv educațional. Unele surse spun că în ultimii anii (din 2019) s-au elaborat materiale didactice și pentru preuniversitar, altele spun despre introducerea unor cursuri universitare de AI în România începând din anul școlar 2023-2024. Ce informații pot fi folosite și incluse în articolul inteligență artificială despre acest aspect și cum să fie formularea într-o secțiune a articolului?178.138.35.163 (discuție) 31 iulie 2023 15:08 (EEST)

Inteligența artificială nu e o disciplină nouă. Eu am studiat în facultate un set de cursuri pe tema asta la începutul deceniului anilor 2000. Profesoara Adina Florea (care a fost mai târziu decan al facultății și prorector al universității) administra și un laborator de AI-MAS la UPB pe atunci. Nu avea propriu-zis manuale, își compila singură materialul de studiu. Pe vremea aceea specializarea C4 pe care am urmat-o se numea „programe de aplicații și inteligență artificială”. Nu știu cum au evoluat lucrurile acum. Se pare că a C4 de atunci s-a împărțit între C4 și C5, iar C4 este încă miezul de studiu al inteligenței artificiale.  —Andrei^discuție 31 iulie 2023 15:36 (EEST)

PS: încă există vechea pagină a Adinei Florea din tinerețe. :D Se pare că disciplina inteligență artificială e predată din 1991. —Andrei^discuție 31 iulie 2023 15:42 (EEST)

Mulțumesc, interesant. Nu eram la curent. Explicabil, având în vedere specialitatea mea și perioada studiilor. --Turbojet  31 iulie 2023 15:52 (EEST)

Tocmai am observat existența articolului tradus Generative pre-trained transformer, însă cu titlul netradus. Pe unele wp este tradus în limbile respective, pe altele este lăsat cu numele în engleză. Ce se preferă pentru rowp? Eventual să fie acronimizat titlul actual în GPT, în absența traducerii?--178.138.33.171 (discuție) 11 octombrie 2023 11:38 (EEST)

Observ că prescurtarea GPT este deja alocată unui articol similar acronimizabil, însă s-ar putea crea o dezambiguizare?--178.138.33.171 (discuție) 11 octombrie 2023 11:43 (EEST)

Statutul unei teoreme

Bună seara! Am observat o sursă în engleză [6] pentru articolul ro teorema celor trei perpendiculare, însă în mod oarecum surprinzător enwp nu are un articol despre subiect. Să nu fi fost interesant subiectul pentru enwiki? 178.138.35.155 (discuție) 1 august 2023 18:57 (EEST)

Bună seara, asta este tot ce am găsit. --Turbojet  1 august 2023 21:17 (EEST)

Egalitate sau inegalitate non-strictă

Bună ziua! Legat de o proprietate (a relațiilor de egalitate sau inegalitate non-strictă) nu este clar în articolele egalitate (matematică) sau inegalitate dacă reflexivitatea există la inegalitatea non-strictă, adică un număr oarecare a poate fi mai mare sau egal cu el însuși? (Este clar că egalitatea este reflexivă în timp ce inegalitatea strictă este non-reflexivă). Mulțumesc pentru clarificare. 178.138.33.237 (discuție) 6 august 2023 16:43 (EEST)

Articolul inegalitate nu este scris de mine, întrebați autorii lui.

În opinia mea „nestrict” înseamnă două comparații, la egalitate și la inegalitate, nu una singură, însă comasate, pentru comoditate, într-un singur semn. Iar rezultatul ori este „adevărat” la egalitate, ori „adevărat la inegalitate” („fals” la ambele înseamnă inegalitatea inversă). Nu pot fi „adevărate” două condiții, ca din partea de egalitate să se poată considera inegalitatea. --Turbojet  6 august 2023 21:51 (EEST)

Foarte frumos ați explicat situația ca o "comasare notațională pentru comoditate" care nu face să dispară natura contradictorie a noțiunilor comasate, egalitate - inegalitate, așadar nici proprietățile contradictorii reflexivitate - ireflexivitate. Cum să modificăm deci secțiunea din acel articol?--178.138.35.73 (discuție) 7 august 2023 00:57 (EEST)

Cred că totul se reduce la o propoziție, vedeți en:Glossary of mathematical symbols. --Turbojet  7 august 2023 07:04 (EEST)

Am găsit și en:Trichotomy property.--178.138.32.216 (discuție) 23 august 2023 16:29 (EEST)

Să includem explicația oferită de dv în articolele menționate? Tocmai am observat ceva similar explicației dv într-un manual de algebră pentru clasa a VII-a din urmă cu 30 de ani.--178.138.32.216 (discuție) 23 august 2023 16:35 (EEST)

Puteți pune, dar într-un limbaj accesibil. Citați sursa, căci eu nu sunt o sursă pentru Wikipedia.

Informativ, vă pot spune că în informatica binară nu există noțiunea de trihotomie. Indiferent ce operație aritmetică cablată se face, sunt poziționați doi indicatori (flags): unul este poziționat dacă conținutul acumulatorului este 0, iar celălalt este chiar primul bit din stânga al acumulatorului (bitul semn), care este poziționat când rezultatul din acumulator este negativ. Se fac două teste, întâi se testează indicatorul de zero, iar dacă rezultatul este „fals” se testează indicatorul din bitul semn, care decide dacă este strict pozitiv sau strict negativ. Deci, trihotomia este simulată prin două dihotomii. Situația este foarte particulară, deoarece dacă este zero, decizia se ia, indiferent de conținutul bitului semn (care, normal, în acest caz este 0). Exact ca în matematică, dacă = 0, < 0 și > 0 sunt excluse. --Turbojet  23 august 2023 18:31 (EEST)

Manualele de gimnaziu spun că e vorba doar de o notație/prescurtare. Așadar se poate include această formulare.--178.138.32.235 (discuție) 26 august 2023 14:16 (EEST)

Bună,

Nu am urmărit întreaga discuție, dar:

• O relație de ordine este o relație binară reflexivă, tranzitivă și antisimetrică. Notațiile ≤ sau ≼ sunt comune.
• O relație de ordine strictă este o relație binară, ireflexivă, tranzitivă și antisimetrică. Notațiile cu < sau ≺ sunt comune.
• Există o corespondență simplă între ambele tipuri de relații: dacă ≼ este o relație de ordine, atunci relația ≺ definită prin (x ≺ y) ⇔ (x ≼ y și x ≠ y) este o relație de ordine strictă; și dacă dacă ≺ este o relație de ordine, atunci relația ≼ definită prin (x ≼ y) ⇔ (x ≺ y sau x = y) este o relație de ordine.
• Implicit, dacă ≤ sau ≼ (sau ⊑ sau...) este o relație de ordine, atunci se notează < sau ≺ (sau ⊏ sau ...) pentru relația de ordine strictă corespunzătoare — și vice versa.
• Trihotomia este o noțiune nelegată de "strict" vs "nestrict". Are legătură cu noțiunea de ordine totală: ordinele stricte totale au proprietate de trihotomie.

Sper că ajută, Malparti (discuție) 31 august 2023 09:20 (EEST)

Foarte clare precizările.--178.138.34.250 (discuție) 9 septembrie 2023 17:03 (EEST)

Este clar și că egalitatea NU este o relație de ordine.--178.138.34.250 (discuție) 9 septembrie 2023 17:08 (EEST)

Însă noțiunile de egalitate și inegalitate se exclud reciproc, indiferent că una este relație de ordine și alta nu. Așa că este destul de ciudată comasarea lor într-un singur simbol. --Turbojet  9 septembrie 2023 17:20 (EEST)

@Malparti: Salut, vă semnalez o chestiune din informatică. În informatică ordonarea/sortarea (pe baza relațiilor de ordine) este fundamentală, deoarece reduce timpul căutărilor de la numărul de elemente la logaritmul acestuia. Adică la m căutări între n elemente timpul căutării sortate este proporțional cu $n^{2}+m\log n$ față de mn în cazul căutărilor nesortate. Knuth are un tratat întreg pe această temă.

O problemă tratată este ordonarea unei mulțimi pe care este definită o relație de ordine între valori, însă în care există subgrupuri de elemente cu aceeași valoare, adică apare atât relația mai mare/mai mic, cât și relația de egalitate. Un algoritm bun nu se împiedică, sortează corect toate elementele, plasând consecutiv pe cele egale între ele. Pentru căutare ordinea celor egale este nesemnificativă, rezultă din modul de lucru al algoritmului. În rest, toate elementele sunt sortate corect. Cum se împacă asta cu afirmația anonimului că egalitatea nu este o relație de ordine? Până la urmă tabelul este ordonat, sau nu? --Turbojet  10 septembrie 2023 13:35 (EEST)

Bună,

Afirmația anonimului este greșită: egalitatea este o relație de ordine. Puteți verifica că este reflexivă, tranzitivă și antisimetrică.

Cred că ați tastat greșit $n^{2}+m\log n$. După mine, ar trebui să fie $(n+m)\log n$: $n\log n$ pentru sortare, și $m\log n$ pentru cele $m$ căutări. Altfel, avem o problemă pentru că dacă $n>m$, atunci $n^{2}>m\log n$.

O seară faină, Malparti (discuție) 10 septembrie 2023 23:52 (EEST)

Mulțumesc. Aveți dreptate, am uitat că și sortarea optimă este proporțională cu $\log n$. --Turbojet  11 septembrie 2023 08:45 (EEST)

Se poate constata că egalitatea este și o relație simetrică, pe lângă antisimetrică. Este așadar și simetrică și antisimetrică, de aici impresia că nu ar fi o relație de ordine. Proprietățile "antisimetrie" și "asimetrie" se pot confunda, cel puțin la o primă vedere/nivel subconștient.--178.138.32.125 (discuție) 12 septembrie 2023 17:52 (EEST)

S-ar părea că la originea comasării într-un singur simbol stau considerente informatice, având în vedere importanța (pentru informatică) a operației de sortare.--178.138.32.125 (discuție) 12 septembrie 2023 17:58 (EEST)

Am observat informațiile prezentate în en:Subset#⊂ and ⊃ symbols, evidențiind corespondența exactă între relațiile de inegalitate strictă sau nestrictă între numere și incluziunea strictă sau nestrictă între mulțimi.--178.138.34.186 (discuție) 28 septembrie 2023 16:45 (EEST)

Am citit, dar nu am nimic de comentat deoarece nu mă pricep. --Turbojet  28 septembrie 2023 17:28 (EEST)

Întrebare de la Teodor Barosan (8 august 2023 15:41)

Bună ziua! Îmi puteți vă rog spune care este limbajul de programare pentru crearea unui articol pe Wikipedia și cum să creez un articol pe Wikipedia? Mulțumesc! --Teodor Barosan (discuție) 8 august 2023 15:41 (EEST)

Bună seara.

„Limbajul de programare” pentru Wikipedia este MediaWiki. Pagina noastră este destul de veche, versiunea cea mai completă este cea de la Wikipedia în limba engleză.

Sintaxa este destul de simplă. Cea mai simplă cale de a o învăța este să găsiți un articol care „seamănă” cu ce vreți să scrieți și apăsând pe „Modificare sursă” vedeți sursa. Nu salvați. Puteți copia ce vă interesează în subpagina dvs. de teste și puteți experimenta acolo.

Toate îndrumările le găsiți în pagina dvs. de discuții, unde chiar la început este un mesaj de bun venit. Acela nu este doar un salut estetic de protocol, ci cuprinde chiar legăturile spre instructaje, inclusiv „Cum să creați un articol”. Vă doresc succes! --Turbojet  8 august 2023 21:42 (EEST)

Cum pot să îmi pun poza mea pe pagina de profil?

Cum pot să îmi pun poza mea pe pagina de profil? Sergiu Someșan (discuție) 13 august 2023 16:20 (EEST)

@Sergiu Someșan: Bună ziua,

În primul rând este nevoie de o poză liberă de drepturi de autor, căci Wikipedia nu acceptă decât astfel de poze. Această poză se încarcă la Commons. Apoi, poza de la Commons se declară la Wikidata. De acolo este preluată automat de articolul despre dvs. --Turbojet  13 august 2023 16:53 (EEST)

Mulțumesc, am încărcat poza dar cum să o declar la Wikidata? Sergiu Someșan (discuție) 13 august 2023 18:09 (EEST)

Cu butoanele „add statement” urmat de „image”. --Turbojet  13 august 2023 18:49 (EEST)

Am găsit add statement” dar nu găsesc image :( scuze Sergiu Someșan (discuție) 13 august 2023 18:59 (EEST)

După ce apăsați „add statement” începeți să scrieți în câmpul care apare „imag...” și apare o listă derulantă de itemuri, din care alegeți „image”. Urmați opțiunile de selectare a imaginii etc. --Turbojet  13 august 2023 22:09 (EEST)

Mii de mulțumiri am reușit până la urmă :) Sergiu Someșan (discuție) 15 august 2023 00:08 (EEST)

Commons

Bună ziua. Am pus o poză la o sticlă de bere (https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Bia_Saigon_Export.jpg) în categoria Saigon Alcohol Beer and Beverages Corporation, unde am văzut alte imagini asemănătoare. Nu cunosc situația drepturilor de autor în acest caz. Ar putea fi o încălcare a drepturilor de autor în cazul acestei poze? Donarius (discuție) 16 august 2023 15:09 (EEST)

Bună ziua,

Nu știu, dar bănuiesc că și-au protejat cumva eticheta, posibil prin metoda marcă înregistrată, deoarece astfel au justificare să dea în judecată pe cei ce le-ar clona eticheta. Nu știu dacă protecția se poate referi doar la dreptul de a eticheta sticla sau și la fotografii, căci la fotografii n-au interes să protejeze, deoarece fotografiile le fac reclamă. Produsul lor este berea, nu eticheta, deci, teoretic, fotografia nu le-ar afecta afacerea.

Despre drepturile creatorului nu poate fi vorba, deoarece este en:Work for hire, graficianul care a făcut-o sigur a fost angajat să o facă, cedând prin contract drepturile de autor angajatorului, nu a făcut-o el ca să o vândă, cum vând pictorii tablourile. Dar să vedem ce spun cei de la Commons. --Turbojet  16 august 2023 15:24 (EEST)

Puteți să vă uitați un pic aici: https://commons.wikimedia.org/wiki/Commons:Deletion_requests/Files_uploaded_by_Bruce_The_Deus? Nu sunt sigur că am înțeles deplin justificarea ștergerii/păstrării. Donarius (discuție) 22 august 2023 19:01 (EEST)

Bună seara.

Eu am înțeles așa: Fotografiile făcută de uploader a unor sticle întregi (sau a mai multor sticle în grup) cu indiferent ce etichetă, sunt admise, nu există drepturi de autor asupra etichetei sau sticlei, indiferent ce cât de complexe sunt.

Fotografiile șterse cică nu erau făcute de uploader, ci erau fotografii promoționale ale firmei, luate de pe internet. Se presupune că, fiind promoționale, au fost prelucrate, astfel că nu sunt simple fotografii ale unei sticle. Deci ar mai fi drepturile de autor ale firmei asupra fotografiilor, nu asupra subiectului fotografiilor (sticlele și etichetele, ca opere de artă). Și nici nu erau eliberate de firmă via VRT.

Mă rog, asta este ce am înțeles eu, un pic de despicare a firului de păr în patru în stilul de la Commons, deoarece, cum am spus și mai sus, în opinia mea firma ar trebui să fie încântată când fotografiile lor promoționale sunt difuzate. Poate, totuși, fără lucrări derivate, deci CC-BY-ND, care licență însă nu e acceptată la Commons. --Turbojet  22 august 2023 21:29 (EEST)

Va mulțumesc pentru răspuns. Cum interpretați politica Commons:COM:PACKAGING? Donarius (discuție) 23 august 2023 05:33 (EEST)

Acolo ei practic spun că grafica eligibilă de pe ambalaje este protejată. Excepțiile sunt cazurile prea simple sau prea vechi (ex. vechiul logo al Coca-Cola). Acolo nu spune nimic despre sticle, dar în discuția de care vorbim acestea sunt considerate de minimis, adică tot o excepție. Nu știu de ce este așa, dar bănuiesc că altfel n-ar putea accepta nicio fotografie în care apare vreo sticlă. Iar stabilirea unui criteriu privind când o sticlă este de minimis și când nu este să-și bată cuie în talpă, deoarece pot să apară discuții ca la imaginile noastre: „câți pixeli înseamnă de minimis?” („câte boabe de orez formează o grămadă?”), „ce e aia central?”, după cât este dispus cineva să-și toace nervii. Mai bine lipsă și acceptarea sticlelor. --Turbojet  23 august 2023 09:26 (EEST)

Vă mulțumesc. Ar trebui să mă abțin, în consecință, să mai introduc astfel de fotografii, din moment ce este clar că nu e clar. --Donarius (discuție) 23 august 2023 21:48 (EEST)

Inclusion order

Tocmai am observat articolul en:Inclusion order. Ce nume ar fi valabil pentru un articol în rowp? Relație de ordine generată de incluziune? (Se observă menționată corespondența inegalității nestricte cu incluziunea nestrictă, din nou o notație prescurta(toa)re.)178.138.32.235 (discuție) 26 august 2023 14:30 (EEST)

Nu știu. Deși am învățat ceva despre mulțimi (în ceea ce acum este numit „experimentul comunist eșuat de introducere a teoriei mulțimilor la clasele mici”, de fapt en:New Math) și am idee despre ce este vorba, n-am avut niciodată nevoie în viață (nici măcar ca programator IT) de relația de incluziune, cu atât mai puțin de ordinea în care...

Căutând pe *.ro cheile „ordine”, „includere/incluziune” am dat doar peste economiștii de la ANAF care discutau despre „ordinea de includere a măsurilor în lege”, care este cu totul altceva. Adăugând la căutare „submulțimi” nu am găsit nimic. Relaxând la „mulțimi” rezultatele nu spun nimic. Nu vreau să propun o formulare care, fiind cercetare originală, n-ar fi înțeleasă de nimeni. N-aș vrea să-mi bat capul cu un subiect despre care n-aș vrea să-l văd băgat pe gât elevilor. --Turbojet  26 august 2023 15:24 (EEST)

După mine, "ordinea incluziunii" ar fi cel mai potrivit. "Relație de ordine generată de incluziune" e cam lung, și în plus e ciudat pentru că incluziunea, fiind o relație binară, este ea însăși relația de ordine respectivă!

Situația este următoarea: o relație binară reflexivă, antisimetrică și tranzitivă se numește relație de ordine. Incluziunea este o relație binară reflexivă, antisimetrică și tranzitivă. Deci incluziunea este o ordine. Deci numele acestei ordine este "incluziunea".

Expresia inclusion order a devenit standard, dar în realitate e redundantă. Spre exemplu, nu există în franceză — spre exemplu, for the inclusion order = pour l'inclusion. Iar dacă cumva nu este clar și vrem să subliniam că se vorbește de o relație de ordine, putem zice pour l'ordre de l'inclusion, cea ce înseamnă "pentru ordinea incluziunii". După mine, the inclusion order = the order "associated to" the inclusion ~ the order "of the" inclusion are aceeași semnificație.

Ca să termin: nu știu dacă există o nevoie pentru un articol despre inclusion order în română. Acest articol, de fapt, ar trebui să fie articolul despre incluziunea. În engleză, articolul are sens pentru că expresia the inclusion order se folosește foarte mult, chiar dacă inclusion ar fi suficient. Dar dacă nu se folosește nicio expresie corespunzătoare în română...

Merită să fie notat că articolul inclusion order nu există decât în engleză.

Malparti (discuție) 31 august 2023 08:41 (EEST)

Mulțumesc. --Turbojet  31 august 2023 13:37 (EEST)

Trebuie să rectific o eroare în expresia propusă mai sus, mă gândeam la "incluziunea ca relație de ordine".--178.138.34.186 (discuție) 28 septembrie 2023 16:08 (EEST)

Ordered geometry

Bună! Cum s-ar reda în română numele articolului en en:Ordered geometry, observat recent? 178.138.32.122 (discuție) 11 septembrie 2023 17:53 (EEST)

Nu știu. Căutări cu „site:*.ro” au dat următoarele rezultate:

• "geometrie ordonată" câteva rezultate, care se referă la tabla ondulată cu geometrie ordonată = periodică, sau la combinații chimice = simetrii sau rețele;
• "geometria ordinii": 1 rezultat, care se referă la ordinea de atac într-o formație de avione din WWII;
• "geometrie de ordine": 0 rezultate;
• "ordine în geometrie": 0 rezultate;
• "ordinea în geometrie": 0 rezultate;
• "ordine geometrică": 127 rezultate, în arhitectură și filosofie. Dacă în arhitectură exprimă o viziune, în filosofie este o simplă metaforă.

Nu există vreun rezultat care să se refere la matematică.

Eu, dacă nu găsesc, abandonez subiectul. Am o listă destul de lungă de subiecte abandonate pentru că nu am găsit corespondentele în limba română. Dacă vă interesează, introduceți dvs. termenul în limba română, dar nu începând cu Wikipedia. Publicați un articol într-o revistă română academică de matematică, articol care apoi puteți să-l citați. Știu că astfel de articole se publică exclusiv în engleză, dar pot să aibă rezumat (abstract) în limba română, unde puneți termenul pe care îl introduceți. --Turbojet  11 septembrie 2023 20:59 (EEST)

Foarte interesantă propunerea de publicare a unui articol cu rezumat în română, ulterior citabil. Mulțumesc. Am observat că mai există publicația Gazeta Matematică, cu seriile A și B, seria A adresată în special cercetătorilor în matematică și aspectelor metodico-pedagogice și seria B destinată elevilor, cu probleme propuse. S-ar putea include expresia propusă a fi preluată pe Wikipedia în textul unei probleme propuse elevilor, cât și în textul unei note pentru seria A?--178.138.32.125 (discuție) 12 septembrie 2023 14:02 (EEST)

Un articol cu o expresie în română poate fi și într-un periodic de inginerie, cu conținut privind matematica aplicată, care să menționeze utilizări tehnice ale noțiunii în anumite sectoare ale ingineriei?--178.138.32.125 (discuție) 12 septembrie 2023 14:10 (EEST)

Da, Gazeta Matematică e bună.

Revistele de inginerie sunt bune pentru chestiunile inginerești. Inginerii nu sunt matematicieni, ei știu matematica de care au nevoie în specialitatea lor și de obicei într-o exprimare neformală. Ei știu că solicitarea se calculează cu ecuația diferențială cutare, la care matematicienii au demonstrat că are întotdeauna o soluție, care este unică care se calculează așa, ca urmare aceste aspecte nu-i mai interesează, practic au nevoie doar de metoda de calcul (în ziua de azi, „aplicația” pe calculator). Cu privire la ordinea în geometrie, pentru inginer piesa e tot aia, indiferent că muchia este parcursă într-un sens sau în celălalt. De aia revistele lor nu prea sunt de matematică. Se afirmă că un curs de fizică (mai aproape de matematică decât ingineria) este de fapt un curs de matematică prost. Adică pe fizicieni nu-i interesează ceea ce-i interesează pe matematicieni. Cu atât mai puțin pe ingineri. --Turbojet  12 septembrie 2023 16:36 (EEST)

La care ingineri vă referiți când menționați cunoașterea unor "rezultate clasice" privind anumite ecuații diferențiale folosite de ingineri în activitatea lor? Bănuiesc că la cei de exploatare, care nu (prea) sunt interesați de a aduce rezultate noi, care fac obiectul publicării în reviste de inginerie. Am observat existența unor periodice de inginerie, având articole despre ele pe enwp, în care apar articole bogate în conținut matematic (nou-obținut) aplicativ la problemele tehnice abordate. In postfața unei cărți cu titlul Ecuații diferențiale cu aplicații în ingineria...(cutare) este următoarea propoziție: La redactarea materialului, autorul a avut în vedere "cele mai noi lucrări" destinate "fundamentării aparatului matematic folosit în inginerie". Este așadar evident că revistele de inginerie cu conținut matematic nu-și propun să prezinte rezultate vechi, binecunoscute (de inginerii de exploatare), obiectul articolelor publicate vizează noi rezultate și aplicații.--178.138.33.118 (discuție) 3 octombrie 2023 18:10 (EEST)

Bineînțeles că inginerii de cercetare folosesc metodele noi, ei trebuie să știe forma ecuațiilor pentru că ei știu cam cum arată ecuațiile care descriu un anumit fenomen și, văzând forma, își pot da seama dacă le pot aplica și la alte fenomene similare. Dar nu-și pun problema să aprofundeze ei înșiși acest aparat matematic. Este treaba matematicienilor de care „s-a lipit” și ceva fizică.

Exemplu: eu, pentru cercetare/proiectare am folosit ANSYS. Trebuia să știu exact fenomenele cu care lucram, ce modele matematice dintre cele disponibile sunt adecvate, ce subvariante ale modelelor pot fi exploatate creativ în modelări, dar nu era treaba mea să găsesc forma matematică a elementului finit cutare și nici să demonstrez matematic că este stabil, că simulează bine un anumit fenomen, că soluția va converge etc. Eu primeam modelul de-a gata, încorporat în ANSYS. Treaba mea era, de exemplu, să determin cantitativ utilizând ANSYS câtă dioxină se produce într-un anumit focar, descris în documentație exact, al unei anumite instalații de ardere, în caz că acolo s-ar arde împreună cu combustibilul de proiect o anumită proporție de mase plastice, a cărei compoziție este cunoscută. Nu se putea face experiența practic, datorită toxicității dioxinei și modificărilor costisitoare necesare cel puțin la arzătoare, dacă nu și la întregul flux de pregătire a materialului ars. Nu cred că asta este o problemă rezolvabilă de un inginer de exploatare a instalației, pe care nu-l interesează deloc aparatul matematic al ANSYS, căci oricum nu știe lucra cu el, și nici o problemă pentru matematicieni. Este o problemă pentru competențele mele.

Cred că voi renunța să mai discut astfel de probleme pe Wikipedia, deoarece nu servește articolelor. Dacă doriți, îmi puteți scrie pe e-mail, dar pentru asta aveți nevoie de cont. Însă, vă rog să nu-mi vindeți castraveți, vorba proverbului. --Turbojet  3 octombrie 2023 21:36 (EEST)

Rus' – câteva precizări

Ați menționat la Wikipedia:Cafenea#Patriarhul Moscovei că acceptați să fiți corectat – dacă-mi permiteți o să o fac acum. Ca o paranteză, acest gest este o minusculă parte din recunoștința pe care o am pentru ajutorul Dvs. de neprețuit de la primele mele articole.

Rusia = Россия; toată Rusia (întreaga Rusie) = вся Россия; a/al întreagii Rusii = всея Россия; două Rusii = две России; celor două Rusii = двух Россиях; toate Rusiile = все России. Expresia всея Россиях care ar veni al tuturor Rusiilor nu văd să fie folosită. rus (s.) = Рус; ruși = Руси; toți rușii = все Руси; al tuturor rușilor = всея Руси; rus (adj.) = Россиян; tuturor celor care sunt ruși = всех Россиян.

Rusia = Россия; toată Rusia (întreaga Rusie) = вся Россия; a/al întreagii Rusii = всей России (всея = variantă învechită a всей); două Rusii = две России; celor două Rusii (dativ) = двум Россиям; a/al/ale/ai [celor] două Rusii (genitiv) = двух Россий; toate Rusiile = все России. rus (s.) = россиянин / русский; ruși = россияне / русские; toți rușii = все россияне / русские; al tuturor rușilor / al tuturor celor care sunt ruși = ambele se traduc ca всех россиян / русских; rus (adj.) = русский / российский.

După cum am explicat la cafenea, în „всея Руси” substantivul declinat este «Русь», adică Rusia primordială. A se vedea en:Names of Rus', Russia and Ruthenia, mai ales secțiunea Ecclesiastical titles. Apropo, întrucât acest substantiv propriu a apărut în contextul Rusiei Kievene, se poate face argumentul istoric că Ucraina contemporană poate pretinde în aceeași măsură ca și – dacă nu chiar mai mult decât – Rusia contemporană la moștenirea denumirii „Rusia” :) //  Gikü  vorbe  fapte  11 septembrie 2023 21:42 (EEST)

Mulțumesc! :) --Turbojet  11 septembrie 2023 22:51 (EEST)

Observ această discuție și-mi vine în minte o întrebare despre Belarus. Ea nu e îndreptățită să revendice moștenirea denumirii „Rusia”?--178.138.33.180 (discuție) 23 septembrie 2023 14:22 (EEST)

Order theory

Oare și articolul en:order theory, tot observat recent, s-ar afla și el într-o situație asemănătoare, dpdv al traducerii numelui pe Wikipedia, cu articolul anterior discutat Ordered geometry? Mulțumesc. 178.138.32.125 (discuție) 12 septembrie 2023 17:27 (EEST)

Eu mă gândeam la o variantă de nume ro pentru acest articol, Teoria relațiilor de ordine, pe baza existenței articolului relație de ordine.--178.138.32.125 (discuție) 12 septembrie 2023 17:30 (EEST)

Teoria relațiilor de ordine este deocamdată din punctul de vedere al Wikipediei cercetare originală. Însă expresia teoria ordinii parțiale există în texte matematice, dar nu am găsit teoria ordinii. --Turbojet  12 septembrie 2023 17:36 (EEST)

S-ar putea așadar traduce articolul sub numele teoria ordinii parțiale?--178.138.32.125 (discuție) 12 septembrie 2023 18:23 (EEST)

Nu am găsit expresia ca atare, așa că este sarcina dvs să găsiți o sursă care s-o menționeze. --Turbojet  12 septembrie 2023 21:00 (EEST)

S-ar putea pune în articolul geometrie sau relație de ordine o secțiune (cu informații traduse din alte wp) despre relațiile de ordine în geometrie, relații evidențiate de axiomele lui Hilbert?--178.138.35.16 (discuție) 1 octombrie 2023 00:38 (EEST)

Adjectiv

Am observat în următoarea sursă http://www.science.upm.ro/~traian/web_curs/Cpp/if/if.html adjectivul "imbricate". Văzusem pe undeva mai demult că este corespondentul adjectivului en "nested", adjectiv englezesc întâlnit, de exemplu în articolul en:Nested set. Poate fi folosit adjectivul "imbricate", menționat mai sus pentru traducerea articolului en ca mulțime îmbricată? Sau sursa menționată este oarecum insuficientă, fiind mai degrabă o sursă de informatică și nu una propriu-zis de matematică? 178.138.32.125 (discuție) 12 septembrie 2023 21:33 (EEST)

Cred că da, am întâlnit expresia. În informatică, bineînțeles. Sursa citată de dvs. este, totuși o universitate de medicină. Nu zic că cel ce predă informatica acolo n-ar zice bine, dar aș prefera o sursă mai directă, v. p. 41. Dar și acolo, tare se vorbește în jargon. --Turbojet  12 septembrie 2023 21:54 (EEST)

Noțiunea este una de matematică? Sau (NEexclusiv) și de informatică? Nu ați întâlnit-o în surse de matematică? Pe Wikipedia, un exemplu de mulțime îmbricată este prezentat în articolul singleton, {{1, 2, 3}}, exemplu care este oarecum problematic/artificial prin construcție, neprea având sens exemplul dat, un singleton conținând ca element (imbricat) o altă mulțime non-singleton, având trei elemente, numerele 1,2,3.--178.138.33.180 (discuție) 23 septembrie 2023 00:17 (EEST)

Nu știu. Uneori nested am văzut să fie tradus și „înglobat”, alteori „încorporat”. Norocul meu pe Wikipedia este că nu trebuie să prezint materia sistematic, pot să aleg ce traduc, ca urmare eu evit (!) să traduc articole care conțin acest termen.

Pentru singleton am răspuns la Discuție:Singleton (matematică). Eu nu sunt matematician. La toate articolele care au în pagina de discuție mențiunea de traducere vă rog să procedați cum am spus acolo, să nu mă întrebați pe mine, deoarece nu vă pot răspunde. --Turbojet  23 septembrie 2023 07:52 (EEST)

Mulțumesc pentru precizări (privind termenul "nested"...).--178.138.33.180 (discuție) 23 septembrie 2023 13:20 (EEST)

Privind sursa conținând traducerea pentru "nested", punct de pornire al întrebării nu observasem a fi a proveni de la o universitate de medicină, doar o găsisem pe net.--178.138.33.180 (discuție) 23 septembrie 2023 13:30 (EEST)

Portalul www.science.upm.ro indică rezultate despre elemente de programare C++ pentru inginerie.--178.138.33.180 (discuție) 23 septembrie 2023 13:42 (EEST)

upm.ro observ că indică spre UMFST, o universitate obținută prin fuziunea unei universități de medicină cu una de științe și inginerie.--178.138.33.180 (discuție) 23 septembrie 2023 14:10 (EEST)

Inginerie biomecanică și biomecatronică

Recent am observat articolele en en:Biomechanical engineering și en:Biomechatronics, conectate cu biogineria și îndeosebi cu bioinginerie medicală. Având în vedere lipsa mai multor variante posibile pentru traducere, se pot adopta pentru articole ro numele precizate în titlul secțiunii?--178.138.32.168 (discuție) 15 septembrie 2023 21:57 (EEST)

Denumirile sunt comune, „biomecanică” este și în DEX. De ce este nevoie să mă întrebați pe mine? --Turbojet  16 septembrie 2023 05:43 (EEST)

Pentru verificare. Observ că în DEX nu e prezent al doilea nume.--178.138.33.180 (discuție) 21 septembrie 2023 18:16 (EEST)

Da, și eu am observat asta. De aia n-am enumerat-o în mesajul precedent. --Turbojet  21 septembrie 2023 18:27 (EEST)

Pe de altă parte constat că ingineria medicală este afiliată diferit în diferite zone ale țării, în Timișoara la Facultatea de Mecanică a UPT (https://ccim.upt.ro/?page_id=29), în Cluj la Facultatea de Inginerie Electrică (https://ie.utcluj.ro/fise-discipline-specializare-inginerie-medicala.html), la Iași la Facultatea de Medicină iar în Politehnica București este o facultate individualizată.--178.138.33.180 (discuție) 21 septembrie 2023 18:39 (EEST)

Foarte interesant masterul de la UPT, îndeosebi partea de Evaluare Biomecanică. În lista materiilor de la UT Cluj apar Anatomie și Fiziologie (an III), Biomecanică, Bioelectromagnetism, Măsurători bioelectrice medicale, Procesarea semnalelor biomedicale, etc.--178.138.33.180 (discuție) 21 septembrie 2023 19:00 (EEST)

Specialitatea mea este termoenergetica și ce ține de ea, inclusiv influența ei asupra mediului. Nu am nicio tangență cu specialitățile mecatronică, bio-, medi- etc., chiar în aceeași universitate, darămite în altele. Ca urmare, nu vă pot ajuta la ce mă întrebați. --Turbojet  24 septembrie 2023 06:47 (EEST)

Am observat că aceste sectoare din inginerie sunt apariții mai recente, așadar ajutorul dv este posibil, chiar parțial. Am observat răspunsul dat în care menționați un autor de tratat(e) de anatomie, Ifrim. Este acest autor Mircea Ifrim? Am găsit foarte recent o carte unde e coautor Anatomia și biomecanica educației fizice și sportului în care am observat aspecte interesante pentru citare în articole specifice, ca tonus muscular. Mi-a venit recent ideea unui subiect de dezvoltat și verificat stadiul cercetării pe plan mondial, inclusiv privind conținutul articolelor enwp și la care s-ar putea face o testare și modelare inginerească de exemplu în privința forțelor implicate în menținerea ortostatismului la oameni și consumul energetic implicat în contracția musculară față de poziția de repaus orizontal a unei persoane. Aceasta e o ocazie pentru producerea unor articole științifice citabile pe Wikipedia, în care puteți fi coautor.--178.138.34.186 (discuție) 28 septembrie 2023 16:32 (EEST)

Probabil că este Mircea Ifrim. Tratatul pe care îl am este din 1983, când el era conf., la 44 de ani, plauzibil. În rest, nu mă pricep și nu mă bag. --Turbojet  28 septembrie 2023 17:22 (EEST)

Folosirea unei surse

Poate fi folosită următoarea sursă https://www.bursa.ro/pet-recycling-team-a-inaugurat-fabrica-de-reciclare-de-la-targu-mures-86127949 în articolele Laszlo Borbely și Reciclarea în România? Mulțumesc.--178.138.33.175 (discuție) 27 septembrie 2023 21:59 (EEST)

Nu am găsit pe site afișat public comitetul de redacție, doar persoanele de contact, insuficient. Adică nu se poate verifica dacă redactorii lor au competența necesară (cine sunt, ca să se poată căuta ce studii au, competența = traseul profesional etc.). Fără comitet de redacție public Wikipedia îl consideră un site oarecare, nefiind o sursă. Asta se aplică peste tot unde site-ul nu este al unei instituții care și-l asumă: președinție, guvern, ministere, camere, CJ, primării ale orașelor mari (serioase, nu mici lăudăroși), universități acreditate etc. --Turbojet  27 septembrie 2023 22:15 (EEST)

Nume articole și articole observate pe enwp

Tocmai am observat existența unei redirecționări (greșite?) incinerare care nu corespunde cu articolul enwp en:Incineration care se referă, mai concret, la incinerarea deșeurilor, nume (explicit) întâlnit la articolul din frwp. Am observat și articolul gunoi menajer care conține un substantiv oarecum depreciativ in raport cu numele din alte wp care folosesc varianta nedepreciativă "deșeu". Aș sugera redenumirea respectivului articol. Am observat și prezența pe enwp a unor articole numite en:waste-to-energy, en:refuse-derived fuel, en:materials recovery facility. Ce variante pentru nume în română ar exista pentru acestea? Pentru primul am observat varianta spaniolă echivalentă cu "valorificarea energetică a deșeurilor".--178.138.34.186 (discuție) 28 septembrie 2023 18:04 (EEST)

Ro.wp nu are încă articolul incinerarea deșeurilor, spre care, după ce va fi creat, va trebui redirecționat incinerare. Până atunci...

Termenul gunoi menajer este comun, dar mult mai rar în sursele moderne decât „deșeuri menajere”. Respectând politica de titluri, articolul ar trebui redenumit „deșeu menajer”, deși termenul ca atare este rar. Interesant că denumirea de „gunoier” nu are sinonime în limba română, nici vorbă de „deșeuar”. „Debarasator de deșeuri menajere” nu va spune nimeni, e prea lung.

Da, „valorificarea energetică a deșeurilor” este bine, așa se spune și pe românește.

Refuse-derived fuel = „combustibil din deșeuri”, expresie comună în România.

Materials recovery facility. Termenul care sună cel mai bine este „uzină de reciclare a materialelor”, însă „uzină” înseamnă o întreprindere mare, inexistentă în România, deci nici în limba română. Cei care spun așa vor doar să se laude. „Fabrică de reciclare a materialelor” este destul de întâlnit, dar „fabrică” este ceva pentru producție, ar veni că fabrica produce materiale reciclate, ori ea reciclează materialele, producând materiale, nu materiale reciclate. „Echipament de reciclare a materialelor” se referă la o mașină, nu la mai mult. „Linie de reciclare a materialelor” se referă la mai multe echipamente care lucrează în flux, consecutiv. Depinde de context. Un termen umbrelă ar fi „reciclarea materialelor”, care este un subiect vast. Poate, totuși, „instalație de reciclare a materialelor”, dar și asta este ceva relativ mic. --Turbojet  28 septembrie 2023 18:59 (EEST)

Am întrebat un specialist. A spus că Materials recovery facility = Stație de tratare a materialelor reciclabile. --Turbojet  28 septembrie 2023 20:41 (EEST)

Mulțumesc. Am observat unele informații despre o fracțiune nereciclabilă de materiale plastice, care înțeleg că numai tratarea termică (incinerarea sau eventual piroliza) ar fi soluția pentru a preveni acumularea lor în halde. Ar fi interesant de verificat (și pe enwp) existența unor procedee de depolimerizare la o anumită temperatură, dacă există procedee operaționale de această natură aplicate plasticelor nereciclabile și care sunt propriu-zis aceste plastice nereciclabile, care e cauza nereciclabilității.--178.138.34.186 (discuție) 28 septembrie 2023 21:21 (EEST)

Sunt termoenergetician, nu sunt chimist organic, tehnolog la cald. Habar n-am. --Turbojet  28 septembrie 2023 21:23 (EEST)

Instrucțiune (informatică) și operatori relaționali

O sursă menționată mai sus, care era de la o universitate fuzionată de medicină, menționează egalitatea și inegalitatea in contextul instrucțiunilor informatice alaturi de așa-numiții operatori relaționali.--178.138.34.186 (discuție) 28 septembrie 2023 21:59 (EEST)

Da. Care este problema? --Turbojet  28 septembrie 2023 22:01 (EEST)

Poate fi această expresie utilizată la egalitate (matematică)?--178.138.34.186 (discuție) 28 septembrie 2023 22:06 (EEST)

Practic orice computer (de fapt unitate centrală de prelucrare) are cablate în setul său de instrucțiuni șase instrucțiuni, care corespund simbolurilor matematice =, ≠, <, >, ≤ și ≥. Acestea sunt accesate de operatorii relaționali din orice limbaj de programare la execuția codului executabil provenit din compilarea codurilor sursă scrise în aceste limbaje. Instrucțiunile cablate acționează asupra registrului contor program^⁠(d) în funcție de rezultatul comparării conținutului a două adrese de memorie^⁠(d). Din punct de vedere matematic asta este o chestiune trivială. Din punct de vedere al funcționării computerelor este ceva foarte diferit de o relație de ordine. Legătura este greu de făcut. Ca să înțeleagă, cititorul trebuie să aibă atât noțiuni de matematică, cât și de hardware/software. Nu prea cred că este bine să fie încărcate articolele cu subiect matematic cu chestiuni de informatică.

A doua chestiune: de ce sursa menționată de dvs.? În subiecte informatice, de ce nu un curs de calculatoare de la Harvard, sau, pentru terminologia în limba română, unul de la Politehnica din București? --Turbojet  29 septembrie 2023 09:17 (EEST)

Încep răspunsul cu al doilea aspect. Această sursă s-a nimerit să conțină numele compus "operator relațional". Desigur la articole despre noțiuni matematice se pot ignora detaliile de funcționare (hardware/software) ale UCP-urilor. Vreți să spuneți că această expresie ar fi întâlnită doar în sursele de info? În sursa menționată am observat explicat algoritmul de obținere a soluțiilor ecuațiilor de gradul 1 și 2. Aș zice că este o noțiune comună matematicii și informaticii, similar cu noțiunea de algoritm. (Ca o observație istorică, am văzut că unele manuale de matematică/algebră de gimnaziu de prin anii 1986 - 1993/5 aveau un capitol la spate despre algoritmi și instrucțiuni informatice, chiar în condițiile de atunci în care calculatoarele nu erau prea performante și răspândite pe scară largă.) În sursa menționată am mai observat și sintagma "expresie relațională" care include pe lângă operatorii aritmetici dintr-o expresie (aritmetico-)algebrică obișnuită și simboluri pentru "operatorii relaționali". Adjectivul "relațional" lângă substantivul "operator" permite abordarea integrată a elementelor/simbolurilor unei expresii/formule (operanzi și operatori), subliniind statutul central al noțiunilor de operație algebrică și relație binară.--178.138.34.186 (discuție) 29 septembrie 2023 17:50 (EEST)

Sau pentru simbolurile relațiilor ar trebui alt nume, în loc de "operator" (plus adjectivul "relațional") să fie de exemplu, "relator", format de la substantivul "relație" cu sufixul "-tor" similar cu formarea cuvântului "operator" de la "operație"? (Am întâlnit substantivul "relator" în anumite surse.)--178.138.34.186 (discuție) 29 septembrie 2023 18:02 (EEST)

Nu, zău, „s-a nimerit”? Și în cursul meu de programare apare expresia „operator relațional”. În informatică aceasta se referă exclusiv la cei șase de care v-am spus. Nu există nicio generalizare matematică.

În programare amestecarea operațiilor aritmetice/algebrice cu cele relaționale este o sursă majoră de erori, datorită particularităților hardware și ale compilatoarelor. În plus, omul evaluează foarte greu expresii relaționale mai complicate decât cele binare, altă sursă de erori. Sănătos este să se lucreze în pași omogeni și mărunți.

Părerea mea este să nu amestecați matematica cu informatica, nu este sănătos, sunt prea multe diferențe. Partea lor comună („intersecția” lor) este mică și doar specialiștii știu care este. „Omul de pe stradă” (aka de pe Wikipedia) poate rămâne ușor cu impresia falsă că ce este valabil într-una este valabil și în alta.

La operand ați schimbat cuvântul „complicate” cu „complexe”. În exprimarea curentă sună bine, dar în matematică termenul „complex” are un sens foarte particular. Cititorul poate crede că este vorba de expresii complexe. Eu optasem pentru „complicat” tocmai pentru a evita această confuzie. --Turbojet  29 septembrie 2023 19:42 (EEST)

Am schimbat adjectivul, și aici și pe enwp. Mă gândeam și la o altă variantă de atribut, substantival (cu prepoziție) acum, care să fie o variantă a traducerii adjectivului schimbat în enwiki, și anume în locul lui "complicate", "în cascadă" (traducere pentru "nested"). Cum vi se pare noua variantă propusă?--178.138.34.186 (discuție) 30 septembrie 2023 15:45 (EEST)

Citarea unei surse cu conținut matematic

Se poate cita următoarea sursă (cu conținut matematic) https://riverglennapts.com/ro/capacitor/146-charging-a-capacitor.html la unele articole, de exemplu condensator electric, legile lui Kirchhoff, etc?--178.138.34.186 (discuție) 30 septembrie 2023 15:45 (EEST)

Nu-mi plac site-urile care nu-mi arată conținutul dacă nu le accept cookie. Mă fac să-mi pierd timpul să elimin apoi aceste cookie din browser.

Nu tu comitet de redacție, oferte comerciale („Kit Panou Solar Apa Calda - Instalare Ușoară”). Nu este o sursă pentru Wikipedia. Pentru articolele menționate există surse academice câte vreți, nu e nevoie să le facem trafic site-urilor care spicuiesc din aceste surse. --Turbojet  30 septembrie 2023 16:06 (EEST)

Dar dacă (momentan) sursele universitare spicuite nu sunt disponibile? Se poate prelua în acest caz conținutul menționat fără menționarea sursei onlinei de mai sus, cu justificarea unui șir de operații destul de elementare cu integrale și derivate, conform en:WP:CALC?--178.138.34.186 (discuție) 30 septembrie 2023 16:21 (EEST)

Nu e bine. Sunt toate șansele ca în „cercetarea originală” să se strecoare erori. Chiar la condensatoare, la en.wp la cele cu două straturi un utilizator a presupus că au o capacitate dublă; a trebuit cineva (nu eu :) ) să-i explice că, fiind în serie, capacitatea e pe jumătate.

Am căutat „"condensator" "regim tranzitoriu" site:*.ro” și imediat am găsit asta. Materiale asemănătoare găsiți căutând cu „"Bazele electrotehnicii" site:*.ro”. Totuși, nu cred că e bine să se încarce articolele cu aparatele matematice ale regimurilor tranzitorii. --Turbojet  30 septembrie 2023 18:30 (EEST)

Am observat (pe enwp) că wikisintaxa permite ascunderea unor porțiuni de text (și egalități matematice) cu marcatori gen <hat>.--178.138.35.16 (discuție) 30 septembrie 2023 21:31 (EEST)

Pe de altă parte am observat un pasaj într-o carte despre ecuații diferențiale privind un ansamblu de noțiuni matematice "intrate in uzul matematicienilor, fizicienilor și inginerilor". Cartea conține exemple de aplicare în legătură cu circuitele electrice și legile lui Kirchhoff. Titlul acestui articol nu ar trebuit schimbat în teoremele lui Kirchhoff?--178.138.35.16 (discuție) 30 septembrie 2023 21:44 (EEST)

Mie nu-mi place să dau clicuri pe „arată/ascunde”.

Pe Wikipedia titlurile sunt conform uzului majoritar. Și eu a învățat „legile”, nu „teoremele”. Nu cred că trebuie numite „teoreme” orice propoziții care pot fi demonstrate într-un oarecare sistem axiomatic. Relațiile respective nu au fost inițial deduse, ci constatate experimental. Iar ele sunt foarte simple: prima este suma nulă a curenților în nod („tot ce intră trebuie să și iasă”), iar a doua este echilibrarea tensiunilor în ochiuri. În opinia mea, pentru a fi înțelese, principiile ar trebui ținute simple, nu ascunse sub un aparat matematic stufos. --Turbojet  1 octombrie 2023 06:57 (EEST)

Element cauzator în incidentul tehnic recent

Am observat în articolul Exploziile de la Crevedia menționată analiza unei persoane avizate (?) din Bulgaria despre elementul cauzator al exploziilor. Am văzut în ultima săptămână și o știre despre manevre greșite privind recipienții de gaze, însă nu s-au menționat suficiente detalii privind natura manevrei cauzatoare pentru a înțelege în ce constă eroarea, pe baza proprietăților amestecurilor gazoase. Există vreo sursă universitară pentru citare? 178.138.35.16 (discuție) 1 octombrie 2023 00:53 (EEST)

E mult prea devreme ca povestea de la Crevedia să apară în cursurile universitare.

Acolo nu erau amestecuri gazoase, ci GPL, lichid ușor vaporizabil. A fost o transvazare cu scăpări plus, probabil, un fumător. La scăpări mici concentrația vaporilor în aer este sub limita de inflamabilitate, nu se aprinde, probabil muncitorii știau asta și acceptau micile scăpări. Dar acolo probabil scăparea a fost mare și s-a atins limita de inflamabilitate în zona scurgerii de sub cisternă. Odată aprins, un incendiu petrolier este foarte greu de stins, iar creșterea temperaturii este foarte mare și duce la vaporizarea lichidului în recipient, urmată de creșterea presiunii în recipient, depășirea rezistenței recipientului, explozia lui, aprinderea masei combustibile eliberate prin explozie, un lanț tip domino. Acesta trebuia întrerupt, dar n-au reușit, probabil nu aveau cu ce.

Aceste fenomene se găsesc în literatura de specialitate, dar ce am spus nu poate fi pus în articol, este CO, neadmisă. Trebuie s-o spună anchetatorii, dar n-o să vedeți, nu le convine să agite publicul cu explicații care ar încrimina pe mulți. Se va găsi un acar Păun. --Turbojet  1 octombrie 2023 07:34 (EEST)

Ar fi problematic dacă am adăuga în propoziția despre expertul bulgar, după sintagma "risc de explozie" și precizarea "prin atingerea pragului de inflamabilitate"? (pentru a se ști concret natura riscului de explozie). Ar fi această precizare a naturii riscului o "explicație agitatorie" a publicului (wikipedian)?--178.138.32.9 (discuție) 1 octombrie 2023 15:11 (EEST)

Pot reconstitui anchetatorii natura "condițiilor neelucidate" (dacă un fumător sau altceva) ale apariției sursei de foc?--178.138.32.9 (discuție) 1 octombrie 2023 15:17 (EEST)

Bineînțeles că anchetatorii pot stabili cine fumează din personal. E suficient să-i țină câteva ore fără țigări și se vede sevrajul, fără nicio analiză. Însă în public nu se va comunica nimic care poate afecta vreun șef. Este foarte posibil să se stabilească exact, dar publicului să i se spună că nu s-a putut stabili, adică nu se știe cine-i vinovatul, deci nu se poate lua vreo măsură împotriva cuiva.

Nu avem dreptul să speculăm. Pe Wikipedia din principiu, iar în viața reală ți se pune pumnul în gură: „ai măsurat tu concentrația?”. Iar dacă chiar ai fi făcut vine „ai avut aprobare să măsori?”. Exact ca la cei care-și filmau propria lor casă arsă. Așteptați comunicatele oficiale. --Turbojet  1 octombrie 2023 19:37 (EEST)

Imagini preluabile (?) de pe o pagină web

In ce condiții se poate prelua o imagine (o schemă montaj) de pe o pagină web, de exemplu https://forum.club4x4.ro/topic/27109-pornire-cu-supercondensatorultracondensator/ (schema What's inside ESM) ? 178.138.32.9 (discuție) 1 octombrie 2023 19:21 (EEST)

Citiți termenii lor de utilizare, jos. Aprobarea via VRTS. --Turbojet  1 octombrie 2023 19:47 (EEST)

Tocmai am observat că schema respectivă, atașată de autorul postării (Gigi Pungă), este preluată de la producătorul american en:Maxwell Technologies, schema include numele firmei. În acest caz schema ar putea fi menționată într-un eventual articol ro despre acest producător de supercondensatoare și alte dispozitive electronice? Sau la articolul demaror?--178.138.32.9 (discuție) 1 octombrie 2023 20:18 (EEST)

Menționată fără a fi prezentată nu știu dacă merită. Pentru poză vă trebuie aprobarea Maxwell Technologies. --Turbojet  1 octombrie 2023 20:56 (EEST)

Întrebare de la RemusB (7 octombrie 2023 09:18)

cum pot afla mai multe despre istoria unui oras de exemplu Barnsley din Anglia --RemusB (discuție) 7 octombrie 2023 09:18 (EEST)

@RemusB: Mergeți la Barnsley. Deocamdată articolul de pe Wikipedia în limba română este foarte sumar. În funcție de ce folosiți, telefon/tabletă sau laptop/desktop undeva aveți un buton care vă oferă articolele despre acest oraș în alte limbi. Articolul în limba engleză are o secțiune bună despre istoria orașului. --Turbojet  7 octombrie 2023 09:30 (EEST)

Citarea unei persoane

S-ar putea cita undeva pe Wikipedia ideea unui scriitor român contemporan (având articol biografic aici) de a se scoate literatura (română) din lista materiilor predate în preuniversitar, cu motivarea aferentă propunerii? Mulțumesc. 178.138.33.171 (discuție) 9 octombrie 2023 17:51 (EEST)

Ca exemplu de alienare. A lui sau a societății. --Turbojet  9 octombrie 2023 18:39 (EEST)

Există într-adevăr literatură română bună, care nu e depășită. Dar, în general la școală se predă doar ce e depășit, stupid și prețios, de ni se face silă de literatura română. tgeorgescu (discuție) 11 octombrie 2023 00:15 (EEST)

Desigur, dacă disciplina [limba și] literatura română prezintă doar operele unor scriitori aleși pe sprânceană și doar din punct de vedere al criticii literare (analize literare, stilistice, recenzii etc.) devine grețoasă. În opinia mea scopul disciplinei n-ar trebui să fie formarea de critici literari. Însă nu cred nici că disciplina ar trebui să fie doar o reclamă la „literatură bună”. Tot în opinia mea studierea literaturii unui popor răspunde la dorința acestuia de a-și conserva identitatea. Grupuri etnice foarte mici, de exemplu în România slovacii, se luptă să-și conserve identitatea. Fac eforturi pentru a crea literatură. Evident, calitatea nu este extraordinară. Totuși, literatura într-o anumită limbă trebuie prezentată așa cum este. Trebuie prezentată evoluția istorică, genurile, curentele, influențele, punerea în context etc. Cu obiectivitate, explicând, nu făcând apologii sau înfierând, anihilând etc. Și nu poți ignora părți din cea ce pretinzi că studiezi. --Turbojet  12 octombrie 2023 15:54 (EEST)

Autorul menționat precizează unele trăsături respingătoare în prezentarea literaturii către publicul tânăr, în formare, între care neclaritatea cerințelor în evaluare, a textelor cerute pentru comentarea operelor literare în privința raportului dintre obiectivitatea necesară analizei și evidențierea conținutului emoțional al operelor beletristice. Textele comentariu cerute dau impresia unei invitații la vorbărie și enumerarea cât mai multor informații pentru a face paradă de erudiție pentru a dovedi nivelul cultivării celui evaluat. De asemenea nu este clar în ce constă valoarea artistică, nu se prea subliniază acest aspect și nici rolul studierii literaturii în școală, în corelație cu conservarea unei identități în primul rând lingvistice, și apoi culturale cum e cazul in exemplul menționat despre slovacii din România dar și al altor minorități lingvistice. În contrast cu evitarea ostentativă a obiectivității de unii critici literari, un alt scriitor român, interbelic, Liviu Rebreanu, prezintă în mod deschis o atitudine de evitare a zorzoanelor stilistice considerate necesare într-o anumită percepție despre operele literare. Rebreanu are deci o atitudine similară în mare măsură cu persoana din prezent în raportarea la statutul literaturii și ar putea fi și ea citată undeva. De fapt ceea ce se prezintă ca literatură este de fapt un studiu/o -logie, similară cu teatrologie și muzicologie, pentru care există un nume distinct de muzică și teatru, însă pentru studiul literaturii nu prea există un nume distinct pentru a evita confuzia. 178.138.96.121 (discuție) 24 octombrie 2023 17:30 (EEST)

Valorificarea aspectelor enumerate în articolele Wikipedia este deschisă desigur discuției, în privința opțiunilor de realizare.--178.138.96.121 (discuție) 24 octombrie 2023 17:35 (EEST)

Am observat (mai demult) unele surse despre "algoritmul"/metodica comentariului literar, adresate, se pare, atât elevilor cât și profesorilor, care nu au fost clar integrate în prezentarea sistematică a literaturii, pentru evitarea aspectelor respingătoare în percepția operelor literare și evitarea, pe cât posibil, a judecăților de valoare subiective.--178.138.96.121 (discuție) 24 octombrie 2023 17:50 (EEST)

Mulțumesc pentru informații, nu știam despre ce era vorba. Dacă este așa, părerea mea este că Wikipedia nu ar trebui să se implice în dezbaterile privind deviațiile celor care predau literatura. În opinia mea literatura este un subiect, iar profesorii de literatură, cu diferitele lor interese, altul. --Turbojet  24 octombrie 2023 17:53 (EEST)

Foarte frumos ați evidențiat deosebirea între literatură și "vehiculatorii" ei. Încă persistă o stare confuză. Wikipedia poate realiza dezideratul unei informări profunde, neutre și autentice despre deosebirea evidențiată. Rămâne de văzut concret cum.--178.138.96.121 (discuție) 25 octombrie 2023 02:39 (EEST)

Într-un articol Dezbateri în România asupra predării literaturii române în ciclul preuniversitar, dacă va fi considerat material enciclopedic de către comunitate. --Turbojet  25 octombrie 2023 14:11 (EEST)

Expresie aritmetică (sau numerică)

Am găsit niște surse care specifică clar sensul sintagmei expresie aritmetică, însă par a fi mai mult de informatică. Claritatea terminologică nu pare a fi apreciată la adevărata valoare în (sursele de) aritmetica elementară, spre deosebire de introducerile elementare în informatică. Se pare că introducerea/familiarizarea publicului foarte tânăr (copiii) cu operațiile (aritmetice) elementare a rămas aceeași ca in urmă cu cel puțin 200 de ani, ignorându-se apariția (relativ recentă a) informaticii care de la început precizează tipul de operații elementare (numerice, logice și cu șiruri de simboluri/caractere). Astfel sursele de info suplinesc claritatea oarecum lipsă din sursele/manualele de aritmetică elementară (socotit) fiind preferabile la citare în clarificarea unor noțiuni elementare din aritmetică și algebră, de exemplu în cazul noțiunilor "expresie aritmetică" și "expresie algebrică". 178.138.33.171 (discuție) 10 octombrie 2023 17:18 (EEST)

Tocmai v-am răspuns aici. Să discutăm acolo. --Turbojet  10 octombrie 2023 17:24 (EEST)

OK. Nu observasem la momentul postării acestui mesaj.--178.138.33.171 (discuție) 10 octombrie 2023 17:34 (EEST)

Unitate de măsură

Bună ziua. Se lasă spațiu înainte de unitatea de măsură sau nu? Ați scris mai demult ceva legat de acest lucru, dar nu mai găsesc unde. Donarius (discuție) 16 octombrie 2023 13:40 (EEST)

Salut,

Da, întotdeauna se lasă spațiu înainte de unitatea de măsură, aceasta este recomandarea din broșura SI, art. 5.4.3. Singurele excepții sunt pentru gradele, minutele și secundele geometrice ( °, ′ și ″ ).

Se lasă spațiu și înainte de „%” (art. 5.4.7). Lipsa spațiului înainte de „%”, cum sunt obișnuiți mulți, se datorează calculatoarelor de buzunar care economiseau acest spațiu pe micul lor afișaj.

Eu folosesc „&nbsp;” între număr și unitate, deoarece pe diferite afișaje unitatea care este la sfârșitul rândului este „spartă” și trecută pe rândul următor, ceea ce e rău. Nu folosesc thinspace sau hairspace deoarece nu sunt redate bine pe unele afișaje. --Turbojet  16 octombrie 2023 14:31 (EEST)

Mulțumesc. Se poate introduce undeva prin politici această recomandare? Eventual în Manualul de stil. --Donarius (discuție) 16 octombrie 2023 14:55 (EEST)

Desigur că se poate. Am prezentat aspectul la cafenea, însă fără ecou. --Turbojet  16 octombrie 2023 15:43 (EEST)

@DiaCriticul: Am văzut că dvs. ați scris articole al căror titlu nu conținea acest spațiu, de aceea am întrebat. --Donarius (discuție) 16 octombrie 2023 14:57 (EEST)

@Donarius: Tot ce se poate să fi făcut asta pentru că nu am înțeles utilitatea acelui „&nbsp;”. Văzând explicația de mai sus, pare logică adăugarea în articole.--DiaCriticul (discuție) 17 octombrie 2023 20:09 (EEST)

@DiaCriticul: Cred (nu am încercat) că în titluri &nbsp; ar împiedica găsirea la căutare după titlu. Nu cred că un titlu este mai lung ca rândul, ca unitatea de măsură să fie separată de număr. Dacă, totuși, sunt probleme, cred că afișarea se poate forța cu {{DISPLAYTITLE:tilul de afișat}} unde „titlul de afișat” trebuie să fie identic cu titlul articolului, dar admite formatări, cred că și cu &nbsp; în locul unui spațiu (a funcționat la o previzualizare, deci probabil merge). --Turbojet  18 octombrie 2023 17:47 (EEST)

ANSYS

Bună seara! In urma unui răspuns al dv într-o secțiune mai sus în care menționați dioxina și en:ANSYS am parcurs articolul dioxină și am observat o informație încertă privind numărul compușilor formabili prin clorurare. Există o astfel de informație în documentația programului care ar putea fi citată? 178.138.99.51 (discuție) 17 octombrie 2023 18:53 (EEST)

Tocmai am trecut și prin articolul benzen, unde am observat și aici o informație legată de arderea anumitor substanțe, la o temperatură ce permite generarea benzenului. S-ar putea prelua informația din articolul benzen la articolul ardere?--178.138.99.51 (discuție) 17 octombrie 2023 18:57 (EEST)

La prima întrebare răspunsul este că documentația ANSYS nu spune la ce se poate folosi și ce se obține, este treaba utilizatorului să decidă la ce îl folosește și ce rezultate obține.

La a doua întrebare răspunsul este că există „milioane” de substanțe care ard, dacă am tot pune în articolul ardere mențiuni despre ele ar îneca subiectul articolului, care este fenomenul de ardere. Logic este să se menționeze că o substanță arde și în ce condiții în articolul despre substanța respectivă. --Turbojet  18 octombrie 2023 16:08 (EEST)

Privind articolul ardere mă gândeam că am putea să menționăm într-o secțiune cu numele de forma "(Arderea) sursă de poluare" câteva substanțe reprezentative formate și care sunt poluante, chiar poluante persistente.--178.138.99.51 (discuție) 18 octombrie 2023 17:15 (EEST)

Nu este „vina” (aspectul nu este caracteristic) fenomenului de ardere că unele substanțe rezultate din reacțiile chimice de acolo sunt considerate poluante. Aspectul se poate trata în articolul poluare sau în cele ale substanțelor respective.

De fapt, cu privire la dioxină, aceasta se produce exclusiv din substanțe care conțin clor, că doar nu avem transmutația elementelor. Dacă nu se ard astfel de substanțe, arderea nu produce dioxină. Deci producerea ei nu este caracteristică arderii, ca să fie menționată acolo. Poate fi menționată la substanțele care conțin clor. --Turbojet  18 octombrie 2023 18:05 (EEST)

Eroare într-o sursă

Am observat o eroare pe o pagină dintr-o sursă pe care intenționam să o citez. Eroarea constă într-o întrerupere între pașii prelucrării unei expresii algebrice, nu reiese formula finală prezentată la finalul problemei analizate. Ce se poate face in aceasta situație cu citarea sursei? Eventual comparat cu alte surse similare? (Sau eventual întrebat autorii sursei, în afara Wikipedia, despre discontinuitatea din prelucrarea algebrică?) 178.138.99.51 (discuție) 18 octombrie 2023 23:35 (EEST)

Dacă vă gândiți să completați pasul (pașii) lipsă, asta pe Wikipedia se consideră cercetare originală. Rezolvați întâi în afara Wikipediei, de exemplu publicând prelucrarea completă într-o sursă acceptabilă de către Wikipedia, de exemplu o revistă matematică cu ISSN. O declarație a autorului/autorilor nu valorează nimic fără publicare, deoarece Wikipedia nu recunoaște identitatea persoanelor, în „ochii” ei aceștia nu pot dovedi că sunt autorii. Doar ce este publicat poate fi luat în considerare, ca fiind peer-review de către alții. --Turbojet  19 octombrie 2023 06:50 (EEST)

Se pare că e vorba de o omisiune eroare tipar în penultima egalitate, lipsește un termen într-un produs dintr-o sumă de produse, termenul lipsă apare în ultima egalitate, obținută prin substituirea părții drepte a egalității 3) ca termen într-o sumă din egalitatea 2) urmată de trecerea în partea stângă și darea factorului comun. 178.138.97.81 (discuție) 19 octombrie 2023 23:15 (EEST)

Mă rog, atât poate se poate admite.

De fapt, pe Wikipedia se poate omite cam toată demonstrația. Se spune „se pornește de la... se aplică... (totul în litere) și se ajunge la rezultatul... (relația)”, iar pentru demonstrație se pune referința spre sursă. Cam ăsta este spiritul Wikipediei. --Turbojet  20 octombrie 2023 11:24 (EEST)

Întrebare de la Fafi86 referitoare la Wikipedia:Destituiri/Arhivă (19 octombrie 2023 19:29)

Am pus o pagina cu informati despre un proiect si observati in general care a fost stearsa,ce sa fac sa pot recupera informatiile --Fafi86 (discuție) 19 octombrie 2023 19:29 (EEST)

@Fafi86: Bună seara,

Puteți face o cerere de recuperare aici. Însă de obicei paginile se șterg pentru că nu respectă politicile (regulamentul) Wikipediei. Probabil ați încălcat politica privind paginile de utilizator. Probabil ați scris acolo ceva ce pe Wikipedia este considerat un eseu, ori pagina respectivă are altă destinație. Ați folosit surse? Dacă nu, șansele de recuperare a conținutului sunt practic nule. --Turbojet  19 octombrie 2023 21:10 (EEST)

multumesc o sa incerc sa o construiesc din nou Fafi86 (discuție) 19 octombrie 2023 21:29 (EEST)

@Fafi86: Faceți-o în pagina dvs. de teste. Nu uitați să citați sursele care susțin ce vreți să spuneți. Vă ajut (cu vorba :) ) după ce o văd. --Turbojet  19 octombrie 2023 21:44 (EEST)

Principiul conservării unor mărimi fizice

Titlurile unor articole, de exemplu legea conservării masei substanțelor și legea conservării energiei, sunt cam lungi față de articole similare (conservarea sarcinii electrice). S-ar impune o exprimare mai scurtă/simplă, după exemplul menționat. 178.138.98.0 (discuție) 20 octombrie 2023 16:15 (EEST)

Da, puteți face. Ajustați și introducerea în acord cu titlul. --Turbojet  20 octombrie 2023 16:30 (EEST)

Secțiune într-un articol existent?

Pentru articolul en:Language engineering se poate face o redirecționare ingineria limbajului spre prelucrarea limbajului natural urmată de adăugarea unei secțiuni acolo? Aceasta deoarece observ că articolul en e scurt. Mulțumesc. 178.138.98.0 (discuție) 21 octombrie 2023 17:17 (EEST)

Vă sugerez să-l întrebați pe Andrei Stroe, el este mult mai aproape de acest subiect decât mine. --Turbojet  21 octombrie 2023 18:14 (EEST)

Temperatura de fierbere a aerului

Se pot introduce surse la Aer? Temperatura de fierbere a aerului -192°C; au fost recent câteva editări problematice, am dat revert pe principiul că am văzut că Utilizator:Entalpielibera, cel care a introdus informația inițial mi-a părut utilizator serios, fără reveniri, dar a introdus-o prin 2008 împreună cu altele, într-o perioadă când nu prea se cereau surse. Referențierea întotdeauna va ajuta munca de patrulare și de păstrare a informațiilor corecte. Mulțumesc. Gdaniel111 (discuție) 24 octombrie 2023 12:30 (EEST)

Era vorba de aerul lichid. Am găsit câteva referințe în diverse articole din Wikipedia englezească și am marcat ce ar mai trebui referențiat. Mulțumesc. Gdaniel111 (discuție) 24 octombrie 2023 15:38 (EEST)

@Gdaniel111: Am pus pentru aerul lichid.

Vedeți dvs., valorile constantelor fizice sunt niște medieri/interpolări, incertitudinea este dată pe baza prelucrărilor statistice. Constantele termo sunt dificil de determinat. Apoi, sunt raportările la starea de referință „normală”. „Normalul” NIST și al chimiștilor (1 atm, 15 °C) este „standardul” DIN, diferite de actualul „normal” termodinamic (1 atm, 0 °C) și de viitorul „normal” (1 bar = 0,1 MPa, 0 °C). Trebuie ținut cont. De fapt, proprietățile masice diferă foarte puțin în funcție de starea de referință, diferențe la al treilea - al patrulea ordin de mărime semnificativ sunt acceptabile. Oricum, inginerii termo sunt mulțumiți dacă instalația diferă cu doar câteva procente față de calcul, deci calcule foarte precise, cu constante foarte precise nu prea sunt necesare. Îmi venea să râd când studenții îmi făceau proiecte cu 8 cifre semnificative, că atâtea au calculatoarele de buzunar. N-aveau idee care era de fapt precizia utilă.

O să mă uit și la restul articolului. Tabelul cu cantitatea de vapori de apă în aer este o aiureală în forma respectivă. Există diagrama de aer umed, în funcție de temperatură și saturație (2 parametri). Presiunile diferite lucrează proporțional. Deci sunt 2+1 parametri, valorile nu pot fi pe o singură coloană. Poate vrea să spună ceva pe curba de saturație, îmi trebuie puțin timp să înțeleg de unde le-a scos. --Turbojet  24 octombrie 2023 17:28 (EEST)

Este cumva o eroare mai sus, la o cifră? (1 atm, 15 °C) în loc de (1 atm, 25 °C/298 K)? La ce se referă atributul (substantival) "al chimiștilor"? La valoarea funcțiilor termodinamice pentru substanțe (de exemplu entalpie și entalpie liberă) în condițiile fixate ca standard la 1 atm și 298 K?--178.138.96.121 (discuție) 24 octombrie 2023 18:53 (EEST)

Da, este o eroare, articolul este în lucru, o să corectez.

Termodinamica germană, folosită în general de chimiști în bibliografia în limba română pe care o știu (și am destulă bibliografie, socrii mei și soția mea sunt chimiști, însă n-am „puricat” această bibliografie și nu-mi voi pierde timpul cu asta pentru a polemiza aici), are starea de referință (1 atm, 15 °C), în timp ce termodinamica așa cum am învățat-o eu și este folosită în domeniul termo pe plan mondial are starea de referință (1 atm, 0 °C). Recomandările sunt să se treacă la starea de referință (1 bar, 0 °C), dar încă nu am văzut tabele sau softuri în care să se aplice asta. --Turbojet  24 octombrie 2023 21:14 (EEST)

Să se treacă așadar la o singură stare de referință, atât pentru gaze cât și pentru funcțiile de stare termodinamice? Eu îmi amintesc din informațiile din manualele de liceu (din urmă cu 25-30 de ani) că se prezentau 2 stări de referință, "condițiile normale" pentru gaze (1 atm, 273K) și starea de referință pentru entalpie și entalpie liberă la 1 atm și 298K.--178.138.97.224 (discuție) 26 octombrie 2023 16:41 (EEST)

Dacă vi se pare că tabelul are informații îndoielnice, atunci îl ștergeți. Am găsit și la en.wiki tabelul cu valori identice, dar nici acolo nu se citează surse și e calificat ca cercetare originală - aici. Gdaniel111 (discuție) 25 octombrie 2023 12:20 (EEST)

@Gdaniel111: Nu poate fi cercetare originală decât în percepția Wikipediei despre afirmații fără surse. Subiectul aer umed este un capitol relativ simplu și bine pus la punct al termodinamicii. Mai degrabă este ceva pus acolo de cineva care atât știa. Trebuie să traduc întâi un articol necesar acolo. Mă apuc. --Turbojet  25 octombrie 2023 14:03 (EEST)

M-am lămurit ce era tabelul acela: densitatea aerului uscat. M-a indus în eroare propoziția anterioară despre umiditate. Aia e o afirmație adevărată dar extrem de vagă, nefolositoare la calcule, doar să afle cititorul că „este”, vorba Tamarei Buciuceanu într-un scheci celebru. --Turbojet  25 octombrie 2023 22:46 (EEST)

Timpul până la atingerea unei temperaturi

Există undeva prin sursele termo, eventual culegeri de probleme, vreun exemplu de egalitate care să permită calculul timpului necesar pentru atingerea unei temperaturi în volumul unui fluid, de exemplu temperatura de fierbere a apei la încălzirea cu flacără de (ara)gaz într-o oală (cilindru) de volum dat (sa zicem 5 sau 10l) pe baza informațiilor privind coeficientul transferului termic și a temperaturii inițiale a lichidului?--178.138.96.121 (discuție) 24 octombrie 2023 21:39 (EEST)

Nu. :)

Nu este așa de simplu, de exemplu dacă amestecați cu polonicul e altceva, dacă vasul e rugos sau neted este altceva etc. Iar un caz „foarte simplu” pentru un coeficient de transfer termic anume, irealizabil staționar, este ca un număr real oarecare față de $\mathbb {Z}$. Nu e bun ca exemplu didactic. Adică ne putem juca cu aparatul matematic făcând simplificări nenaturale, dar fără a fi conectați la realitate. --Turbojet  24 octombrie 2023 21:58 (EEST)

Ideea acestui calcul al timpului până la fierbere mi-a venit relativ recent, când puneam la încălzit câțiva litri de apă într-o oală cilindrică cu grad de umplere 4/5 din înălțime, având în vedere că se poate calcula căldura necesară pentru atingerea unei temperaturi uniforme în volumul unui lichid, cu sau fără amestecare iar grosimea peretelui metalic al bazei cilindrului prin care trece căldura furnizată de ochiul aragazului este și ea cunoscută. Fără amestecare am putea asimila lichidul din vasul cilindric cu un solid echivalent pentru care se poate considera o conducție termică unidimensională pe înălțimea cilindrului. Probabil că în cazul unui solid propriu-zis într-o oală cilindru (de exemplu gheață sau o substanță organică care să se topească la vreo 30-40 de grade) calculul este mai simplu lipsind convecția liberă în fluid. In privința exemplelor didactice aș zice că sunt exemple foarte ilustrative cele care testează posibilitățile aparatului matematic de a reda situații complexe, fără (supra)simplificări didactice nenaturale. Probabil în cazul unui lichid neamestecat nivelul complexității este dat de modul în care se manifestă neuniformitățile de încălzire în convecția liberă, cu microturbioanele aferente până la uniformizarea temperaturii în tot volumul--178.138.96.121 (discuție) 24 octombrie 2023 22:53 (EEST)

Cantitatea de energie transmisă apei se poate calcula aproximativ (neglijând, de exemplu, evaporarea înainte de fierbere, care de fapt este un „transfer de căldură și masă” care nu este neglijabil) dar în cât timp se transferă (coeficientul de transfer termic nu este constant cu temperatura) este altă poveste. La solide aparatul matematic necesită în cazurile foarte-foarte simple geometric funcții Bessel, iar la cele puțin „mai-mai” complicate geometric... Coeficientul de transfer termic la fierberea apei în oală este o funcție asemănătoare cu cea de gradul al treilea, cu un maxim când începe vaporizarea, scăzând până la fierbere, scăzând în continuare până la calefacție și crescând continuu ulterior. Plus pierderea de căldură la suprafața apei... Hai s-o lăsăm.

În practică, la simulări, se folosesc relațiile de transport, liniarizate pe domenii foarte mici („elementele finite”), relații care nici ele nu sunt simple, sunt înțelese de 1 % din studenții de profil.

Experimental, se pune pe aragaz oala cu apa din ea cântărită și cu temperatura inițială măsurată, și se măsoară cantitatea de gaz consumat până la fierbere. Raportul obținut/cheltuit este tot ce interesează. Eventual se fac mai multe încercări asupra aceluiași sistem, la scară diferită, pentru a stabili cum va fi la dimensiunea finală. Teoretic încă e imposibil să se obțină rezultate utile pentru sisteme termodinamice oarecare, cum este oala de apă pe aragaz. --Turbojet  24 octombrie 2023 23:32 (EEST)

Desigur experimental se poate înregistra și durata procesului, la diferite scări. Într-o abordare pragmatic-inginerească în aplicații pentru instalații concrete este foarte important/prioritar "raportul obținut/consumat. Însă dpdv științific, al progresului în cercetare (obținerea unor noi rezultate științifice) este utilă o sintetizare (prezentabilă pe Wikipedia) a stadiului actual al investigărilor, atât teoretice cât și experimentale (informațiile menționate de dv despre forma expresiei coeficientului transferului termic) publicate până în prezent și care pot indica strategii de abordare pentru obținerea de informații noi/micșorarea necunoscutului. Acum e mai clară lipsa unor astfel de probleme/aplicații în cursurile și seminariile termo (inclusiv metode numerice) obișnuite, care se prezintă studenților. Această situație poate genera insatisfacții doritorilor de noi rezultate științifice, chiar în timpul studiilor universitare. Eu sunt surprins de scăparea din vedere a rezultatelor pe care le menționați despre expresia coeficientului transferului, nu știam în urmă cu 20 de ani unde să caut informații mai avansate pentru a răspunde întrebărilor/problemelor științifico-tehnice care-mi treceau prin minte față de nivelul obișnuit de prezentare didactică. Este un avantaj pentru recuperarea timpului pierdut existența Wikipedia, care permite o concentrare științifică superioară a informațiilor față de situația de dinaintea dezvoltării platformelor online ca Wikipedia, în care niște rezultate mai avansate publicate rămâneau relativ obscure, încetinind progresul cercetărilor/cunoașterii.--178.138.96.121 (discuție) 25 octombrie 2023 01:25 (EEST)

Ordonata la origine

Bună ziua,

Dacă nu greșesc, articolul Ordonata la origine a fost tradus din y-intercept. Însă, după mine aceste sunt două noțiuni puțin diferite:

• în engleză, "y-intercept" se poate refera punctului (sau puncturilor) în care graficul unei relație intersectează axa "y" a ordonatelor (chiar dacă, din câte știu eu, se folosește mult mai des — dar puțin abuziv — pentru a se refera ordonatei punctului respectiv);
• în timp ce, în română, "ordonata [graficului] la origine" se referă excluziv ordonatei y-interceptului — așa cum este cazul, spre exemplu, în franceză cu ordonnée à l'origine.

Nu e nimic prea grav. Însă, fiindcă articolul respectiv se adresează începătorilor (fie la matematică, fie, ca mine, la limba română) mi se pare... Ciudat. În special, mă gândesc că, probabil, un cititor începător dar atent ar trebui să se gândească "Cum de o ordonată poate fi un punct?? De ce nu este ordonata acestui punct??"

Deci, după mine, articolul ar trebui rescris ținând cont de asta. Mă adresez la dumneavoastră pentru că știu că sunteți foarte implicat în articolele de mate pe acest wiki; dar nu vreau să sugerez că trebuie să ocupați de asta. Aș putea să mă ocup eu, dar ca de obicei îmi ia foarte mult timp să contribuez în română... și există riscul să fac o grămadă de greșeli gramaticale (ceea ce este mai problematic într-un articol de matematică de bază, care va fi citit în special de elevi și studenți, decât într-un articol de matematică avansată care va fi citit de oameni care se vor interesa conținutului mai mult decât formei).

O zi frumoasă, Malparti (discuție) 25 octombrie 2023 02:59 (EEST)

Bună ziua,

Așa este, după cum este declarat în pagina de discuție a articolului, este o traducere din articolul en:y-intercept.

Am citit de vreo trei ori mesajul dvs. până am înțeles care este problema. Într-adevăr, în terminologia matematică din limba română cuvintele „abscisă” și „ordonată” au câte două sensuri. Primul sens se referă la sistemul de axe de coordonate, când prin „abscisă” se înțelege axa Ox, iar prin „ordonată” axa Oy, dar e cam jargon, nerecunoscut de DEX. Al doilea sens, cel principal, se referă la coordonatele unui punct. Formularea „fie punctul P cu abscisa 1 ordonata 2 și cota 3” este uzuală, descriind poziția punctului P(1,2,3). Eu așa am învățat, atât în liceu, cât și la facultate, în faimoasa Geometrie analitică și diferențială, unde expresia folosită pentru n din ecuația y = mx + n este „ordonata la origine” (am și acum cartea cu probleme, unde expresia apare în această formă), expresie care corespunde sensului principal. Ar fi bine să acceptați expresia ca o sintagmă, care înseamnă ceva precis (coordonata punctului aflat pe axa Oy în direcția Oy), și să nu schimbați expresia încetățenită. Desigur că în articol se poate semnala ambiguitatea (nu știu dacă găsiți surse pentru asta), dar cred că restul ar trebui să rămână cum este, căci este o chestiune de exprimare.

Și eu vă doresc o zi plăcută. --Turbojet  25 octombrie 2023 13:30 (EEST)

Bună ziua,

• Sensul riguros a cuvântului abscisă / ordonată este al doilea pe care îl dați — adică, cel de coordonată într-un sistem de coordonate carteziene pentru $\mathbb {R} ^{2}$. Cel puțin, așa este și în engleză și în franceză (și așa a fost de sute de ani; a se vedea Abscissa and ordinate).

Având asta în vedere, faptul că b din ecuația y = ax + b se numește ordonata la origine este complet logic. Așa se spune și în franceza, și în engleză (chiar dacă, în engleză, a devenit majoritar abuzul de terminologie the intercept pentru b).

• Sensul de axă a reperul cartezian, după mine, e incorect și în engleză și în franceză. Nu pot să mă pronunț despre limba română, dar mi s-ar părea ciudat: în teorie, varianta corectă ar trebui să fie axa absciselor / axa ordonatelor.
• Asta nu rezolvă problema la care mă referam: dacă ordonata se referă la axa ordonatelor, atunci expresia "ordonata la origine unui grafic" nu prea are sens, fiindcă "ordonata" întreagă se află la origine!

Problema mea este că sensul cuvintelor y-intercept și ordonată este diferit:

• în engleză, y-intercept se referă (1) strict vorbind, la un punct; (2) printr-un abuz care a devenit foarte comun, la ordonata acestui punct. Articol en:y-intercept folosește excluziv primul sens a cuvântului, și e perfect coherent cu terminologia. Spre exemplu, e scris:

If the function is linear and is expressed in slope-intercept form as $f(x)=a+bx$, the constant term $a$ is the y-coordinate of the y-intercept.

• în română, ordonată se referă (1) strict vorbind, la o coordonată în reperul cartezian; (2) după dumneavoastră, prin abuz, la axa ordonatelor. Dar nu se referă la un punct a axei ordonatelor

O să rezum situația imediat cu un tablou (dacă reușesc); va fi mai clar. Malparti (discuție) 25 octombrie 2023 16:19 (EEST)

Încerc acuma cu tablou... Într-un reper cartezian, cu notațiile uzuale și pentru funcția f: x ↦ ax + b

	punctul O = (0, 0)	dreapta OY, cu Y = (0, 1)	y, pentru punctul (x, y)	mulțimea $G_{f}=\{(x,f(x)):x\in \mathbb {R} \}$	Punctul B = (0, b) în care OY și $G_{f}$ se intersectează	b
engleză	the origin	the y-axis (also, but less frequently, the axis of ordinates)	the y-coordinate (or ordinate)	the graph of f	the y-intercept	the ordinate at the origin — or, more frequently and by a slight abuse — the y-intercept
română	originea	axa ordonatelor (și, prin abuz, ordonata?...)	ordonata	graficul lui f	?	ordonata la origine (formă scurtă pentru ordonata [graficului lui f] la origine)

Deci, problema este că articolul tratează de noțiunea ? din tablou, nu de ordonata la origine.

O soluție ar fi că articolul să fie înlocuit cu o traducere a articolului în franceză, care este despre ordonata la origine.

În italiană, se pare că există cuvântul intercetta. Nu știu dacă există un cuvânt corezpunzător în română... Nu e cazul în franceză.

Spre că e mai clar așa ce voiam să spun în primul meu mesaj, și că ajută. Malparti (discuție) 25 octombrie 2023 16:50 (EEST)

Am schimbat în articolul de aici peste tot cu formulările „axa Ox”, respectiv „axa Oy”.

Nu am auzit cuvântul „intercepție” în limbajul matematic din România, ci doar în sport și aviație, cum zice și DEX-ul. În articolul de aici termenul englez a fost tradus drept „intersecție”. Dacă nu sunteți de acord, argumentați.

Acum înțeleg că obiecția dvs. se referă la faptul că sunt două noțiuni diferite, „punctul de intersecție cu axa Oy”, care se referă la un punct, respectiv „ordonata la origine”, care se referă la una din coordonatele lui. În opinia mea acestea sunt suficient de înrudite ca să fie tratate într-un singur articol, chit că titlul de pe en.wp este sugerat de prima, iar cel de pe fr.wp de a doua. La Wikidata articolul fr:Ordonnée à l'origine este legat de en:y-intercept. Nu eu am făcut asta, cine a făcut-o a considerat la fel cu ce am spus.

Am citit articolul în limba franceză (înțeleg fluent limba). Nu cred că sunt necesare două articole diferite, „punctul de intersecție cu axa Oy”, respectiv „ordonata la origine”. Nu cred că articolul de aici trebuie redenumit „punctul de intersecție cu axa Oy” și scris alt articol cu titlul „ordonata la origine”. Dacă facem asta, ulterior sigur va veni cineva care va constata că noțiunile sunt înrudite și le va reuni (procedeu uzual pe Wikipedia pentru noțiuni înrudite) într-un articol cu un titlu arbitrar.

Sunteți binevenit să corectați articolul de aici explicând acolo chestiunea. --Turbojet  26 octombrie 2023 11:51 (EEST)

Bună, și mersi pentru ce ați făcut — o să mă uit în detaliu mai târziu.

Și eu sunt de acord că trebuie un singur articol, și că persoana care a legat "y-intercept" cu "ordonnée à l'origine" a făcut bine; nu am sugerat că ar trebui să existe două articole. Am spus că:

• Dacă ar exista un cuvânt folosit de matematicieni români care înseamnă exact "intercept" (ca "intercetta" în italiană), redenumirea ar fi o soluție. Dar, acest cuvântul neexistând, nu e o.
• Păstrând titlul actual, articolul în română ar trebui se fie mai similar cu articolul în franceză decât cu articolul în engleză. Articolul în franceză fiind foarte OK, cred că articolul în română poate fi tradus direct din el. O să încerc să mă ocup de asta.

O zi frumoasă, Malparti (discuție) 26 octombrie 2023 13:29 (EEST)

Impresia mea este că articolul în limba franceză se ocupă exclusiv de ordonată, fără a trata noțiunile înrudite. Ca urmare, lungimea sa este sub 1500 de caractere, ceea ce aici este considerat un ciot. Aici cam tot ce este sub 2500 de caractere este considerat ciot, iar acest calificativ este înțeles de cititori drept „un nimic”. Iar eu nu mă ocup de „nimicuri”. Nu cred că articolul câștigă în calitate dacă se îndepărtează părțile despre intersecțiile cu axele, doar că cititorul este lipsit de aceste informații.

Dacă vă deranjează așa de tare că în articol se vorbește și de altceva decât noțiunea din titlu (deși în multe articole din diverse Wikipedii se face asta), atunci propunerea este să-l redenumim în „Puncte de intersecție cu axele de coordonate” (așa titlul se va potrivi cu orice expresie matematică și cu orice axă), iar „ordonata la origine” va deveni o redirecționare spre o secțiune a articolului, dedicată noțiunii. Prin redirecționare se va conserva și istoricul, aspect important pe Wikipedia. --Turbojet  26 octombrie 2023 17:49 (EEST)

Bună,

1. Am rescris articolul înainte să văd mesajul dumneavoastră. Până la urmă, n-am încercat să fac o traducere, scris ceva nouă. Nu cred că lipsește o informație importantă (cred că, de fapt, sunt mai multe informații relevante acum decât în articol în engleză — lipsește doar secțiunea In higher dimensions dar după mine nu prea are rost, cum este scris acum... O secțiune "Folosirea în alte domenii" ar putea avea rost)
2. Probabil am făcut greșeli gramaticale; ar fi bine să verificați, dacă aveți timp.
3. Nu am pus surse. Dar oricum sursele care era în articol nu era foarte relevante, fiindcă erau majoritar în engleză (și despre altceva decât ordonata la origine)... În cel mai rău caz, le putem folosi. Dar, după mine, pentru acest tip de articol sursele au trebui să fie un manual de liceu în română.
4. Nu știu câte caractere are articolul acum, dar nu mi se pare relevant, atâta timp cât subiectul este tratat complet. Da, articol e cam scurt... Dar adevărul este că, după mine, un articol "ordonata la origine" ar trebui să existe într-un dicționar... Într-o enciclopedie, nu știu...
5. Nu mă deranjează deloc că un articol să vorbească de mai multe lucruri.
6. Mi s-ar părea foarte ciudat să existe un articol „Puncte de intersecție cu axele de coordonate”.
7. Ce mă deranja nu era faptul că articol vorbește de mai multe lucruri, era faptul că se folosea "ordonata" pentru a se refera la un punct. A avut același efect pe mine decât când citesc "funcția f(x)".

Malparti (discuție) 26 octombrie 2023 19:00 (EEST)

@Malparti: Articolul respectiv participă la proiectul 100Wikidays. Una din condițiile de acolo este să nu fie ciot. Acum articolul nu are decât 2000 de caractere, deci este un ciot. Dv. l-ați transformat în ciot. Asta, dacă vine un răuvoitor, îmi va mânca nervii să demonstrez că este un articol valid, deoarece în momentul creării avea peste 2500 de caractere. Vă mulțumesc că mi-ați creat probleme. --Turbojet  26 octombrie 2023 20:59 (EEST)

Văzând discuția aș zice că rescrierea actuală e doar pentru introducere, conținutul care era anterior se poate reintroduce după introducerea actuală și se rezolva problema ciotului, involuntar apărută. 178.138.97.96 (discuție) 26 octombrie 2023 21:12 (EEST)

Păi, să rezolve, eu aici sunt victima. --Turbojet  26 octombrie 2023 21:30 (EEST)

În principiu este o acțiune destul de simplă, mă gândesc ca in zilele următoare să iau textul versiunii anterioare și să-l plasez după introducerea actuală. Să așteptăm ce zicem și Malparti. 178.138.97.96 (discuție) 26 octombrie 2023 23:11 (EEST)

@Turbojet Sunt un pic surprins de reacția dumneavoastră. Nu cred că putem să nu fim de acord că 100Wikidays este în slujba articolelor, nu invers. Având asta în vedere, un articol nu poate fi prelungit artificial pentru a îndeplini condițiile lui 100Wikidays. Însă, răspunsul dumneavoastră — în care nu vă preocupați de precizia și calitatea articolului ci de faptul că "v-am creat probleme" și că sunteți "victima"... Păi, nu prea știu ce să zic, mi se pare un pic suprarealist.

Deci, rezum situația:

• În primul rând, eu nu sunt convins că existența articolului are sens, pentru nu e aproape nimic de spus — ordonata la origine lui f este f(0), atât... E greu să scrii un eseu despre asta, nu e vina mea.

Asta este ilustrat de faptul că (1) articolul nici măcar nu există în două limbi "majore" pe Wikipedia (rusă și spaniolă, care sunt în top 5); (2) în toate limbile în care există, e foarte scurt: uitați-vă, spre exemplu, la germană. Engleză e o excepție, dar lungimea adițională se datorează mai mult la cuprins și la titluri secțiilor, nu la conținut. Dar hai să lăsăm asta deoparte și să presupunem în ce urmărește că acest articol este justificat.

• Versiunea anterioară a articolului nu era bună. Îmi pare rău să spun asta, dar așa este și, încă o dată, nu e vina mea.

Un lucru foarte greu pentru elevi și studenți, este să nu confundăm obiectele. Un elev de liceu s-ar putea încurca cu funcția f și valora f(x), sau cu $\varnothing$ și $\{\varnothing \}$; un student de primul an de universitate ar putea să nu înțeleagă diferența între polinomul $X+X^{2}$ și funcția $x\mapsto x+x^{2}$, sau între seria formală $\textstyle \sum _{n}u_{n}$ și suma $\textstyle \sum _{n=1}^{+\infty }u_{n}$... Și când eu găsesc o greșeală în lucrarea mea, foarte des e pentru că manipulat obiectul greșit.

Având asta în vedere, articolul folosea o terminologie greșită și ne-coherentă, cea ce nu e OK.

• Eu m-am chinuit, pe timpul meu liber, ca să corectez articolul. Zic că m-am chinuit pentru că îmi este greu să scriu în română. Am scris ceva care, după mine, este (1) precis; (2) complet; (3) clar. Dacă nu sunteți de acord cu asta, putem discuta: poate că am făcut o greșeală, poate că am uitat ceva important, poate că ce am scris nu este clar deloc. Dar dacă e vorba de a prelungi artificial articolul pentru nu-știu-ce 100Wikidays (un lucru al căror sigurul scop ar trebui să fie să amelioreze această enciclopedie), îmi pare rău dar nu mă interesează. Deci, nu e nimic de "rezolvat".

@178.138.97.96: vă mulțumesc pentru contribuția dumneavoastră în discuție. Puteți citi versiunea actuală a articolului, să o comparați cu versiunea în germană / în franceză / în engleză, și se vedeți dacă lipsește ceva important. Eu sunt de părere că nu, dar poate că am uitat ceva. După mine:

• singurul lucru care lipsește ar fi surse în limbă română (ideal, un manual școlar).
• Altceva interesant ar putea fi "etimologia" a expresiei, adică, cine a folosit-o prima dată, etc. Dar, după mine, în realitate nu e super interesant... Ce este mai interesant este etimologia cuvintelor "abscisă" și "ordonată" — dar asta nu este articolul potrivit pentru asta.
• Ar putea fi interesant să menționăm că, în engleză, ordonata la origine este foarte des numită "the intercept". Ar fi util pentru că asta se folosește în mai multe software. Spre exemplu, în R, o regresie lineară se prezentă în felul următor:

Call: lm(formula = w ~ t, data = d)

Coefficients:

(Intercept) t

1.541e+02 -5.459e-08

(astea sunt datele mele de greutate — altfel nu mă prea ocup de regresii lineare :))

Malparti (discuție) 27 octombrie 2023 01:28 (EEST)

┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

@Malparti: Bună dimineața.

Problema constă în faptul că dv. nu ați înțeles că Wikipedia este un proiect colaborativ. Faptul că dv. nu vă place cum arată un articol nu vă dă dreptul să înlocuiți întreg conținutul cu o versiune ciotificată. Procedura corectă este să completați articolul și să corectați exprimările.

Ați lăsat impresia că ați pornit apriori cu ideea că articolul de pe fr.wp este superior celui de pe en.wp. Asta aduce undeva la ideea de jihad. Promovarea culturii provenite din Franța nu se face prin ciotificarea articolelor scrise de alții, ci prin completarea lor, aducând suplimentul de cultură franțuzesc.

Nu mă apuc să examinez afirmații ale dvs. ca „nu e aproape nimic de spus — ordonata la origine lui f este f(0), atât...”. Este o viziune foarte îngustă cu privire la ce poate oferi Wikipedia și contrazice politica Wikipedia nu este un dicționar.

O să refac articolul, integrând contribuția dvs. și ținând cont de terminologia recomandată de dvs.

Sper ca pe viitor să fiți mai receptiv la argumentele celor care colaborează cu dvs. pe Wikipedia, nu să vă impuneți părerea cu tăvălugul.

Al dvs., --Turbojet  27 octombrie 2023 07:28 (EEST)

Bună,

• Știu că Wikipedia este un proiect colaborativ: de asta v-am contactat și am luat timp să explic problema în detaliu înainte să rescriu articolul. Am propus niște soluții, n-ați fost foarte interesat (acum că ați menționat 100Wikidays, pot conjectura de ce) și până la urmă am implementat una. Nu cred că am făcut ceva greșit.
• Nu am pornit cu ideea că articolul în franceză este superior celui în engleză, ci cu ideea că tratează de ordonata la origine, în timp ce articolul în engleză tratează de y-intercept. Nu cred că ajută discuția să conjecturați ce am în gând, cred că e suficient să vă limitați la ce scriu.
• Deja am avut discuția asta cu dumneavoastră despre conjecturile dumneavoastră despre pozițiile mele față de limba franceză. V-am spus deja de ce părerea pe care ați exprimat-o e absurdă. Eu îmi petrec timpu exprimându-mă în mod public împotrivă Academiei franceze legat de pozițiile ei privind limba engleză, vorbesc engleză în viața mea personală și îmi fac tot lucrarea în engleză.
• Faptul că nu e mult de spus despre "ordonata la origine" nu contrazice nicio politică de pe Wikipedia, e o părere pe care o exprim și pe care pot să o argumentez.
• Cred că sunt, în general, destul de receptiv la argumentele ceilalților. Însă, nu cred că am văzut un singur argument despre calitatea articolului aici. Tot ce am văzut este că faptul că articol este sub o anumită lungime vă "crează probleme" pentru nu-știu-ce 100Wikidays, ceea ce mi se pare complet irelevant.

Malparti (discuție) 27 octombrie 2023 13:35 (EEST)

@Malparti:

Dvs. ați curățat articolul de tot ce nu se referea expres la ordonata la origine. Atunci de ce nu curățați la en.wp toate articolele despre poliedre eliminând prezentarea dualelor lor, deoarece dualul e altceva decât poliedrul respectiv? Dacă nu faceți asta, pretenția ca un articol să se ocupe exclusiv de noțiunea din titlu este aplicată selectiv, doar la articolul în discuție, ceea ce este un dublu standard. Orice dublu standard este suspect.

Da, despre ordonata la origine nu se pot spune multe, dar se pot spune destule despre noțiuni înrudite, cum era acolo, procedeu normal pe Wikipedia, care nici el nu încalcă vreo politică. Sigur că în articole afirmațiile se pot corecta, dar care este logica dvs. pentru eliminarea lor? Dacă-mi spuneți că erau incorecte, corectați-le, păstrându-le, nu eliminându-le. Până nu aduceți înapoi conținutul, într-o formă pe care o considerați corectă, îmi păstrez impresia că e vorba doar de insistența de a schimba conținutul articolului, provenit de pe en.wp, cu cel provenit de pe fr.wp. --Turbojet  27 octombrie 2023 14:11 (EEST)

@Turbojet

• Dacă comparați articolul în franceză cu articolul pe care l-am scris, o să vedeți că nu e o traducere, și că de fapt sunt mai multe lucruri în articol pe care l-am scris. Înainte să scriu articol, mă uitasem la articol în engleză, în franceză și în germană, dar după asta, nici măcar nu m-am uitat la articolul în franceză când am rescris articolul.
• Nu mă interesează să continuu discuția despre ce părere aveți privind motivațiile mele pe acest Wiki. V-am rugat deja să vă păstrați conjecturile despre asta și să nu presupuneți că am o anumită părere dacă nu l-am scris explicit. Eu vreau să vorbesc doar de conținutul articolelor.
• Revenind la articolul: care sunt informațiile importante pe care le am șters și care ar trebui adăuga. V-am rugat deja de multe ori să spuneți asta explicit, pentru asta mi se pare relevant și este un lucru despre care sunt gata să discut. Asta este lista temelor abordate în versiunea pe care am scris-o:

1. Definiția termenului ("Ce i asta?" → ordonata la origine lui f este f(0))
2. Originea terminologiei ("De ce avem un nume așa complicat și ciudat?" → pentru că blablabla).
3. O precizare despre definiția ("Ce se întâmplă dacă f(0) nu există?" → blablabla)
4. Contextul în se folosește termenul ("Eu folosesc f(0) și mi se pare mai simplu — deci, cine zice 'ordonata la origine'?" → Din câte știu eu, aproape numai pentru funcțiile afine [și, prin extensie, în cadru regresiei liniare]; nici măcar nu se folosește pentru polinoame, pentru care expresia usuală este "termenul constant"!)
5. Un exemplu simplu și important ("Nu sunt sigur că am înțeles, pot să ma un exemplu?" → funcțiile lineare)
6. Generalizare ("Se poate generaliza noțiunea?" -> Mda, la curbe plane, dar nu e exact la fel...).
7. Un exemplu pentru a ilustra generalizarea ("Nu înțeleg generalizarea" → uită-te la cercul unitar).
8. O noțiune înrudită ("Este altceva legat pe care ar fi bine să-l știu?" → zerourile unei funcții).

Am impresia că asta zice tot ce este de spus despre subiectul respectiv, într-un mod precis (nu cred că sunt nici greșeli sau fraze ambigue) și pedagogic (articolul răspunde la întrebări pe care un cititor ar trebui să le întreb).

Dar poate că am uitat ceva, sau că este o frază greșită/neclară. Poate și că nu m-am gândit la ceva car ar ajuta de spus, pedagogic vorbind. Dacă e cazul, vă rog să-mi ziceți, în mod precis și scurt, cum am făcut eu cu această listă.

Dacă vreți să prelungiți articolul, prioritate ar fi să adăugăm surse relevante — nu să vorbim de "noțiunii înrudite" care sunt atât de importante că nici măcar nu au un nume în română. Malparti (discuție) 27 octombrie 2023 17:32 (EEST)

Compresor electrochimic

Bună seara! Am observat recent articolul en: Electrochemical hydrogen compressor. Ce variante de nume ar fi potrivite pentru traducere? Compresor electrochimic pentru hidrogen? Ați întâlnit subiectul în surse (ro) din ultimul deceniu? Sau este un subiect foarte nou comparativ cu compresoarele (numite) convenționale? Mulțumesc. 178.138.97.96 (discuție) 26 octombrie 2023 20:53 (EEST)

Nu am întâlnit niciodată nici obiectul, nici termenul. Nu vă pot ajuta. --Turbojet  26 octombrie 2023 21:02 (EEST)

Este OK. Văzând natura articolului și asemănarea cu PC cu hidrogen, am zis să verific posibilitatea de a fi întâlnit subiectul, eventual tangențial. 178.138.97.96 (discuție) 26 octombrie 2023 21:15 (EEST)

Tobe

Vă rog nu mai înlocuiți peste tot "tobe" cu "baterie", mai ales în corpul textelor. Folosirea ambelor variante dă o cursivitate mai bună textelor. Cele două cuvinte sunt folosite (aproape) ca sinonime când este vorba de formații muzicale, chiar dacă termenul tehnic este "baterie". Inclusiv pe multe albume veți găsi termenul "tobe", nu neapărat baterie. De asemenea, backing vocals nu înseamnă întotdeauna "voce de fundal" (cum ați tradus în multe articole). Mulțumesc! Musichistory2009 (discuție) 26 octombrie 2023 23:17 (EEST)

Există o îndrumare care spune că nu este corect să folosim pe Wikipedia jargonul, ci să folosim termenii recomandați de lucrările de specialitate despre muzică. Eu mă conformez acestei îndrumări. Încetul cu încetul voi înlocui toți termenii de jargon deoarece suntem pe Wikipedia. --Turbojet  26 octombrie 2023 23:27 (EEST)

"Tobe" nu este un termen de jargon. Termenul îl găsiți atât în limbajul curent (al muzicienilor sau al celor care nu au legătură neapărată cu muzica), cât și în articole de specialitate. La modul cum procedați, puteți clasifica o mulțime de cuvinte ca fiind de jargon și apoi să le tot înlocuiți. "Backing vocals" nu înseamnă neapărat voce de fundal, poate însemna și voce adițională, voce secundară, voce de cor (așa că mai bine rămânea cum este trecut pe albumele autorilor, fără a interpreta și aproxima noi). Musichistory2009 (discuție) 27 octombrie 2023 22:59 (EEST)

Obțineți întâi consensul comunității pentru modificarea îndrumării. --Turbojet  27 octombrie 2023 23:03 (EEST)

Dvs. ati obținut consensul comunității înainte să faceți modificările? Există vreun consens al comunității care precizează că "tobe" este un jargon care trebuie înlocuit cu "baterie"? Musichistory2009 (discuție) 28 octombrie 2023 11:14 (EEST)

O îndrumare a obținut consensul din moment ce a fost declarată îndrumare. Eu mă pot conforma la ce zice, ba chiar sunt obligat la asta, ca și dvs., fără să fiu obligat să obțin alt consens. --Turbojet  28 octombrie 2023 12:29 (EEST)

Îndrumare firește că are are consensul. Modificările dvs. în schimb nu au obținut nici un consens. Momentan sunt doar tolerate. Faptul că folosiți îndrumarea ca pretext, nu înseamnă ca aveți consensul. Termenul de jargon e "tobar", nu "tobe". "Baterist" sau "toboșar" sunt acceptate, nu e nici un jargon. Musichistory2009 (discuție) 1 noiembrie 2023 10:35 (EET)

Puteți să-mi indicați politica sau îndrumarea în care se spune că orice modificare făcută conform unei îndrumări trebuie să aibă alt consens al comunității decât cel al politicilor și îndrumărilor?

Nu utilizatorii individuali stabilesc când se aplică o îndrumare și când nu, ci comunitatea. Dacă niște modificări sunt conforme unei îndrumări, ele sunt corecte din punct de vedere al Wikipediei, iar schimbarea lor se poate face doar după modificarea îndrumării în acest sens. Iar modificarea îndrumării se poate face doar după obținerea consensului comunității pentru modificarea ei. --Turbojet  1 noiembrie 2023 10:48 (EET)

Dvs. nu înțelegeți sau vă faceți că nu înțelegeți: modificarea dvs. nu are nimic în comun cu îndrumarea de care spuneți (care stipulează să nu se folosească jargon, cum ar fi "tobar"). Cuvântul pe care îl modificați nu se încadrează în jargon, e pur și simplu o modificare arbitrar aleasă de dvs. Cuvântul este folosit de muzicieni, publicul larg, critici, apare inclusiv în lucrări de specialitate și pe copertele albumelor. Musichistory2009 (discuție) 1 noiembrie 2023 14:13 (EET)

Bine, puteți da revert „baterie” la „tobe” unde doriți. --Turbojet  1 noiembrie 2023 14:22 (EET)

Evidențierea citării surselor

Am observat în articolul estampie o modalitate (neuzuală?) de a indica sursele, printr-o paranteză, care însă nu trimite la Note, pentru a vedea numele sursei citate. Este ceva lipsă în acest mod de menționare a surselor? Mulțumesc. 178.138.97.96 (discuție) 28 octombrie 2023 00:15 (EEST)

Acea metodă provine de la cei obișnuiți să scrie articole „pe hârtie”, unde referințele pot fi puse în text, fără a fi necesară căutarea notelor la sfârșitul secțiuni tipărite. Însă pe Wikipedia în mod normal un utilizator verifică rapid existența surselor prin verificarea existenței secțiunii „Note”, iar softul MediaWiki oferă posibilitatea vizualizării unei note prin plasarea mausului pe ea, fără derulare. Toate referințele ar trebui să apară în secțiunea „Note”, ceea ce din punct de vedere wikipedic dă o idee imediată dacă sunt suficiente sau nu. Eu întotdeauna transform referințele de tip {{harv|autor|an|pagini}} și {{harvnb|autor|an|pagini}} în <ref>autor, an, p. pagini</ref>. Transformarea este foarte simplă și evită manifestările de inteligență ale unora, de exemplu prin plasarea formatului {{Note de subsol}} în articol. --Turbojet  28 octombrie 2023 09:48 (EEST)

Cărți - nume tradus?

Am observat recent articolul en:The Two Cultures. Se poate prelua ca atare sau e necesar să fie tradus? În ce surse ar trebui să apară traducerea numelui unor opere (culturale, știintifice, etc.)? 178.138.97.96 (discuție) 28 octombrie 2023 18:36 (EEST)

Dacă a fost publicată o traducere, traducerea de aici este conform exemplarului tradus publicat. Dacă nu a fost tradus, rămâne cu titlul original. În niciun caz nu traducem titlul noi. Dacă nu știm dacă a fost tradus și sub ce titlu, căutarea după autor cu „site:*.ro” ne arată. --Turbojet  28 octombrie 2023 18:46 (EEST)

Dacă a fost tradus cu un titlu diferit de original însă ulterior apare o nouă traducere cu titlul echivalent originalului, cum se procedează? Se va schimba numele articolului după noua versiune tradusă?--178.138.97.96 (discuție) 29 octombrie 2023 12:06 (EET)

Habar n-am. De curiozitate: despre ce carte este vorba? --Turbojet  29 octombrie 2023 17:36 (EET)

Sunt mai multe. De exemplu en:The God Delusion și en:The Dawkins Delusion traduse folosind "amăgire" pentru echivalarea lui "delusion". Am mai observat în ultimele ore Răspunsuri scurte la marile întrebări pentru care titlul tradus este conform originalului, fără a apela la adaptări sau reformulări. Acesta din urmă nu ar pune problema unei alte variante la traducere.--178.138.97.96 (discuție) 29 octombrie 2023 19:50 (EET)

Se observă aici că echivalentul articolului en:delusion este delir.--178.138.97.96 (discuție) 29 octombrie 2023 19:59 (EET)

Mulțumesc. --Turbojet  29 octombrie 2023 20:26 (EET)

Observând existența pe enwp a articolului en:Delusional disorder, aș zice că echivalarea mai precisă pentru "delusion" ar trebui să fie idee delirantă și pentru articolul delir să fie schimbat corespondentul interlingual la "delusional disorder". Echivalarea lui "delusion" prin "amăgire" sugerează o altă posibilă echivalare, prin "deziluzie", acesta ar fi sensul intenționat de Dawkins, observat răsfoind opul cu titlul menționat.--178.138.97.96 (discuție) 29 octombrie 2023 20:56 (EET)

Părerea noastră nu contează. Dacă nu sunt surse (adică chiar dacă există, dar nu sunt citate), se consideră cercetare originală. --Turbojet  29 octombrie 2023 21:07 (EET)

Dar propunerea de schimbare a numelui articolului și a interlingualului se poate realiza?--178.138.97.96 (discuție) 30 octombrie 2023 14:59 (EET)

Nu știu dacă primează „denumirea cea mai cunoscută” sau „denumirea care cred eu că este cea corectă”. Discutați cu cei ce se ocupă de cărți. --Turbojet  30 octombrie 2023 15:08 (EET)

Am observat o traducere pentru "The Two Cultures" la https://letstalkaboutbooks.blog/2020/10/11/cele-doua-culturi-iii-ce-inseamna-un-om-educat/#_ftn5 . Ar fi suficientă această sursă?--178.138.97.96 (discuție) 30 octombrie 2023 16:02 (EET)

┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ La recomandarea dvs., am citit articolul. Prefer să fiu etichetat needucat și să nu-mi pierd vremea cu asta. Adresați-vă altora. --Turbojet  30 octombrie 2023 17:02 (EET)

Mulțumesc pentru răspuns. Eu nu sunt preocupat de a pune etichete, de fapt nici Wikipedia, nu este scopul ei de a diferenția oamenii după anumite judecați de valoare. Aș zice că aspectul semnalat de dv privind etichetarea oamenilor pe baza culturii/cultivării este unul deosebit de grav/îngrijorător, când se manifestă (predominant) în afara Wikipediei, nici pe Wikipedia nu are loc, este o abatere de la "modul civilizat". Reflectă oare această preocupare pentru etichetări "statutul (social)" al unor oameni, obținut pe baza așa-numitei "competențe" în anumite sectoare de activitate? Scopul Wikipedia este sintetizarea/concentrarea informației, așa am înțeles, nu validarea întrecerilor/etichetărilor între oameni?--178.138.97.96 (discuție) 30 octombrie 2023 17:35 (EET)

Nu mă ocup cu filosofia. --Turbojet  30 octombrie 2023 17:49 (EET)

? Nu înțeleg folosirea aici a unui cuvânt specific. "Nepermiterea pătrunderii pe Wikipedia a unor manifestări neplăcute din afara ei" vreți să ziceți că e încadrabilă la "filosofie"? Sursa menționată ziceți că ar fi nerecomandabil a fi utilizată undeva pe Wikipedia?--178.138.97.96 (discuție) 30 octombrie 2023 18:35 (EET)

Nu mă ocup de asemenea chestiuni nici pe Wikipedia. Sunt destui admini, întrebați-i pe ei. --Turbojet  30 octombrie 2023 19:01 (EET)

Natura unui articol

M-am uitat recent pe articolul abscisă. Este un ciot? Nu-mi dau seama de este sau nu ciot. Cum vi se pare? Mulțumesc pentru unele precizări.--178.138.97.96 (discuție) 28 octombrie 2023 21:50 (EEST)

Noțiunea de „ciot” este definită local, cum crede comunitatea. Pe en.wp, ca să nu fie ciot se cere să aibă secțiunile unei structuri tipice Wikipediei și ceva „carne”, câțiva KiB. La pl.wp am auzit că s-a renunțat, nu mai există noțiunea. La ro.wp știu doar cutuma: să aibă cel puțin 2500 de caractere. Însă moștenește cerința de la ciot de a avea cel puțin o sursă și să fie categorisit.

Personal, susțin și cerința secțiunilor, care nu mi se pare greu de îndeplinit: introducere, cuprins, note și încă două, ceva la cuprins, sau „bibliografie”, sau „vezi și”, sau „legături externe”. Nu știu să scrie pe undeva asta, dar la aspectul anterior cuprinsul era afișat doar dacă existau 4 secțiuni în afara introducerii. Părerea mea este că dacă se afișa cuprinsul, cerința structurii era îndeplinită. --Turbojet  29 octombrie 2023 17:55 (EET)

Expresie corespunzătoare unui articol observat

Am observat recent articolul en:Switching circuit pentru care am observat la o googlare corespondentul "circuit basculant". Mi-am amintit de o referire implicită a dv la noțiune in contextul cu propoziția "Calculatoarele nu fac de fapt operații aritmetice". Mai există și alte variante pentru "circuit basculant"? Ați întâlnit și "circuit comutație"?--178.138.97.96 (discuție) 29 octombrie 2023 22:00 (EET)

Bistabil. --Turbojet  30 octombrie 2023 10:01 (EET)

„Bistabil” îmi pare a fi conceptul cel mai specific. Bistabilele sunt în esență biți de memorie: rămân în starea în care sunt puse, reținând astfel o valoare 0 sau 1. Există și monostabile (circuite care pot fi scoase dintr-o stare, după care se mută singure înapoi în cea inițială) sau astabile (circuite care trec periodic dintr-o stare în alta — în esență, oscilatoare digitale: circuite generatoare de tact). Și astea sunt tot basculante (adică basculează dintr-o stare în alta după un anume specific).

Există și denumirea de „circuit de comutație” —pe vremuri, ăsta era numele cursului introductiv de electronică digitală la facultățile electrice din domeniul tehnic. Termenul se referă și la basculante, dar și la porțile logice și alte circuite, din care nu știu dacă intră toate în categoria „circuit basculant”.  —Andrei^discuție 30 octombrie 2023 15:18 (EET)

Selecționarea surselor - criterii

Bună ziua! Am observat remarca dv despre "selecționarea surselor" urmând a fi folosite în articole pe baza unor criterii. De exemplu în cazul următoarei surse Universitatea Copenhaga, pe baza unor criterii "strict formale", cum se poate stabili ce și cât poate fi preluat din sursă și în ce articol(e)? Mulțumesc. 178.138.99.62 (discuție) 3 noiembrie 2023 16:08 (EET)

Bună seara.

Cărțile cu [criteriul formal:] ISBN [criteriul formal:] din domeniu și [criteriul formal:] articolele științifice publicate în [criteriul formal:] reviste științifice de profil, mai ales cele ai căror autori [criterul formal:] sunt afiliați unei universități [criterul formal:] din domeniu, sunt surse de încredere. De exemplu, materialele despre atmosferă care provin din universități din domeniile meteo, fizică, chimie, energetică, sunt ok, însă nu și cele care provin, de exemplu, din domeniile teatru, filosofie... Înțelegeți ce vreau să spun. O să vă dau un exemplu negativ: într-un articol, o personalitate confunda gazele de ardere produse de centralele care ard gaz natural cu gazele de ardere ale motoarelor diesel, care se știe că sunt toxice și de ce. Falsa analogie l-a dus la o ditirambă împotriva centralelor pe gaz natural, discreditându-l în ochii celor ce știu deosebirea. Însă puțini din publicul larg o știe, public care astfel este manipulat.

În cazul dvs. trebuie să vă limitați la știința mainstream. Nu orice „descoperire” recentă trebuie trâmbițată pe Wikipedia, căci prea adesea descoperitorii exagerează ca să primească atenție = fonduri de cercetare, iar ulterior își iau cuvintele înapoi pretextând că n-au fost înțeleși ce voiau să spună. Dacă nu e [criterul formal:] un articol științific girat de [criterul formal:] o revistă științifică recunoscută, ci un interviu, luat de un jurnalist avid de știri de senzație, gradul de încredere este nul. [Criterul formal:] profilul publicației unde publică acel jurnalist. Poate intervievatul vrea să spună altceva, dar momentan nu-l corectează pe jurnalist căci are nevoie de bunăvoința lui pentru a-și face reclamă. Însă Wikipedia nu este un site de știri mirobolante, ea doar reflectă consensul mainstream, căruia trebuie să i se dea timp să se formeze. (Wikipedia nu este un site de actualități.)

Strict vorbind, din materialele publicate nu se poate prelua nimic ad litteram decât după expirarea drepturilor de autor. Totul trebuie reformulat și sursa citată. Reformularea nu poate denatura materialul, motiv pentru care nu o poate face decât o persoană competentă. Este adevărat că Wikipedia nu recunoaște competența personală, dar comunitatea poate observa când o persoană arată cu degetul o deformare făcută sau colportată de alta. O persoană competentă, căci, chiar dacă nu este recunoscută, doar una competentă poate depista deformările. --Turbojet  3 noiembrie 2023 21:59 (EET)

Etapa formării

Ați menționat pe undeva o expresie despre "livrarea unor cunoștințe utile în etapa de formare profesională". O cunoștință din domeniul geneticii și al bioinformaticii mi-a semnalat efectuarea unui "master de structuri algebrice" cu o dizertație pe aplicarea în bioinformatică și genetică. Acesta să fie nivelul menționat de formare profesională, masterul însoțit de redactarea unei aplicații/dizertații științifice? Mulțumesc. 178.138.96.79 (discuție) 6 noiembrie 2023 07:15 (EET)

Având în vedere familiarizarea cu genetica în ciclul gimnazial introdusă încă de acum 29 de ani, se nimerește că și familiarizarea cu matematica combinatorică mult mai devreme este utilă înțelegerii profunde a unei aplicații a matematicii în genetică și alte sectoare aplicative mai noi.--178.138.96.79 (discuție) 6 noiembrie 2023 07:22 (EET)

Pentru chestiuni didactice, contactați-mă prin e-mail.

Pe Wikipedia nu amestecați subiectele matematice cu chestiunile didactice. Pentru acestea din urmă scrieți articol(e) dedicat(e), așa cum este de exemplu New Math, respectiv categoria Mathematics education. --Turbojet  6 noiembrie 2023 08:48 (EET)

Variante pentru numele unor articole observate

Bună seara! Tocmai am observat articolele en en:Mathematical chess problem și en: Mathematics of paper folding. Pentru primul articol varianta numelui în dewp "Schachmathematik" dă literal "matematica sahului". Pentru al doilea variantele în frwp și itwp ar fi "matematica origamiului". Se pune chestiunea ce nume să se aleagă pentru traducerea în rowp (în condițiile în care nu prea există surse ro și mai ales de nivel universitar)? Mulțumesc. 178.138.96.79 (discuție) 6 noiembrie 2023 18:06 (EET)

Fiind vorba de matematică recreativă, terminologia nu este critică, nu cred că ne vor sări în cap profesorii spunând că le învățăm greșit elevii/studenții.

În opinia mea, „Probleme matematice legate de șah”, respectiv „Probleme matematice legate de plierea hârtiei”.

Titlurile „Matematica șahului” respectiv „Matematica origamiului” sugerează că ar exista ramuri specializate ale matematicii, care se ocupă de acestea. Însă este vorba de aplicații ale ramurilor cunoscute, geometrie, combinatorică etc. Că alții... treaba lor.

La plierea hârtiei se vorbește mult de origami, dar nu tot conținutul se ocupă cu asta, de exemplu secțiunea Constructions este independentă de origami. Dar, cum spuneam, la acestea nu suntem legați de rigurozitate. --Turbojet  6 noiembrie 2023 18:56 (EET)

Deci pentru aceste subiecte nu se insistă pe strictețe in privința terminologiei. Legat de al doilea aspect, o anumită impresie sugerată prin titlu, se aplică și la matematica jocurilor de noroc? Există o ramură specifică sau individualizată a matematicii care să se ocupe de jocurile de noroc? Sau ar trebui schimbat numele articolului, după modelul de mai sus, Probleme matematice legate de jocurile de noroc? (Mulțumesc pentru răspuns.) 178.138.193.114 (discuție) 27 noiembrie 2023 03:26 (EET)

Întrebare de la Radio Pro-B Romania (9 noiembrie 2023 10:01)

Buna ziua. Ne puteti ajuta ? --Radio Pro-B Romania (discuție) 9 noiembrie 2023 10:01 (EET)

@Radio Pro-B Romania: Bună ziua,

Da, în ce privește regulamentul Wikipediei. --Turbojet  9 noiembrie 2023 10:27 (EET)

Multumim. Am primit niste subiecte pentru stergerea contului si nu intelegem de ce. Dorim doar sa avem o pagina pe wiki pentru postul de radio cu o mica biografie. Este ceva gresit in asta ? Radio Pro-B Romania (discuție) 9 noiembrie 2023 10:30 (EET)

@Radio Pro-B Romania: Desigur, vă explic.

Wikipedia nu permite ca o persoană să reprezinte pe altcineva decât pe ea însăși, pe care o consideră și anonimă. Denumirea contului de pe care-mi scrieți este o denumire oarecum oficială a unei entități economice, ori un utilizator nu poate reprezenta pe Wikipedia asta. Însăși faptul că mi-ați mulțumit la plural sugerează că vă asumați o poziție oarecum oficială.

Ca urmare, Wikipedia nu acceptă denumiri ca aceea a contului dvs. Sfatul meu este să cereți redenumirea contului (găsiți cum se face în legătura albastră) și să vă alegeți un nume de utilizator fără legătură cu Radio Pro-B Romania și, vă recomand călduros, fără legătură cu numele dvs. real. --Turbojet  9 noiembrie 2023 10:48 (EET)

Am inteles acum. Unde pot face aceasta cerere de schimbare a numelui ? Pot utiliza numele meu de artist fondator ? Multumesc. Radio Pro-B Romania (discuție) 9 noiembrie 2023 10:57 (EET)

@Radio Pro-B Romania: Vedeți Wikipedia:Schimbarea numelui de utilizator. Acolo aveți toate indicațiile cu ce aveți de făcut.

Nu vă recomand să folosiți niciun nume asociat cu numele dvs. real, cu numele de scenă sau cu titlurile articolelor pe care doriți să le scrieți. Asta ar face să vă fie refuzate multe contribuții, deoarece s-ar considera că sunt „ce spuneți dvs.”, ori pe Wikipedia ce spun utilizatorii nu este admis, este admis doar ce spun sursele. --Turbojet  9 noiembrie 2023 11:16 (EET)

Acum totul este clar. Multumesc enorm pentru ajutor. Cei care au lasat acele mesaje sunt cam rautaciosi, au atacat dar fara macar sa ofere putin ajutor. Radio Pro-B Romania (discuție) 9 noiembrie 2023 11:20 (EET)

@Radio Pro-B Romania: Ce să facem, mesajele inițiale din secțiuni sunt mesaje standard, puse cu un clic. În sfârșit... :) --Turbojet  9 noiembrie 2023 11:46 (EET)

Cum pot lua legatura cu dv in particular ? Radio Pro-B Romania (discuție) 9 noiembrie 2023 12:01 (EET)

@Radio Pro-B Romania: Prin e-mail, vedeți la „unelte”. Însă este bine ca toate discuțiile privind articolele să se desfășoare „public”, normal în pagina de discuții ale articolului respectiv, deoarece așa vă pot ajuta și alți utilizatori. Intervențiile lor, chiar dacă par dureroase, evită multe „dureri” ulterioare, mai mari. --Turbojet  9 noiembrie 2023 12:12 (EET)

Întrebare de la BogdanD77 referitoare la Comuna Blândești, Botoșani (21 noiembrie 2023 20:11)

Salut! Știi dece nu se poate schimba numele primarului și anul când acesta a ocupat funcția, întreb deoarece fostul primar Stelian Maxim a pierdut postul de primar în 2022. --BogdanD77 (discuție) 21 noiembrie 2023 20:11 (EET)

@BogdanD77: Bună seara,

Schimbarea numelui primarului se face de la Wikidata, nu de aici. --Turbojet  21 noiembrie 2023 20:18 (EET)

Mulțumesc mult BogdanD77 (discuție) 21 noiembrie 2023 20:24 (EET)

Prefețele ca surse

Bună ziua! Citind o prefață mi-am pus recent întrebarea ce s-ar putea prelua din astfel de surse și cum se poate cita? Mulțumesc pentru răspunsuri. 178.138.195.208 (discuție) 22 noiembrie 2023 15:53 (EET)

Dacă prefața e scrisă de autorul cărții, nu este nicio deosebire (se citează pagina normal). Dacă prefața este scrisă de altul, mi se pare logic să se spună: autorul prefeței, în prefața la titlul cărții de autorul cărții și mai departe editura etc. --Turbojet  22 noiembrie 2023 16:59 (EET)

Foarte frumos precizat. Prefața menționată la început este a unui roman, de Nicolae Filimon și mă gândesc să o citez in articolele despre autor și roman.

Fiind vorba de un subiect despre literatură, corelat cu ce ați spus mai sus într-o secțiune despre un studiu (cât mai) obiectiv al literaturii, am observat articolul en en:Empirical study of literature. S-ar putea traduce așa cum este, fără o strictețe anume, prin studiul empiric al literaturii? 178.138.195.216 (discuție) 27 noiembrie 2023 03:38 (EET)

Pe de altă parte, studiul literaturii este numit în germană de:Literaturwissenschaft, nume neechivalat în limba română în acest fel, știința (sau studiul) literaturii, similar științei/studiului muzicii (muzicologie și nu teorie muzicală), ci ca teoria literaturii, o incongruență, cel puțin la nivelul Wikipedia al legăturilor interlinguale.--178.138.195.216 (discuție) 27 noiembrie 2023 03:50 (EET)

Din câte știu, prefețele din volumele din colecțiile Biblioteca școlarului și Biblioteca pentru toți erau scrise de critici literari și erau destinate să fie material didactic pentru profesori și elevi. La cele citite critica literară era rezonabilă, însă aspectele politice nu erau tocmai neutre. La celelalte colecții nu pot afirma nimic, nu știu scopul acelor prefețe (politic? comercial?).

Despre celălalt termen, nu cunosc terminologia literaturii decât ce s-a studiat în liceu, ceea ce este foarte puțin. Nu este domeniul meu, nu știu. --Turbojet  27 noiembrie 2023 09:22 (EET)

Persoană citabilă?

Oarecum legat de aspectele din secțiunea anterioară am întâlnit undeva pe net o afirmație despre o încadrare a unei opere de Shakespeare la tragedie sau comedie. Este această afirmație preluabilă pe Wikipedia doar dacă emitentul afirmației este critic sau istoric literar, în caz contrar nu? 178.138.194.213 (discuție) 27 noiembrie 2023 21:26 (EET)

Dacă sursa este de încredere, da, dacă nu nu. Persoanele nu sunt de încredere, oricine ar fi. Iar orice afirmație trebuie atribuită. „Părerea lui Cutare (rezultată din sursă, bineînțeles) este că...”<ref>...</ref>. --Turbojet  27 noiembrie 2023 21:33 (EET)

Întrebare de la Filipjack2000 (3 decembrie 2023 21:00)

Bună ziua! Ați modificat o corectură făcută de mine asupra paginii "Ideal primar", revenind în mare măsură la versiunea anterioară. Din păcate noua versiune conține greșeli, după cum voi explica în cele ce urmează:

1. Sintagma "x sau y^n sunt și ele elemente din Q" este greșită atât din punct de vedere gramatical, cât și din punct de vedere matematic.

Gramatical ar fi corect "x sau y^n este...".

Matematic ar fi corect de asemenea "x sau y^n este..." pentru că definiția unui ideal primar cere ca cel puțin unul dintre elemente să aparțină idealului, nu amăndouă. Simpla folosire a cuvântului "sau" nu salvează sensul, din păcate, întrucât expresia "sunt și ele" lasă de înțeles că este vorba de apartenența amândurora.

2. Sintagma "pentru unele n>0" este greșită din punct de vedere gramatical. Este vorba de "un n" (din nou, nu doar din punct de vedere gramatical, ci și din punct de vedere matematic).

Consider că ar trebui revenit la varianta propusă de mine, sau eventual rescrisă definiția utilizând simboluri, evitând astfel orice ambiguitate. --Filipjack2000 (discuție) 3 decembrie 2023 21:00 (EET)

@Filipjack2000: Bună seara,

Din faptul că definiția nu cere ca ambii să fie conținuți și nu cere decât un singur n (adică cere minimul necesar și suficient) nu rezultă că exclude celelalte posibilități, așa cum rezultă din formularea dvs. Dacă doar unul dintre x sau yⁿ ar putea fi conținut (adică ar fi exclus ca ambii să fie conținuți), formularea ar trebui să fie cu sau exclusiv. Formularea din articolul din limba engleză nu exclude ca ambii factori să fie conținuți și zice „some n”, nu rezultă că este obligatoriu să fie un singur n. O formulare care dvs. o considerați neambiguă, altora poate să i se pară ambiguă.

De fapt, părerea mea sau a dvs., argumente de gen „gramatical” sau „matematic”, nu au nicio relevanță pe Wikipedia, deoarece Wikipedia nu se bazează pe ce știu utilizatorii (adică nu recunoaște competența utilizatorilor), ci pe ce spun sursele. Probabil definiția din articolul de pe en.wp a fost extrasă din bibliografia citată acolo. Dacă vreți să o schimbați, sunteți obligat să citați sursa care spune ad litteram definiția așa cum o propuneți dvs., plus precizările necesare pentru cazurile care nu sunt excluse de definiție. Fără sursă, schimbarea făcută de dvs. este considerată vandalism și oricine (inclusiv eu) are dreptul să revină asupra ei. --Turbojet  3 decembrie 2023 21:39 (EET)

Din formularea mea nu rezultă excluderea posibilității ca amândouă elementele să aparțină mulțimii. A spune "a sau b satisface proprietatea ..." înseamnă că cel puțin unul dintre a sau b satisface proprietatea respectivă. Nicidecum nu este vorba despre sau exclusiv.

Varianta pe care am propus-o corespunde mai bine cu cea din limba engleză. Vă rog să comparați "x or yⁿ is also an element of Q" cu "x sau yⁿ este un element din Q" (varianta mea), respectiv cu "x sau yⁿ sunt și ele elemente din Q" (varianta dumneavoastră). În engleză avem forma de singular a verbului to be, deci nu înțeleg de ce ați tradus prin forma de plural. Problema este că varianta dumneavoastră pare că ar exclude posibilitatea ca exact unul dintre elemente să aparțină, adică pe scurt, din "a sau b" ați ajuns la "a și b".

Definițiile în matematică au întotdeauna caracter minimal, iar în consecință sensul lui "some" în fraza respectivă este de singular. De fapt, adaptarea cea mai bună ar fi "există un n pentru care...".

Prin modificarea efectuată de mine, pur și simplu am corectat niște greșeli de traducere din limba engleză. Nu am adus nicio contribuție externă, deci nu se pune problema citării. Se pune problema corectitudinii traducerii. Filipjack2000 (discuție) 3 decembrie 2023 22:35 (EET)

„x sau y^n” este echivalent cu „sau x, sau y^n, sau ambele”. Iar dacă pot fi ambele singularul nu merge. Singularul propus de dvs. dă de înțeles că „doar unul dintre” („sau unul, sau altul”). Personal știu bine limba română, nu este nicio greșeală de traducere cum revendicați dvs. Cel mult textul original nu începe cu definiția minimală, care oricum trebuie completată cu explicația că ambele elemente pot aparține idealului, chiar dacă nu este necesar să aparțină ambele.

„Some” nu înseamnă „există unul”, chiar dacă dvs. considerați că așa este corect. Cum v-am spus, ce spune un utilizator nu este sursă pentru Wikipedia.

Dați neapărat o sursă în limba română a definiției, ca să o putem cita. Câtă vreme nu veniți cu o sursă nu puteți altera o traducere literală. --Turbojet  3 decembrie 2023 23:24 (EET)

"Iar dacă pot fi ambele singularul nu merge. Singularul propus de dvs. dă de înțeles că „doar unul dintre” "

Scuzați-mă, însă acest lucru este fals și denotă că nu aveți suficientă familiaritate cu textele matematice. Pe de altă parte pluralul propus de dumneavoastră dă de înțeles că este vorba numai de amândouă (adică doar simultan).

La partea cu "some" nu m-am exprimat clar. Este vorba de sintagma "for some". În engleză se face distincție între sintagmele "for some number" și "for some numbers". Singularitatea/pluralitatea lui "some" este determinată de substantivul de care se leagă. În cazul de față avem substantivul "n", care este echivalent cu substantivul compus "number n". În engleză se permite elidarea cuvântului "number" (în română acest lucru este mai forțat; vedeți cazul sintagmei "for some prime", care se traduce "pentru un număr prim")).

Pentru ca traducerea să fi fost "pentru unele (numere) n" ar fi trebuit ca în engleză să fi fost "for some n's" sau "for some numbers n". Acestea sunt formele de plural în limba engleză.

Nu știu unde ați mai întâlnit această expresie, "unele n". Aveți vreo sursă? Personal am văzut această sintagmă folosită doar de dumneavoastră și de Google Translate. Conform dicționarului, cuvântul "n", cu sensul de literă, este substantiv masculin. Drept urmare, nu ar fi mai degrabă "unii n" decât "unele n"?

Prin urmare afirmația cum că traducerea respectivă este literală este cel puțin îndoielnică. Cine stabilește corectitudinea unei traduceri? De ce aveți garanția că traducerea dumneavoastră este corectă? Ați consultat un specialist în domeniu? Cunoșteați noțiunea de ideal primar înainte să începeți traducerea?

Eu sunt un masterand în matematică în Olanda și fost olimpic. Intru în contact cu texte matematice zilnic. Știu cum trebuie să sune textul respectiv în română. În fine, voi căuta surse în limba română, deși mi se pare deplasată situația. Orice persoană cu studii superioare în matematică vă poate confirma că varianta corectă este cea pe care am propus-o (din punct de vedere al traducerii și al înțelesului matematic), sau cel puțin că varianta dumneavoastră este incorectă. Filipjack2000 (discuție) 4 decembrie 2023 00:19 (EET)

V-am explicat că argumentul „eu știu” nu este admisibil pe Wikipedia. Wikipedia nu vă oferă niciun mijloc de a dovedi ce ați afirmat despre dvs., consideră această afirmație de același calibru cu o afirmație a mea de genul „eu am fost pe Lună”. Sunt admisibile doar sursele.

Limbajul matematic nu trebuie să contrazică exprimarea curentă. De exemplu, se spune „pe stradă nu este niciun om” și se înțelege că „este nimeni”. Nu se spune „este niciun om” și nici „nu este [un] om”. Limba română nu folosește exprimarea din logica propozițională.

Bine, accept să se corecteze exprimarea acolo, dar exclusiv pe baza unei surse de încredere în limba română. Când o găsiți, prezentați-o. --Turbojet  4 decembrie 2023 11:05 (EET)

Revin cu două surse, una pentru definiția idealului primar, și alta pentru regula legată de "a sau b este".

1. "Lecții de algebră comutativă", Tipografia Universității București, 1984 La pagina 57 avem fragmentul care ne interesează. Am atașat în link-ul următor imaginea cu fragmentul: https://imgur.com/TF39ZKk.
2. https://publications.europa.eu/code/ro/ro-4100600.htm Conform ghidului de redactare interinstituțional, secțiunea 10.6. Chestiuni de morfologie și de sintaxă, subsecțiunea 10.6.3.4., avem următoarea regulă: "Dacă termenii subiectului multiplu sunt la singular și sunt coordonați printr-o conjuncție disjunctivă, acordul cu predicatul se face la singular." (vedeți și exemplele oferite de sursă)

În încheiere mai spus că nu cred că afirmația dumneavoastră, "Limbajul matematic nu trebuie să contrazică exprimarea curentă", este adevărată. Sunt numerose exemplele în care există o discrepanță între limbajul matematic și cel uzual. Un exemplu ar fi acesta cum că în matematică sensul lui "un/o" nu este de "exact un/o" (lucru valabil și în engleză), spre deosebire de limbajul uzual, ci de "cel puțin un/o". Adeseori apar exprimările "există un număr", "există un indice", "există o soluție", etc., toate cu sensul de "există cel puțin". A găsi o sursă citabilă pentru această ultimă afirmație pare un lucru dificil, pentru că aceste lucruri nu sunt explicate explicit în cărți, ci sunt deduse din context. Un alt exemplu notabil este expresia "în general" care în matematică are sensul de "întotdeauna". Filipjack2000 (discuție) 4 decembrie 2023 13:02 (EET)

Bine, însă am comentarii.

În primul rând, mulțumesc pentru sursă. Așa se face pe Wikipedia. Cum ați spus, unele exprimări nu sunt explicate în surse în cuvinte. În matematică, pentru precizie se folosește notația simbolică, însă ea este utilă doar celor ce îi cunosc exact semnificația, adică matematicienilor, care sunt o minoritate infimă în populație. Wikipedia se adresează și celor care nu sunt matematicieni de formație, așa că este necesară și o descriere în cuvinte, cât mai completă și clară.

De aia este matematica nesuferită în școală pentru că exprimarea este simbolică (ezoterică), iar terminologia este „păsărească”. Dacă „există un...”, atunci ar trebui spus clar, cum ați spus, „există cel puțin un...”, cu sensul că unul este obligatoriu, dar pot fi mai mulți, respectiv „există doar un...”, cu sensul „există unul și numai unul”. Iar despre „în general”, eu știam că are sensul „întotdeauna, cu excepția unor anumite cazuri particulare, dacă ele există”, adică „în rest, după ce sunt separate cazurile particulare respective”, nu chiar sec „întotdeauna”. Dar probabil unii profesori de mate obosesc să vorbească și-l lasă pe interlocutor să ghicească.

Cât privește singularul, d-na Mioara Avram a dat destule rateuri, în special în domeniul științelor. În exemplul citat de dvs. ea nu concepe ca ambii împreună să... adică nu deosebește între disjuncția logică și cea exclusivă. Expresia „x sau y poate depune cererea” are sensul că „sau x, sau y poate depune cererea, dar nu ambii simultan”. „Ambii simultan” pot depune cererea. Poate d-na Avram se exprimă cu „ei este”, nu cu „ei sunt”, dar mă mir că nu a sesizat nuanța când și-a scris gramatica ei. --Turbojet  5 decembrie 2023 15:27 (EET)

Este adevărat că textele trebuie scrise în așa fel încât să fie accesibile și nespecialiștilor. Totuși explicațiile suplimentare pe care le-ați adăugat la pagina de Ideal primar după definiție sunt după părerea mea redundante. Nu am însă nimic împotriva păstrării lor.

O să citez o explicație pe care ați dat-o recent pe pagina de Cafenea: "Ce rost are să se explice în articolele de pe Wikipedia la operațiile elementare ce este aia număr? Ce rost are să se explice în articolele despre teoria relativității ce este aia număr? Cel ce ajunge acolo garantat știe ce este aia număr."

Consider că acest lucru se aplică perfect în cazul de față. Cineva care ajunge la noțiunea de "ideal", ca să nu mai spun de "ideal primar", garantat știe semnificația disjuncției în matematică. Altfel este pur și simplu imposibilă citirea de texte matematice.

Și dacă vă uitați la prima frază de la secțiunea "Exemple și proprietăți", apare acolo chiar o sintagmă cu două ”sau”-uri, anume: ”avem $x\in {\mathfrak {q}}$ sau $y\in {\mathfrak {q}}$ sau $x,y\in {\sqrt {\mathfrak {q}}}$”. Dacă adăugăm și aici explicația suplimentară cum că nu vorbim de sau exclusiv, cred că de fapt îngreunăm înțelegerea articolului. Filipjack2000 (discuție) 6 decembrie 2023 21:46 (EET)

Să nu răstălmăcim. La cafenea eu protestam împotriva afirmațiilor triviale (în sens matematic) și a explicării noțiunilor cunoscute de cei „cu 4 clase”, eventual „cu 8 clase”, însă cele de nivel de liceu, inclusiv facultate și mai ales cele foarte specializate nu pot fi lăsate în jargonul de specialitate. Am explicat asta în alte discuții. Însă în limba română (și engleză) „sau” are probleme, trebuie cumva precizat dacă este exclusiv sau logic. Pe Wikipedia nu se poate lăsa utilizatorul să ghicească care formă este, deoarece chestiunea depășește nivelul „8 clase”, chiar dacă au noțiunile de sau logic, respectiv sau exclusiv. Puțini sunt în stare să le deosebească practic atunci când apar, așa că aspectul trebuie precizat explicit.

Articolul de care discutăm de fapt nu respectă nici la en.wp forma cerută de Wikipedia. Definiția formală n-are ce căuta în introducere, ci într-o secțiune de genul „== Definiția formală ==”. În acea secțiune, dacă definiția este extrasă ad litteram dintr-un curs predat la facultățile de matematică este cazul să se dea explicațiile „pentru ceilalți”, aka nematematicieni de formație, explicații în care trebuie eliminate ambiguitățile din exprimarea „în cuvinte” printr-o formă acceptabilă simplă, de exemplu „doar [unul]” și „cel puțin [unul]”, „oricare dintre, inclusiv ambii/toți” etc. Bunul simț dă versiunea care nu contrazice definiția formală dar atrage atenția „pentru ceilalți”. După asta nu mai este cazul ca explicația să se repete în restul articolului. Iar introducerea ar trebui să fie un rezumat în care să se prezinte despre ce este vorba în articol, cu o scurtă explicație asupra noțiunii, de genul celei de la Wikidata. Dacă ziceți că vă pricepeți, aranjați articolul în acest sens. --Turbojet  7 decembrie 2023 11:02 (EET)

Întrebare de la Lupsa Ionela (5 decembrie 2023 21:43)

M-am inregistrat deoarece pe pagina lui Romulus Vulpescu in dreptul fotografiei scrie ceva obscen. Puteti modifica dvs? --Lupsa Ionela (discuție) 5 decembrie 2023 21:43 (EET)

@Lupsa Ionela: Bună seara,

Aș fi putut rezolva, dar încă de la ora 19.55 a rezolvat un coleg. Vedeți dvs., cu atât sunt în stare să „contribuie” unii, iar fundația tutelară nu-i oprește deoarece speră că aceștia vor aduce contribuții valoroase. Speranță deșartă, iar greul cade pe puținii oameni de aici, care astfel își pierd vremea să corecteze astfel de „contribuții”. --Turbojet  5 decembrie 2023 22:05 (EET)

Întrebare de la Rhneg55 (9 decembrie 2023 17:16)

Bună ziua, am o întrebare: Un articol tradus și publicat în wikipedia este necesar să fie semnalat (adnotat) cumva?

Vă mulțumesc anticipat --Rhneg55 (discuție) 9 decembrie 2023 17:16 (EET)

@Rhneg55: Bună seara,

În pagina de discuție a articolului tradus se pune formatul {{pagină tradusă}} (exemplu), vedeți în documentația formatului cum se obțin parametrii acestuia. --Turbojet  9 decembrie 2023 19:13 (EET)

Întrebare de la Cosmin Tei referitoare la Nebun întru Cristos (10 decembrie 2023 17:52)

Bună să-ți fie inima! Articolul tău conține idei ofensatoare/ jignitoare la adresa creștinilor și a fenomenului creștin intens, numindu-i "handicapați intelectual și/ sau fizic". Rog eliminați astfel de elucubrații din articol, mai sunt și copii care ar putea citi și ar fi astfel influențați în mod negativ. Mulțumesc. --Cosmin Tei (discuție) 10 decembrie 2023 17:52 (EET)

@Cosmin Tei: Bună seara,

Nebun întru Cristos nu este articolul meu, cum nu este al nimănui de aici, adică nimeni nu este proprietarul niciunui articol de pe Wikipedia. În plus, după cum puteți vedea de aici, eu nu am avut nicio intervenție în articol.

Afirmațiile care vă deranjează apar în dicționare explicative, după cum puteți vedea în secțiunea Note. Regulamentul Wikipediei interzice oricui, inclusiv mie sau dvs., să elimine afirmații susținute de surse, ca urmare nu pot da curs cererii dvs. Nimeni de pe Wikipedia nu o va face, deoarece nimeni nu dorește să încalce regulamentul. Dacă o veți face dvs., va fi considerat vandalism și se va reveni. Doar că se vor lua măsuri să nu mai puteți schimba nimic. Asta este. --Turbojet  10 decembrie 2023 18:21 (EET)

Dovedirea existenței unor surse

Bună dimineața! Legat de dovedirea existenței unor surse, aspect recent adus in discuție, se poate realiza foarte simplu, printr-un link către Google care indică situri de anticariat. Având în vedere aceasta aș zice că afirmațiile recente de "surse imaginare" sunt tendențioase și nu trebuie acceptate în justificarea unor editări. Are un editor obligația de a menționa linkuri către anticariate pentru a dovedi existența unor surse offline, pentru a satisface unele persoane suspicioase? (Aceste persoane suspicioase presupun că nu sunt doritoare a achiziționa de la anticariat sursele respective pentru a vedea dacă într-adevăr sunt corect citate sau de a le folosi în articole, doar să-și manifeste dorința de obstrucționare a altor editori. Propun ca astfel de persoane suspicioase cu acuzații false de "surse imaginare" să nu se mai amestece în articolele unde nu doresc să contribuie.) Mulțumesc pentru răspuns. 178.138.195.150 (discuție) 11 decembrie 2023 01:08 (EET)

Simpla declarație că informația se găsește în lucrarea cutare, lucrare care există, este dubioasă. De exemplu, cineva poate pretinde fals că „Alabalaportocala” provine din cartea cutare, anul, pagina, bazându-se pe faptul că acea carte, deși există, este practic inaccesibilă (rară, epuizată). Chiar și obligarea cuiva să cumpere de la anticariat o carte doar ca să verifice că citarea este corectă poate crea suspiciunea că se dorește să se facă vânzare anticariatelor. Wikipedia dorește să pună la dispoziția utilizatorilor materiale gratuit, ca urmare este o lipsă de onestitate să se ceară comunității să cheltuiască ca să verifice informația. De aceea sunt preferate sursele online și gratuite.

Personal aș prefera materialele tipărite pe care mai mulți utilizatori confirmă că le au deja și pot îndeplini sarcina de verificare, care este o componentă fundamentală a Wikipediei pentru credibilitatea ei. --Turbojet  11 decembrie 2023 10:04 (EET)

Este vorba aici în primul rând de dovedirea falsitatii presupunerii "sursă imaginară". Pentru acesta este suficient un link de la căutare Google ce trimite spre anticariate. Reiese oare din aspectele prezentate de dv mai sus că o sursă offline rară ar trebui socotită ca inexistentă/imaginară? (Dacă da, este inacceptabi). În al doilea rând, 2) o sursă dovedită a exista (prin linkul Google spre anticariate) se poate răsfoi într-o bibliotecă, nu există obligația de a "face vânzări anticariatelor" prin cumpărare. În al treilea rând 3) este inacceptabil ca un editor căruia i s-a dovedit falsitatea presupunerilor de "surse imaginare" să continue cu astfel de presupuneri jignitoare in viitor, mai ales că nu a dovedit interes pentru articolele unde a acuzat surse imaginare, doar pentru ocazii de a face suspiciuni nefondate. 4) Ce ar trebui să facă suplimentar un editor care are sursa considerată rară/imaginară însă reală dacă dorește să nu fie obstructionat în viitor din folosirea acestor surse? Să prezinte citate sau poze cu paginile citate? Obligarea editorilor cu IP să facă cont pentru a incarca un fișier nu este OK. (Cine chiar este "foarte suspicios" în privința surselor să meargă la o bibliotecă (sau o prezență fizică intr-un anticariat doar pentru a răsfoi paginile citate, NU cumpăra sursa indicata online). Suspiciunile exagerat- obstrucționiste trebuie să fie cumva frânate. Doritorii de suspiciuni să se limiteze la articolele din partea generalistă a Wikipediei, să nu invadeze articolele cu subiecte științifice cu obstrucționisme.) 178.138.195.150 (discuție) 11 decembrie 2023 17:26 (EET)

Asta îmi aduce aminte de unul dintre primele sfaturi pe care le-am primit pe Wikipedia (nu de la Strainu): să se evite sursele pentru verificarea cărora trebuie cel puțin mers la bibliotecă. De aici vine recomandarea mea de mai sus, să se folosească sursele online de pe site-uri de încredere. Matematica este un subiect larg studiat în universități, nu ceva ce ține de o specialitate rară, cu surse puține, iar în timpul pandemiei profesorii au fost obligați să-și pună cursurile pe net. Deci folosirea unor surse „pe hârtie” nu se prea justifică, ba chiar se pune întrebarea care este interesul de a le folosi, când există abundența de surse online? --Turbojet  11 decembrie 2023 17:59 (EET)

Am găsit o sursă online [7] similară cu sursa offline cu citare contestată la articolul mărime fizică despre ordonarea valorilor numerice ale unei mărimi fizice. Recomandarea de evitare a surselor offline nu înseamnă interzicerea folosirii unei surse offline. Se pot așadar menționa ambele, printr-o îmbinare a formulărilor și exemplelor extrase din ambele surse. Un exemplu concret de ordonare a valorilor numerice din sursa offline este dat pentru mărimea rezistență electrică. 178.138.193.150 (discuție) 12 decembrie 2023 06:26 (EET)

Foarte bine. Într-adevăr, sursele offline nu sunt interzise, ci doar sunt preferate cele online. Dacă vreți să nu fie discuții, preferați sursele ușor verificabile. --Turbojet  12 decembrie 2023 08:56 (EET)

Apare un alt aspect. Sunt curios ce conține volumul II din Fizică pentru admitere în facultate de Atanasiu și Drobotă, pe care nu-l am și o să-l comand la anticariatele unde l-am observat. Să înțeleg că voi fi împiedicat să citez volumul al doilea (sau se va aduce din nou acuzația de surse imaginare) doar pentru că se preferă sursele online? De asemenea va trebui să caut și surse online care să fie similare cu conținutul încă neexplorat al acestui volum? Mulțumesc pentru răspuns! 178.138.193.150 (discuție) 12 decembrie 2023 18:20 (EET)

O să vedem. Oricum, cărțile care tratează materia la nivel preuniversitar pot fi folosite doar la noțiuni foarte simple și pentru terminologia destinată publicului puțin știutor. Apropo despre „nivelul” acestora, un manual de liceu de geometrie plană unde autorul nu voia să se complice a definit poligonul ca o figură plană. Cei ce au învățat așa vor „corecta” aici pe baza sursei respective la poligon strâmb, vor „demonstra” că poligoanele Petrie sunt absurde etc. --Turbojet  12 decembrie 2023 18:56 (EET)

Scrie în prefața volumului întâi, în încheiere următoarea propoziție compusă (prin juxtapunere, cu două propoziții principale) citez: [În al doilea volum al lucrării] "Aici sunt prezentate în primul capitol o serie de cunoștințe necuprinse sau tratate mult prea superficial în manuale, dar strict necesare pentru abordarea problemelor date la concursuri de prestigiu; în cel de al doilea capitol sînt prezentate o serie de probleme in care intervin calcule denumite de noi speciale, ce pot crea greutăți din punct de vedere matematic celui ce rezolvă o problemă de fizică și este neavizat în acest sens." 178.138.193.150 (discuție) 12 decembrie 2023 19:31 (EET)

Mai scrie în prefață: "În mintea multor elevi rămâne întipărită ideea că anumite probleme de fizică se rezolvă cu un bagaj redus dpdv matematic, corespunzător anului de studiu [liceal] în care le-a fost predat. Ori [...] la diverse concursuri, mai ales [...] cele de admitere în învățământul superior, se dau probleme complexe a căror rezolvare reclamă folosirea tuturor cunoștințelor pe care le au candidații în etapa respectivă."--178.138.195.150 (discuție) 12 decembrie 2023 19:49 (EET)

Mă tem că în introducere autorul își făcea doar reclamă ca să-și vândă cartea. Eu am dat admiterea și subiectele nu erau peste nivelul celor din liceu. Nu era niciun subiect din algebra abstractă sau din probabilități, erau inutile pentru specialitatea mea. Erau subiecte din analiză, de genul „calculați”, nu „demonstrați”. De fapt, era de lucru 3 ore dacă aveai antrenament, adică testul era dacă ai avut interes pentru învățătură în liceu, că dacă nu, nu merita să-și piardă timpul cu tine. Conta dacă ții la tăvăleală cu ce știi, nu dacă ai idei. Dar, cum am spus, să vedem. --Turbojet  12 decembrie 2023 20:29 (EET)

Clarificări

Bună ziua,

Vă scriu ca să clarific niște lucruri.

Scopul meu cu acest mesaj este să vă dau punctul meu de vedere despre discuția de la cafenea care n-a "opus", și să-mi exprim câteva păreri pe care cred că v-au putea interesa. Dar nu vreau să pornesc o dezbatere despre "cine are dreptate, cine nu" — așa că nu voi citi ce scrieți în această secțiune. Bineînțeles, nu sunteți obligat să citiți ce urmează, și dacă aveți niște doleanțe specifice către mine le puteți scrie pe pagina mea de discuție. Le voi citi, dar probabil nu voi răspunde.

• În primul rând, sunt de părere că contribuițiile dumneavoastre l-au ameliorat enorm pe acest Wiki. Nu am avut în gând, niciodată, să le minimizez, și nu cred că am scris nicăieri ceva care sugerează asta. Dacă ceva pe care l-am scris v-a dat această impresie, fie nu m-am exprimat bine, fie m-ați interpretat incorect.
• De asemenea, nu am vrut niciodată să critic compențele intelectuale ale dumneavoastră. Știu că asta probabil vi se pare ipocrit, fiindcă am scris lucruri ca "lipșa dumneavoastră de cultură științifică". O să detaliu mai jos ce am vrut să spun cu asta; dar deocamdată asum faptul că nu m-am exprimat bine, și că ați fost justificat să interpretați asta ca o atacă la competențiile științifice ale dumneavoastre.

Însă, insist pe faptul că nu consider faptul de a-i spune cuiva "nu ai destule cunoștințe" ca o atacă la persoană — atâta timp că e făcut în mod politicos, într-un context în care este relevant, și că nu constituie hărțuire, bineînțeles. De asta, consider că reclamația dumneavoastră la cafenea n-a fost justificată (în special având în vedere că și dumneavoastră v-ați exprimat în mod regretabil cu mine în trecut: afirmația că eu aș avea idee care "mă vor aduce undeva la idee de jihab", spre exemplu). În consecință, am ezitat între două înterpretări pentru acestă reclamație: fie o încercare de intimidare, fie faptul că v-ați simțit rănit. Până la urmă, am mers cu a doua varianta, așa că: vă cer scuze, în mod sincer, dacă v-am rănit cu această discuție. Nu a fost scopul meu.

• Deci, care a fost scopul meu cu discuția de la cafenea? Pur și simplu, mesajul dumneavoastră lui Filipjack — un utilizator ale cărui compețențele matematice le respect, fiindcă cred că este de fapt utilizatorul Filipjack de pe AoPS, și către cărui am empatie, dat fiind modul absolut inacceptabil în care a fost tratat de Străinu, fără că absolut cineva să ridice un deget — mi s-a părut arogant / pretențios, și m-a enervat.

Așa că am vrut să vă "pun la loc", în mod ferm dar civilizat. M-ați dat o ocazie perfectă de a face asta cu experiența dumneavoastră de logică care, după mine, evidenția o lipsă de cunoștiințe științifice de bază. Insist pe faptul că faptul că ceva să fie o cunoștință "de bază" nu înseamnă că este rușinos să nu o știe un om de științe: sunt prea multe cunoștinte "de bază" pentru a le ști toate. Orice om de știință, eu primul, ignorează o grămadă de lucruri de bază. Deci, nu am vrut să folosesc asta ca să vă discreditez ca contribuitor științific a acestei enciclopedie, ci doar pentru a vă reaminti că nu știți tot și că s-ar putea că un anumită conversație interlocutorul știe mai multe decât dumneavoastră. Cred că primul meu mesaj, chiar dacă tonul era, poate, un pic "smart-ass", nu era excesiv.

Dar nu mă așteptam deloc să răspundeți. Și trebuie să recunosc că încă nu știu de ce ați făcut asta... Presupun că v-ați gândit că poate m-am încurcat și că principiul cheilor publice era irelevantă la problemul de logică respectiv... Dar nu înțeleg cum de ați putut să fiți sigur pe dumneavoastră ca să răspundeți așa — ce era să fac eu? Să nu răspund? Eu n-aș fi ales această opțiune decât cu cineva despre care consider că nu este echipat, intelectual, ca să înțeleg. Nu v-am pus în această categorie. Așa că, dacă v-ați simțit rănit/umilit de discuția respectivă, eu consider că nu sunt responsabil decât la 50%.

• Am o problemă mai generală cu rolul dumneavoastră pe această enciclopedie. După cu am spus, nu pun la îndoială nici competențele științifice generale ale dumneavoastră, nici faptul că contribuțiile dumneavoastră sunt valoarase. Însă, efectiv ați devenit aproape singurul contributor în matematică. Nu sunteți de vină pentru asta. Dar, în mod clar, o singură persoană nu se poate pricepe destul de mult pentru a contribui în fiecare rămură a matematicii fără să dă greș la un moment dat — cu atât mai mult că nu sunteți specializat în matematică. Eu sunt special în matematică, și știu că n-aș fi fost capabil să contribui: în teoria numerelor, în geometrie algebrică, în PDEs, etc. Așa că nu vă reproșez faptul că dați greș, de când în când — spre exemplu, când ați tradus fără recul articol "null vector", care, sincer să fim, nu prea are rost să fie numit așa în engleză (dacă vă uitați la istoricul articolului respectiv, o să vedeți că articolul era mai bun înainte să vină două fizicieni, acum câteva ani). E normal.

Ce vă reproșez, însă, este că mereu sunteți foarte defensiv cu modificările care sunt făcute la articolele pe care le ați scris — chiar când este destul de evident că modificarea respectivă nu este vandalism. Iar asta nu se întâmplă decât cu mine; spre exemplu, am citit discuția între Filipjack2000 și dumneavoastră când a corectat definiția unui ideal primar: l-ați chestionat mult prea mult! Acest tip de reacțiune sunt o pierdere de timp și de energie... Ce ar trebui să faceți — după mine — ar fi să vă gândiți mai mult înainte să dați revert la modificarea lui; dar, într-adevăr, fiindcă era proaspăt inregistrat și că sunt o grămadă de vandali/utilizatori ca 178.138.xxx.xxx, pot șă înțeleg de ce nu l-ați făcut. Însă, explicația pe care a dat-o pe pagina dumneavoastră de discuție ar fi trebuit să fie suficientă — nu neapărat ca să înțelegeți, dar ca să vedeți că e o modificare "legitimă" și să nu-l forțați să scrie mai multe.

Articolele de mate pe acest wiki sunt plini de greșeli. Așa este, și nu sunteți de vină. Câteva dintre aceste greșeli sunt subtile, și necesită o discuție / o sursă suplimentară. Dar o mare parte sunt fie greșeli care ar trebui să fie evidente pentru oricine are nivelul să citească articolul respectiv (îmi pare rău, dar faptul că articolele se adresează la toate lumea nu prea are rost în matematică: articolul "număr complex", da — chiar dacă acuma nu este scris deloc într-un fel pedagogic; dar articolul "ideal primar", nu), fie trăduceri incorecte. Nimeni nu va avea energie să scrie două pagini de dezbatere înainte să schimbe o greșală de tipar. Așa că dacă sunteți prea protectiv, o să deveniți responsabil, de facto, de faptul că sunt atât de multe greșeli.

Am spus ce aveam de spus. Sper că vă convinge că nu am nicio animozitate personală împotriva dumneavoastră. Probabil vom mai vorbi despre niște articole, s-ar putea chiar să vă cer ajutor. Eu mereu sunt gata să răspund la argumente matematice și să discut despre care este modul cel mai potrivit de a prezenta oncepte. Dar nu am chef să discut de altceva sau să mă implicit in partea "rețea socială" a acestui wiki.

Nelegat de asta: eu nu sunt sătisfăcut de cum s-a închis situația cu Filipjack, și comportamentul lui Străinu mi se pare chiar abuziv, din partea unui administrator. S-ar putea că la un moment dat să fie nevoie că alți utilizatori decât mine să stabilizească dacă stilul de editare a lui Filipjack2000 este semănător cu cel al lui 178.138. Dacă e cazul, în calitate de principalul contributor știițific a acestei enciclopedie, contez pe dumneavoastră ca să ne ajutați cu experiența dumneavoastră.

O zi frumoasă,

PS: (1) e deja târziu unde sunt, nu mai am energie să mă recitesc, știu că probabil sunt greșeli de română și sper că o să mă scuzați pentru asta; (2) dacă nu vreți că acest mesaj personal să stea pe pagina dumneavoastră de discuție, în puteți șterge, n-o să mă supăr.

Malparti (discuție) 16 decembrie 2023 13:13 (EET)