Tgeorgescu
Turnul Babel | ||||||||||||||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| ||||||||||||||||||||
Caută utilizatori după diverse criterii |
drs. Tudor Georgescu sau T. Georgescu, BSc, M
Motto-ul meu pe Wikipedia:
„Când vezi omul cu ochelari de cal îl ocolești. Că să stai să convingi prostul că e prost e cel mai inutil sport. Râzi de el și mergi mai departe.”
Motto-ul celorlalți despre activitatea mea pe Wikipedia:
„Pentru fanatic, intelectualul este diavolul, fiindcă intelectualul se îndoiește.”
|
The Defender of the Wiki Barnstar | |
Multe mulțumiri pentru eforturile depuse în păstrarea articolelor curate de spam și alte prostii. Wikipedia este un proiect de o calitate mai bună datorită editorilor harnici și conștiincioși ca tine! --Hu12 (discuție) 24 mai 2011 17:11 (EEST) |
The Original Barnstar | |
Many thanks for your help with the translation project! Doc James (talk · contribs · email) 11:20, 22 May 2012 (UTC) |
Confuzie de nume
modificareNu sunt dr. Tudor V. Georgescu, sunt drs. Tudor Al. Georgescu. Eu am numărat mai demult 13 de Tudor Georgescu în cartea de telefon a Bucureștiului.
Activitate pe Wikipedia
modificareVezi [1]. Prima mea contribuție pe rowiki: [2]. Prima mea contribuție pe enwiki: [3]. Menționat pe en:WP:EDITS printre top 2600 redactori ai en.wiki, pe întreaga ei durată.
-
Pentru munca depusă în redactarea articolelor cu privire la comunitatea LGBT și pentru atitudinea fermă împotriva bigoților de pe Wikipedia. Alexandru M., 8 februarie 2017, 12:41 (EET)
Eu nu scriu ca să placă publicului sau altor wikipediști, ci pentru că este adevărat conform WP:CHOPSY.
Specializarea mea pe Wikipedia sunt știrile nedorite. Adică dorite de oamenii de știință mainstream și nedorite de publicul plin de prejudecăți.
De ce atâta ură împotriva mea?
modificareAcesta este răspunsul meu la o întrebare de pe Quora:
În multe țări, dacă exerciți gândirea critică, ajungi la închisoare. Sau vei fi linșat de o mulțime furioasă.
Deci, da, acesta este un răspuns real la întrebarea dvs. reală, spre deosebire de alții care v-au înțeles greșit întrebarea și vă țin poliloghii că nu puteți avea libertate fără gândire critică.
Întrebarea a fost: cum lipsa gândirii critice cauzează libertatea personală? La aceasta întrebare am răspuns. V-am răspuns de ce a da dovezi de gândire critică este un obstacol în calea libertății personale. Este o lume rea și multe regimuri și mulți oameni urăsc curajul celor care manifestă abilități de gândire critică.
Administratorii sunt urâți de anumiți editor pentru că iau măsuri, eu sunt urât pentru gândurile mele.
Eu nu sunt urât pentru că încalc WP:Regulile noastre, ci tocmai pentru că le respect.
Poliția
modificareAm fost amenințat cu Poliția pentru simplul fapt că am opinii, care nu sunt nici măcar originale, pe teme de istorie și teologie. Și de ce ar fi ce scriu eu „abuzuri”? Sunt unul dintre principalii contribuitori la en:masturbation, am scris cel puțin 22,5% din articol (și chiar referitor la ce nu e scris de mine, eu adesea l-am prevăzut cu WP:SdI când s-a pus problema ștergerii sau păstrării fragmentelor respective). De ce nu s-au sesizat administratorii en.wiki că ce am scris eu acolo ar fi „abuzuri”? Că sunt pasaje scrise de mine care stau de ani de zile în acel articol, și niciun administrator nu s-a sesizat să le șteargă sau să mă blocheze de la editarea acelui articol. Articolul en:masturbation este consultat în medie de peste 5000 ori/zi de internauți din toată lumea (media pe aprilie 2023: 5972 ori/zi, în timp ce en:YouTube, aflată pe primul loc în martie, are o medie pe aprilie de 99763 ori/zi, fiind de 16,7 ori mai populară, în timp ce en:Pornhub, locul 348 în martie, este de doar 2,54 ori mai populară în aprilie, cu o medie de 15166 ori/zi — iar în ce privește tinerii, șansa de a cade pradă unei idei care le distruge viața este mult mai mare pe YouTube decât pe Pornhub — statisticile sunt date parțiale disponibile pe 24 aprilie 2023); (media pe mai 2024: 7334 ori/zi). Eu am introdus în articol cele mai multe susțineri conforme cu en:WP:RS/AC. Deci dacă ar trebui cineva scos drept țap ispășitor pentru prezentarea punctului de vedere medico-științific în articol, acela aș fi eu. Sigur că n-am scris acolo opinii personale, dar eu sunt cel mai responsabil pentru faptul că articolul redă consensul din medicina bazată pe dovezi și psihologie. Conform lui Dan Ungureanu, care discuta anume despre Alfred C. Kinsey, „Obscurantism este numele atitudinii religioase de a respinge și ignora datele științifice relevante într-o dezbatere publică. Este atitudinea conform căreia anumite date științifice nu trebuie știute.”[1] Terapeuții alternativi care umplu websiteuri pseudomedicale cu pericolele masturbării și pornografiei sunt pur și simplu escroci medicali, iar punctele lor de vedere nu pot fi citate pe Wikipedia drept WP:SdI. Similar, nu vom cita autorii de maculatură calificată drept „cancer literar ortodox” pentru a verifica susțineri medicale pe Wikipedia. Aici nu dezbatem păreri personale, ci redăm cunoașterea științifică. Nu facem doxografia opiniilor publicului, ci redăm informații având responsabilitate epistemică. Cui nu-i convine: există Conservapedia și OrthodoxWiki. Mă rog, diferența între fundamentaliști și obscurantiști este că fundamentaliștii sunt sinceri și chiar cred prostiile pe care le debitează. A fi pastor sau preot nu presupune nicio obligație de a nega știința psihiatrilor.
De la Universitatea Princeton citire: https://thesexpert.princeton.edu/2018/07/handy-is-it-bad-if-i-masturbate-every-day/ . Cine crede că universitățile nu discută public despre masturbare, din punct de vedere medico-științific, nu a pus piciorul într-o universitate.
[...] Yes, the "theory" of "porn addiction" is clearly a crude case of religious hysteria masquerading as science for political purposes. [...] Random person no 362478479 (talk) 14:19, 30 March 2023 (UTC)
Da, „teoria” „dependenței de pornografie” este în mod clar un caz grosier de isterie religioasă mascată drept știință în scopuri politice.
A reda consensul medical și consensul științific nu este o vină morală și cu atât mai puțin penală. A reda consensul istoricilor Bibliei nu este erezie decât pentru cei neduși la facultate (iar discursul fanaticilor ar fi credibil dacă oameni ca Bădiliță, Băltăceanu, Broșteanu, Oișteanu și Pleșu n-ar cunoaște erorile Bibliei până-n mici detalii—diferența este că ei sunt diplomați din punct de vedere pedagogic și nu discută știință-n public, cum face Bart Ehrman—acești profesori universitar români nu vor să vă strice credința, dar pot recita din memorie 100 erori ale Bibliei). Dacă nu vă convine: politicile și îndrumările Wikipediei nu pot fi contestate nici în drept civil, nici în drept penal. Dezobișnuiți-vă de gândul că Wikipedia are alte norme și valori decât Britannica (bis) și Larousse (bis). Și în mod clar nu va ceda presiunilor venind din partea unor secte religioase. Sau din partea unor religii naționale, ca în Pakistan.
Am studiat etica la facultate, cu Adrian Miroiu și Valentin Mureșan. Din punct de vedere etic, ideea că masturbarea (făcută în mediul intim-privat) ar fi imorală ține de secolele XVII și XVIII, nu de etica din secolele XX și XXI.[2][3][4][5][6][7][8][9] În zilele noastre demascarea masturbării drept imorală nu este o idee fericită pentru o teză de doctorat în etică (dacă doctorandul nu se opune acestei demascări).
Fundația Wikimedia are o adresă de e-mail la care poate fi raportată folosirea Wikipediei pentru pornografie infantilă, racolare de minori, ș.a.m.d. În cei mai mult de 20 ani de activitate a mea pe Wikipedia, nicio plângere întemeiată nu a fost trimisă la această adresă cu privire la persoana mea. Altfel aș fi fost alungat de mult de pe Wikipedia. Una e să trimiți plângeri la plezneală și cu totul altceva e să trimiți plângeri bazate pe realitate. Cei care s-au plâns despre mine la această adresă au probleme atât cu persoana mea cât și cu înțelegerea realității obiective. N.B.: eu n-am de unde ști cine sunt ei, deoarece nu am acces la aceste date.
Și da, am citit https://baselesslies.wordpress.com/2011/12/16/wikipedia-article-on-masturbation-corrected-according-to-socially-acceptable-and-healthy-moral-standards/ și comparat cu en:masturbation de la data respectivă. Autorul a uitat un lucru esențial: într-o problemă științifică se discută date (exemplu: [4]) și studii științifice, nu se bat câmpii despre nihilismul societății actuale.
Masturbarea este o activitate sexuală recunoscută ca aparținând normei și fiziologicului. Atitudinile sociale vizavi de masturbare sunt însă destul de variabile, păreri precum: este un păcat, este un semn de imaturitate, este nenaturală sau inhibă dezvoltarea organelor sexuale tind să nu aibă legătură cu realitatea obiectivă, ci mai degrabă cu cea subiectivă. Este practicată în proporție importantă în populația generală, de până la 95% în populația masculină, respectiv 65% în cea feminină. Este mai frecventă la adolescenți și adulți tineri, dar nu este exclusă nici la persoanele vârstnice. Atitudinea generală față de această practică sexuală este modulată de factori externi: model grup social-religie-mituri-familie.[10]
— Dana Stoian (2020) Sexologia de la A la Z
În secolul XXI ideea că masturbarea produce boli este habotnicie sau delir.
Pornind de la nivelul 0 – dar pe un fond ancestral carnasier – omenirea a ajuns să acumuleze, în câteva sute de mii de ani, comori experimentale de ingeniozitate în proliferarea cunoștințelor, în ciuda unor inevitabile epoci de regresiune intelectuală. Dar, pe măsură ce depășea o etapă istorică plină de suferințe, omenirea a găsit spirite luminate care s-au însărcinat să tragă maximum de învățăminte din eșecurile suferite. Apoi a pornit iarăși înainte, înarmată cu toate cunoștințele experimentale ale trecutului, cunoștințe pe care trebuie neapărat să le contabilizăm și să le apărăm.
A promova ortodoxia în defavoarea altor religii este subiectivism. Desigur, fiecare are dreptul să practice subiectivismul în afara Wikipediei.
Plângere penală
modificareÎi sfătuiesc pe utilizatori să nu mă amenințe cu plângere penală, ci să facă direct plângere penală. În Olanda amenda pentru un denunț calomnios este 10300 Euro, deci vă va trebui curaj sau să fiți foarte bogați să faceți plângeri penale contra mea.
Adevărul este că dacă s-ar comite fapte penale prin intermediul Wikipediei, aș face eu însumi plângeri penale. Dar disputele pe teme de istorie, teologie, sexologie, etc., nu constituie fapte penale. Și nu, nu aș dezvălui pe Wikipedia că am făcut plângere penală. Ca să fie clar: nu sunt procesoman, deci nu fac plângeri penale pe teme de dispute intelectuale. Pentru că știu extrem de clar că Poliția îmi va răspunde atunci cu „Fapta nu este prevăzută de legea penală.” Ar trebui să fiu foarte ignorant ca să nu știu asta. România nu mai are ideologie de stat, ca pe vremea lui Ceaușescu. Așa ca orice cetățean român are dreptul să critice ce vrea și pe cine vrea. Statul român are regim capitalist, nu ideologie capitalistă. Poți funcționa fără probleme în capitalism chiar dacă ești marxist-leninist. La supermarket nu te întreabă ce ideologie ai. Un cetățean român nu este arestat că a criticat capitalismul pe Facebook.
Mai clar: Dacă vrei să mă dai în judecată pentru calomnie din cauza editărilor mele pe Wikipedia, niciun avocat olandez sau român nu va accepta să pledeze cazul tău, deoarece îi voi scoate din barou.
Diagnostic valid
modificareDacă sunteți aici pentru a vă plânge de postările mele în ceea ce privește dependența de pornografie: nu există niciun document oficial de la Organizația Mondială a Sănătății, Asociația Medicală Americană, Asociația Psihiatrică Americană, Colaborarea Cochrane sau Asociația Psihologică Americană care să implice că dependența de sex/porno/masturbare ar fi un diagnostic valid. Nimic din toate astea nu are nimic de-a face cu propria mea persoană, nu-i așa?
Termenul „adicție” (=dependență) ține de psihologia populară (en:pop psych), nu de psihiatria mainstream. Nevroză, neurastenie și adicție nu sunt diagnostice psihiatrice din secolul XXI. Vremea acestor termeni a apus de mult.
Reprezentat legal
modificareNimeni nu poate reprezenta legal, în zilele noastre, oameni din Antichitate. Cu alte cuvinte, oamenii din Antichitate nu au nici drepturi legale și nici obligații legale în secolul XXI. Patrimoniul imaterial al unui om din Antichitate nu poate fi uzurpat. De ce? Pentru că asta e principial imposibil în drept.
Schizofrenie
modificareJohn Forbes Nash, Jr. a fost schizofrenic, dar a câștigat Premiul Nobel. Isaac Newton a fost diagnosticat de biografi cu schizofrenie paranoidă. Nikola Tesla nu mi-e clar dacă a fost schizofrenic, dar a fost în mod cert nebun.
De ce sunt așa hain?
modificareÎn viața offline nu sunt hain deloc. Dar n-am venit pe Wikipedia pentru a încheia compromisuri cu privire la cunoașterea științifică sau istorică. Wikipedia nu e un website pentru compătimire și caritate. Este un website pentru redat cunoașterea obiectivă fără compromisuri. Nu scriem că românii sunt cel mai bun popor sau că teologia creștină este adevărată în mod obiectiv sau că acupunctura vindecă boli pentru același motiv pentru care nu scriem 2+2=5.
Și sunt perfect de acord că de multe ori lucrurile nu sunt așa de clare ca-n exemplele de mai sus.
Ateism
modificareNu pot fi acuzat în mod rațional că aș fi ateu, deoarece asta ar pretinde citirea unei informații care ar exista în mod privat doar în mintea mea. Iar a mă considera agent al Noii Ordini Mondiale este delir paranoic. Diatribele contra NOM, illuminati, francmasoni și evrei sunt schizofrenie paranoidă. A mă considera comunist sau neomarxist nu are nicio legătură cu realitatea. Nu sunt activ politic, dar cred că liberalism clasic + protecție socială + ecologie este o idee bună.
Eu nu țin partea creștinilor, nu țin partea anticreștinilor, ci țin partea profesorilor universitari de Biblie de la cele mai renumite universități americane. Nu se poate da vina pe mine pentru ce se predă la Harvard, Oxford și Collège de France. De ce răspândesc eu aici ce predau ei acolo? Pentru că asta e Wikipedia: fabrică de răspândaci pentru ce se predă la universitățile de vârf din lume. Wikipedia este cureaua de transmisie a științei de carte care se predă la universitățile de vârf. Poate e o simplificare, dar e adevărată.
Pentru unii cititori ai Wikipediei, cunoașterea universitară este biciul cu care Antihrist chinuie drept-credincioșii. Conceptul de obiectivitate și în general epistemologia au fost inventate pentru a pune securea la rădăcina religiilor revelate.
Religia mea: cred în doi profeți evrei (Albert Einstein și Baruch Spinoza). Recunosc doi Mesia: Vasili Arhipov și Stanislav Petrov.
Bibliști „liberali”
modificareConform Liberal Bible Scholars Are Lying!!! pe YouTube sintagma „biblist liberal” înseamnă:
- în sens restrâns: oricine nu e protestant fundamentalist;
- în sens larg: oricine nu e creștin evanghelic.
Creștinii liberali îi identificau pe cercetători clasici cum ar fi Martin Noth[11] și Lothar Perlitt[12] drept „liberali” în timp ce ei erau de fapt foarte conservatori din punct de vedere teologic.
Cei care-i înjură pe „liberali” trebuie să știe faptul: creștinii fundamentaliști și evanghelicii nu sunt majoritari (nici în România, nici în Olanda, nici în SUA[13]). Populația adultă fundamentalistă sau creștin-tradiționalistă din România are 3,5 milioane de persoane (cele care au votat „Da” la referendum). Restul (adică majoritatea populației adulte) sunt creștini liberali sau de alte religii. Majoritatea populației României are „mentalitate francmasonică” în sensul folosit de Mircea Eliade în eseul său pe această temă.
Modernism înseamnă de fapt iluminism. Iar a fi radical anti-iluminism înseamnă a fi antieuropean și antiamerican.
Concepția WP:CHOPSY despre Biblie, într-o oră și jumătate: SATAN'S GUIDE TO THE BIBLE pe YouTube. Ideea că specialiștii în istorie biblică și arheologie biblică vin de la Satana există, dar Wikipedia o consideră delir paranoic.
Religia poate fi un mijloc excelent de a îmblânzi și de a antrena rasa bipedă perversă, obtuză și rea: dar în ochii prietenului adevărului orice fraudă, oricât de pioasă, este totuși o fraudă. Un pachet de minciuni ar fi un mijloc ciudat de a induce virtutea.
De ce susținem evoluția?
modificare„Mr. GIBERSON: When you ignore science, you end up with egg on your face. And the Catholic Church has had an awful lot of egg on its face for centuries because of Galileo. And Protestants would do very well to look at that and to learn from it.”—Evangelicals Question The Existence Of Adam And Eve, npr.org
Când exponenții designului inteligent vor face știință empirică în loc de fițe retorice, comunitatea științifică îi va asculta. Ziua aceea n-a venit încă. Concluzia tristă a acestei afaceri este că en:Phillip E. Johnson a murit fără să fi cunoscut ipoteza designului inteligent, deoarece nimeni nu s-a sinchisit s-o formuleze drept ipoteză științifică (adică s-o operaționalizeze empiric, cum se spune printre cei care au studiat o știință sau mai multe).
Părerea ta nu contează, la fel cum nu contează părerea mea. Contează faptul: comunitatea științifică a decis prin consens covârșitor ca teoria evoluției este știință, iar creaționismul științific și designul inteligent nu sunt știință.
Orice argumente care nu schimbă acest consens covârșitor al comunității științifice nu pot schimba realitatea științei pe plan mondial. Este o realitate că evoluția este știință. Este o realitate că nu este știință creaționismul. Această realitate nu o putem schimba nici tu și nici eu. Argumentele tale sau ale mele nu sunt luate în seamă de comunitatea științifică, deoarece noi nu facem parte din ea. Iar cei care fac parte din ea dar neagă evoluția știu despre ei înșiși ca sunt niște extremiști marginali. În știință cine nu convinge scepticismul organizat a pierdut partida, vezi CUDOS.
Dacă teoria evoluției ar fi dovedită falsă, alternativa la ea ar fi tot o teorie științifică respectând naturalismul metodologic și nicidecum o teorie creaționistă sau design inteligent.
Pe scurt: sunt foarte hapsân și „dictator” cu ignoranța, fanatismul, extremismul și pseudoștiința. Diferența dintre mine și un troll/provocator este că eu nu-mi bat joc de știința de carte (WP:CHOPSY). Trollii wikipedici disprețuiesc cunoașterea academică, în timp ce eu o cultiv și prețuiesc. Eu pe Wikipedia nu-i oprim pe creștini, dar îi oprim pe bigoți. Ideea că Biblia a fost transmisă 100% fidel, este lipsită de orice greșeală, de orice contradicție și nu a fost contrazisă sever de arheologia mainstream este bigotism, nu creștinism. Creștinismul nu se definește drept religia că Biblia este lipsită de greșeli.
În lumina arheologiei moderne și a istoriei pe tipic post-iluminist Biblia nu este o sursă credibilă (en:WP:HISTRS, en:WP:RSPSCRIPTURE). Cei care cred că Biblia este istoric corectă sunt ignoranți sau fanatici. Biblia este o mare operă literară, dar nu excelează la corectitudine istorică. Enorm de multe lucruri nu sunt disputate decât de necunoscători și fanatici. Unele lucruri nu mai sunt contestate de niciun om de știință sau istoric serios, de exemplu că Terra are peste 4 miliarde ani, sau că există monumente clădite de om din mileniile X și IX î.Hr. Cum spunea Edmond Constantinescu, oricine poate căuta pe Google și afla astfel că Darius Medul nu a existat niciodată.
Faptul că istoricii au aplicat metoda istorică susținerilor cu iz istoric ale Bibliei a fost un proces inevitabil din punct de vedere istoric. Chiar admițând că pionierii acestui proces ar fi putut muri subit înainte de a-și publica operele, tot s-ar fi găsit alții care ar fi făcut deducții similare. Creștinismul tradiționalist nu putea să nu fie pălit de aplicarea metodei istorice.
Nu există „a explica Biblia conform Bibliei”. Există „a explica Biblia conform fundamentalismului religios”. Sau „a explica Biblia conform teologiei liberale”. Sau „a explica Biblia conform istoricilor mainstream ai Bibliei”.
Cum i-am zis unui amic: „De fapt, dacă înțelegi Biblia din punctul de vedere al științei mainstream și al istoriei mainstream, ceilalți adventiști vor zice că a intrat dracu-n tine și te pune să blasfemiezi. Adventismul (și în general fundamentalismul creștin) este incompatibil cu știința modernă și metoda istorică. Eu mi-am ales partea.”
Caut să-mi aliniez propriile opinii la știința mainstream, istoria mainstream și arheologia mainstream. Nu caut să aliniez știința mainstream, istoria mainstream și arheologia mainstream la propriile mele opinii.
Dar despre câmpurile de energie?
modificare„Câmpul energetic” este un concept inept, care nu există în nicio știință, inclusiv în mecanica cuantică. Am căutat în arXiv și bioRxiv „câmp energetic” sau „câmpuri energetice” (energy field sau energy fields), și nu sunt prea multe rezultate: oamenii de știință adevărați nu iau serios în considerare conceptul. În timp ce câmpurile de energie există în Star Wars și en:Blake's 7, ele nu există în știință. Câmpurile energetice au același statut ontologic ca spiridușii. Pentru detalii: en:Energy field.
Potrivit Britannica, domeniul energetic (energy field) este activitatea oamenilor care produc energie industrial. Potrivit Congresului SUA, domeniul energiei atomice (atomic energy field) este munca oamenilor care produc energie nucleară.
Politică
modificareNu mai sunt activ politic. Modelele mele de politicieni, după care judec orice alți politicieni, sunt Reagan și Thatcher. De ce? Pentru că ei reprezintă liberalismul clasic, triumfător în lume (adică asupra lagărului socialist). Reagan, Thatcher și Bush 41 reprezintă Occidentul prosper și liber, ieșit biruitor în conflictele ideologice care au dominat secolul XX.
Eu nu sunt musai liberal, dar susțin „modelul cultural modern” față de cel „tradițional românesc”. Eu ader la etică, nu la religie. „Rebeliunea împotriva cerințelor moralității tradiționale fusese, de fapt, starea de spirit care a inițiat căutarea principiilor etice generale.”[14] Deci, de fapt, etica modernă (disciplină universitară) s-a născut din lupta contra moralității tradiționale.
Ca să înțelegi că dușmanii tradițiilor strămoșești sunt modernizarea și urbanizarea trebuie să studiezi. În schimb orice idiot poate da vina pentru asta pe iudeo-masonerie.
„A pune scopurile statului și ale națiunii mai presus de independența intelectuală și a pretinde totodată că ele sînt juste și morale este unul din tipurile de „trădare” pe care le denunță Benda.”—Andrei Pippidi, Julien Benda, Trădarea cărturarilor. Humanitas, București, 1993. p. 10.
Propagandă
modificareDe ce unele articole wikipedice aduc a propagandă? Din cauza legii lui Brandolini.
Wikipedia este o forță de propagandă ca întreg (prin milioanele ei de articole). Faptul că o forță partinică poate deforma zece sau o sută de articole nu are un impact semnificativ, mai ales când există Wikipedii în alte limbi cu care articolele dintr-o limbă pot fi comparate.
WP:PDVN nu este cale jumătate între Hitler a fost un mare ucigaș și Hitler a fost un înger salvator.
Globalism
modificareA fi pro-capitalism nu înseamnă că sunt orb la racilele capitalismului. Dar nici statele socialiste sau fasciste nu au avut o soluție mai bună. Capitalismul trebuie prețuit nu pentru că ar fi el bun, ci pentru că celelalte sisteme economico-politice sunt mult mai proaste. Într-un stat socialist sau fascist, cei care ar fi criticat excesele industrializării ar fi fost băgați la pușcărie, în timp ce în democrațiile liberale ei se pot exprima liber. În China dacă prin a-ți cere drepturile legale (nu drepturile omului, ci drepturile legale din China, deci nu mă refer la libertatea cuvântului, pe care chinezii au pierdut-o de mai multe decenii, dacă nu un secol) superi un șef de partid, intri la pușcărie.
Ce trebuie reținut: pe articole referitoare la Holocaust, ro.wiki nu poate avea un punct de vedere mult diferit decât cel al tizului meu care predă la Oxford. Pot exista mici dezacorduri pe detalii, dar nu mari dezacorduri cu el.
Avem exact aceeași abordare: în probleme de fizică nucleară redăm ce spun specialiștii, în probleme de Holocaust redăm ce spun specialiștii. Nu trebuie să fiu expert în fizică nucleară ca să știu cu certitudine că atomul de hidrogen are un singur proton. Sau chimist pentru a ști că ADN-ul nu poate avea 12 spirale (bucle, elice, brațe).
Cinism
modificareEi bine, eu nu sunt nici cinic, nici postmodernist în ce scriu pe Wikipedia. Eu cred că en:WP:BESTSOURCES au valoare. Bine, nu pentru toată lumea, nu toți s-au născut să fie intelectuali.
Lecția pe care românii trebuie trebuie s-o-nvețe de la Occident: cunoașterea obiectivă este mai importantă decât interesele economice sau politice. Asta e lecția istoriei: țările care au mizat pe cunoașterea obiectivă au câștigat, țările care au mizat pe propaganda ideologică au pierdut.
Ideea că tot ce se predă în universități și nu este științe exacte sau inginerie este o farsă ideologică merge mult, mult prea departe.
Nici măcar americanii (SUA) nu fac cercetare universitară rupți (izolați) de restul lumii. Dar ei au înțeles de mult acest lucru, așa că lor nu trebuie să le mai explic.
Interesul național
modificareEu nu promovez pe Wikipedia interesul național al niciunei țări. Nu lucrez în armată, securitate națională, poliție, administrație publică, diplomație și nu sunt politician. Ca atare, eu nu pot promova/combate interesul național al unei țări. Sunt mult prea mic pentru asta. Încercările de a modifica politica internațională prin editări pe Wikipedia sunt ilare. Sunt exact tipul de acțiuni pe care le-ar întreprinde un agent secret aflat în stare de ebrietate.
WP:Regulile noastre interzic propaganda pentru interesul național. Eu mă feresc de editări cu scop politic. Pot descrie fapte obiective despre politică, dar nu fac editări partinice (pro domo sua). Patriotismul trebuie manifestat în afara Wikipediei și nu pe Wikipedia. Aici cunoașterea obiectivă are prioritate absolută asupra tezelor patriotice. Eu nu țin cu informația pro-patria, ci țin cu cunoașterea obiectivă. Sunt internaționalist, nu naționalist. Pe Wikipedia se pot scrie articole obiective și neutre despre România, nu se poate scrie propagandă pentru România. Eu pe Wikipedia nu sunt dușmanul României. Dar nu fac nici propagandă pentru ea. „Dacă nu subscrii la propagandă ești dușmanul țării” e gândire de securist. Din moment ce sunt wikipedist, nu subscriu la propagandă. A cita WP:SURSE academice mainstream e opusul propagandei. Nu dăm validitate egală între cunoaștere universitară și propagandă.
Școala românească de istorie zice așa, școala maghiară de istorie zice altfel, iar teoria admigraționistă zice și mai altfel. Cine are dreptate? În momentul de față, niciuna din cele trei teorii nu are în mod obiectiv dreptate. Iar la analizele ADN nu e foarte mare diferență între români și unguri. În universitățile din Cehia, Polonia, Franța și Olanda, teoria continuității daco-romane nu este privită drept dovedită. Sigur, nici teoria contrarie nu este privită drept dovedită. Atât certitudinile școlii românești cât și cele ale școlii maghiare se năruiesc după ce treci granița.
Wikipedia este dușmănoasă cu propaganda. Când pe Wikipedia lucrurile sunt privite conform en:WP:SCHOLARSHIP, nu ajută a face declamații bazate pe subiectivitate. Nu suntem la disciplina oratorie.
De ce tradiționaliștii și naționaliștii nu mă suportă? Conform lui Leo Strauss, „filosofia este negarea zeilor cetății”.[15] Ca filosof, singurul lucru pe care-l pot face este să zdrobesc zeii cetății. Nu am altă alegere și nu am alt scop în viață. Cine ia filosofia în serios nu are altă soartă. Ăsta-i scopul facultății de filosofie: să producă oameni care distrug zeii cetății.
Îmi văd țara conform cunoașterii obiective și scriu despre țara mea conform cunoașterii obiective.
Cine ne creează probleme
modificareProfessor Dale Martin: Write it down. Say it tonight, before you go to sleep. Say it in the morning, when you wake. Every day of the semester say it before you go to sleep. Say it when you wake. Can anybody tell me what it means? “Doubt everything.” Doubt everything. Okay. And that includes me, because I’m going to lie to you a lot all semester long. Or, at least, somebody will accuse me of that I guarantee.
Profesorul universitar Dale Martin: Noteaz-o. Spune-o în seara asta, înainte de a te culca. Spune-o dimineața, când te trezești. Spune-o în fiecare zi a semestrului înainte de a te culca. Spune-o când te trezești. Îmi poate spune cineva ce înseamnă? „Îndoiește-te de tot.” Îndoiește-te de tot. Bine. Și asta mă include și pe mine, pentru că o să te mint mult tot semestrul. Sau, cel puțin, cineva mă va acuza de asta, garantez.
Extremiștii interbelici români
modificareAceștia discutau cea mai potrivită cale de a comite genocid la masa de prânz și înaltă cultură la masa de seară. Eroarea este să credem că au fost ori una, ori alta. Nu, au fost amândouă în aceeași persoană. Ei erau atât rafinați oameni de cultură, cât și ațâțători la genocid.
Libertatea cuvântului
modificareConform WP:NU#ANARHIE și en:WP:FREE, libertatea cuvântului înseamnă că în niște limite rezonabile guvernului îi este interzis să se amestece în exprimarea liberă a opiniilor. Asta nu presupune nicio obligație din parte comunității Wikipediei de a accepta exprimarea neîngrădită a opiniilor. Websiteul Wikipedia este proprietatea privată a Fundației Wikimedia, Fundația Wikimedia nu este guvern de stat, deci utilizatorii nu se bucură de libertatea neîngrădită a cuvântului pe Wikipedia. Pe scurt: Wikipedia este proprietatea WMF, iar WMF decide cui acordă cuvântul. În 99,9% din cazuri asta revine administratorilor Wikipediei.
A fi crezut
modificareEu nu cer să fiu crezut pe cuvânt de onoare, ci pe citat WP:SURSE. Sigur, e nevoie de oarece pricepere pentru a interpreta sursele, dar priceperea vine citind cât mai multe surse pe același subiect.
Deci nu pozez în expert sau specialist, sunt doar un om inteligent care citează surse.
Medicină
modificareOrac (David Gorski) a afirmat "Quacks really hate Wikipedia." Tradus: "Escrocii medicali urăsc Wikipedia din toți rărunchii."
Voi avea grijă ca medicina alternativă și complementară să nu aibă nicio șansă pe ro.wiki, conform declarației programatice de pe WP:LUNATICII a șefului cel mare.
„Most quacks hate Wikipedia, and homeopaths hate it with a passion. Homeopathy is the second most contested article on Wikipedia, after Jesus, and this spreads across multiple language versions of Wikipedia.”—Guy Chapman
„Majoritatea escrocilor medicali urăsc Wikipedia, iar homeopații o urăsc cu patos. Homeopatia este al doilea cel mai contestat articol de pe Wikipedia, după Isus, ceea ce s-a răspândit în versiuni în mai multe limbi ale Wikipediei.”—Guy Chapman
Nu am studiat medicina, nu pretind să dau sfaturi medicale, dar nu-mi este greu să judec dacă o sursă este conformă cu WP:MEDSI. Sunt multe susțineri medicale care pot fi valide, dar nu sunt susținute de surse compatibile cu WP:MEDSI. Rolul meu nu este să judec prin prisma unui specialist în științe medicale, ci să evaluez sursele după niște parametri clari și obiectivi. Iar sursele conforme cu MEDSI sunt lăsate să vorbească de la sine (nu le alterez cu părerile mele personale). Într-adevăr, dacă există un „delict wikipedic” este acela de a exprima păreri personale în articole.
De ce nu am devenit administrator
modificarePrivind la ce pățesc administratorii ro.wiki, pentru mine să devin administrator nu ar fi o promovare, ci o pedeapsă. Nu vreau să par cinic sau machiavelic, dar e mult mai comod să scoți castanele din foc cu mâna altuia.
Am fost amenințat în repetate rânduri cu Poliția, deși n-am fost administrator nici măcar un minut. Și sincer, Poliția oricum n-ar avea nimic de urmărit penal cu privire la ce fac eu pe Wikipedia. Deci nu mă tem că voi fi cercetat penal pentru activitatea de pe Wikipedia. Că eventual un polițist poate deveni curios, se poate, dar n-are ce afla din punct de vedere penal. Mai mult: polițiștii olandezi sunt prietenoși cu cetățenii cinstiți.
Eu caut să am un cuvânt de spus pe Wikipedia, dar nu să fiu șef. A fi șef mi-ar răpi timp prețios și m-ar face paratrăsnetul ro.wiki.
Cine sunt |
---|
Cine suntmodificareRomân prin naștere, supus olandez prin naturalizare (dublă cetățenie) Diplome: - 1991 Bacalaureat și Certificat de calificare profesională de la Liceul de Informatică nr. 1, București (acum numit: Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu” (București)); - 1999 Licență în filozofie de la Universitatea din București; - 2004 Propedeuză în sociologie de la Universitatea din Amsterdam; - 2007 Bachelor of Science în sociologie (BSc) de la Universitatea din Amsterdam. Specializarea: sociologia muncii, organizațiilor și guvernării. - 2008 am primit permisiunea de a purta titlul universitar drs.[16] de la Informatie Beheer Groep, care este instanța olandeză de recunoaștere a diplomelor străine. Membru al Uniunii Sociologice Olandeze Membru[17] al Mensa România și Mensa Olanda, care sunt părți ale Mensa International, Ltd. Am fost membru și prieten al File Threads Database, care și-a încetat activitatea. Susținător al Fundației Skepsis (societatea scepticilor olandezi). Membru al Societății olandeze contra escrocheriilor medicale. Membru absolvent al Ligii Studenților Români din Străinătate Vorbesc: româna, engleza, franceza și olandeza (nivelul 4, numit acum nivel B2, conform diplomei NT2-II, a nu se confunda cu nivelul 4 de la Wikipedia:Babel, care ar însemna un nivel echivalent unui vorbitor nativ). Citesc și înțeleg: italiana și ceva spaniolă. Știu să citesc: caracterele chirilice. Autori favoriți: M. Heidegger, H.G. Gadamer, C.G. Jung, Leo Strauss, Allan Bloom. Competența religioasă: cunoscător al Bibliei (la nivel de sens literal, autodidact). Pentru cine știe să citească, mărturia Scripturii este clară: despre faptul că eu sunt un dumnezeu și un Fiu al lui Dumnezeu mărturisesc Isus Hristos (Ioan 10.33-36), Sf. Apostol Pavel (Fapte 17.28) și psalmistul (Psalmii 82.6/81.6).[18] Scriptura este o sursă imprimată, controlată, revizuită și comentată de dr. Ieronim din Stridonium și de dr. Martin Luther. Ca atare, afirmațiile anterioare sunt cunoaștere enciclopedică în conformitate cu criteriile de verificare ale Wikipedia.[19] Not. Sigur, nu sunt singurul dumnezeu de pe planeta asta, care are miliarde de dumnezei. Așa că a fi un dumnezeu și un Fiu al lui Dumnezeu este cel mai normal lucru din lume. Că Dumnezeu are mai mulți Fii este scris negru pe alb la Geneza 6.2,4 și la Iov 1.6; 2.1; 38.7. Ca atare, vestea cea bună a Bibliei ne face conștienți că suntem dumnezei. Astfel, cititorii Bibliei devin conștienți de natura lor divină, de faptul că ei sunt zei și zeițe. Nu vreau să fiu asociat cu absurditățile din Biblie. De aceea mă exprim mai clar: ce am scris mai sus nu este părerea mea despre Biblie, ci părerea Bibliei despre mine. Este absurd? Da. Este absurditatea mea? Nu. Hacker autodidact (hardware modder, atenție: nu sunt nici cracker și nici haxor, din moment ce identitatea mea de hacker se bazează pe modificarea setărilor de Device Configuration Overlay). Prin urmare, profilul meu psihologic este descris pe următoarele situri: Manifestul hackerului, Manifestul cyberpunkerului. Caracterizări online: de Dan A. Lăzărescu și de Lucian Gh. Iordănescu Ce fac eu la nervi: [7]. Modelul meu ideal al Wikipediei: știință de carte după chipul și asemănarea Ivy Plus. Pentru fanatici eu sunt trimisul Satanei, cu misiunea de a nega WP:Adevărul. De exemplu Napoleon Săvescu m-a acuzat că aș fi agent al Noii Ordini Mondiale. Nu știu dacă el își dă seama de asta, dar modul la care-mi critică editările se reduce la: metoda istorică este cea mai pestilențială doctrină vomitată vreodată dintre fălcile iadului.[20][21][22] Deoarece metoda istorică, la modul la care e practicată de WP:CHOPSY, conduce în mod necesar la ceea ce el consideră drept pângărirea istoriei și religiei țării mele de origine. Ceea ce el consideră drept pângărire este pur și simplu scrierea istoriei la nivel universitar. WP:CHOPSY nu au drept scop flatarea pioșeniei și nici Wikipedia nu are acest scop. Dacă toate universitățile respectabile i-au dat en:Plonk (Usenet), nu e sarcina noastră de a en:WP:RGW. În mod sigur nu sunt trădător de țară pentru simplul motiv că afirm că i s-a dat plonk. Că a primit plonk e vina lui, nu a mea. Editările mele de pe Wikipedia în câteva cuvinte: punct de vedere mainstream academic în mod conservator. Nu mă opun niciodată redării faptelor obiective și nu șterg bucuros informație bazată pe fapte, chiar dacă ea încalcă WP:N. Cărțimodificare
|
Mesaj pentru utilizatori noi |
---|
Mesaj pentru utilizatori noimodificareUtilizatorii noi ar face bine să nu se certe cu mine, căci eu (în special pe en.wiki) sunt un magnet pentru atacuri la persoană, iar atacurile la persoană pot conduce la blocare. Secretul? Caut să urmez politicile și îndrumările Wikipediei cu mare scrupulozitate. Dar cei străini de regulile Wikipediei nu înțeleg asta. Wikipedia are reguli care guvernează cum trebuie redactorii să editeze, cum trebuie să se comporte și cum sunt mediate conflictele. Oricine are dreptul la greșeli ocazionale, dar a persista în greșeală va conduce la blocare. Dorința noastră este însă ca cei care încalcă regulile noastre să se pocăiască de asta și să devină redactori conștiincioși. Decizia de a urma regulile noastre este întotdeauna o alegere personală, dar are consecințe enorme pentru activitatea dvs. pe Wikipedia. Nu pot decide în locul dvs., dar pot să vă spun că este înțelept să urmați regulile noastre. Deci nu urmăresc să vă văd blocat. Dar dacă nu puteți face față, veți fi blocat. Eu nu vă pot alunga de pe acest website, de fapt există un singur redactor care vă poate alunga de pe acest website, acel redactor sunteți dvs. Ideea cu privire la citirea regulilor noastre este să vă schimbați comportamentul. Noi dorim ca să vă comportați conform regulilor enciclopediei noastre, dacă nu puteți face asta veți fi blocat sau alungat. Eu dau revenire doar la editări despre care îmi este clar că sunt en:WP:CB (vorbind din punctul de vedere al cunoașterii academice), deteriorează articolul sau violează WP:POL. Nu dau revenire dacă asta îmi este incert. Cred că trebuie să vă decideți dacă sunteți pentru sau contra regulilor noastre. Dacă acționați contrar regulilor noastre veți avea probleme pe acest website. Dacă editările dvs. sunt conforme cu WP:POL, ele vor rezista probabil în timp, altfel orice redactor experimentat va trebui să vă dea revenire. Prin a afirma asta nu sunt agresiv, ci spun lucrurilor pe șleau. (Olandezii sunt foarte direcți cu privire la ce greșesc alții.) Sunt direct, nu rău intenționat. Pot părea rău, dar de fapt nu fac altceva decât să apăr normele și valorile acestui website. Sunt foarte dur cu bigoții, dar rezonabil și conciliator cu oamenii rezonabili. Cu oamenii care se arată rezonabili sunt mult mai conciliant decât alți utilizatori experimentați. Cu cei care nu-și bat joc de știință/istorie/enciclopedie sunt chiar foarte tolerant. Nu urăsc redatori în calitate de persoane; urăsc încălcarea regulilor noastre. Consider că orice redactor își poate schimba comportamentul în orice moment. Puțini din cei care se angajează în războaie de editare fac în mod real asta, dar e deja altă treabă. Atât timp cât știți când să vă opriți, vi se poate ierta aproape totul pe Wikipedia. Nu greșeala conduce la blocare, ci a persista în greșeală. Excepții: outing, racolarea de minori pentru activități sexuale și amenințările juridice. Dacă vi se aduc critici conforme cu WP:Regulile noastre, acceptați-le și conformați-vă. Dacă ați inițiat un conflict, opriți conflictul și cereți-vă scuze. Dacă veți căuta să evitați blocările prin uz de WP:CLONE veți fi în cele din urmă alungat de pe Wikipedia. Noi suntem toleranți, dar nu retardați. Wikipedia are un obiectiv (scop), are norme și valori; cei care le încalcă sunt blocați sau alungați. Nu sunt absurd: dacă îmi oferiți WP:SURSE că aveți dreptate, voi scrie eu însumi din punctul dvs. de vedere. Am puterea de a bloca pe cineva? Nu, nu sunt administrator. Am puterea de a izgoni de pe Wikipedia pe cine vreau? Nu. Eu n-am blocat pe nimeni, dar am reclamat frecvent încălcări ale regulilor noastre, care s-au soldat deseori cu blocări, în multe cazuri definitive (adică pe termen nedefinit). Eu sunt tolerant și înțelegător, dar astea nu trebuie confundate cu tâmpenia, nu pot fi luat de prost de adversarii principiilor impuse de WMF. |
Despre neutralitate |
---|
Despre neutralitatemodificareBiblia wikipedistului: „La început a fost Kate Turabian.” Nimeni nu poate fi total neutru. Ca orice bun wikipedist, eu părtinesc știința și cunoașterea academică, fără compromisuri și fără a avea de ce-mi cere scuze pentru asta. Asta se aplică inclusiv la editările mele pe subiecte religioase (există cunoaștere academică și în ce privește teologia). De ex., contrar acuzațiilor de anticreștinism de pe rowiki, pe enwiki am fost acuzat că aș face reclamă pentru mișcarea creștinilor născuți din nou: [8]. Ceea ce e cert e că sunt oropsitorul bigotismului, al pseudoștiinței și al extremismului naționalist. Sunt foarte dur cu habotnicii, dar rezonabil și împăciuitor cu cei care sunt rezonabili. Par un patrulator feroce, dar oamenilor rezonabili care vor să urmeze regulile Wikipediei le este foarte ușor să se înțeleagă cu mine. „La fotbal nu e ca la handbal”. Eu combat încălcări grave și bătătoare la ochi ale regulilor noastre. Wikipedia nu poate fi mumă cu religia unei minorități (pe plan mondial) și ciumă cu religiile altor minorități. A nu putea pricepe ca teologia creștină este o credință subiectivă înseamnă a nu mai dispune de teoria minții. Dacă Dumnezeu există este o problemă de metafizică. Dacă știm dacă Dumnezeu există este o problemă de epistemologie. Problema enunțată de Immanuel: metafizica nu este cunoaștere obiectivă. Adică sufletul și Dumnezeu nu pot fi obiecte ale cunoașterii. Wikipedia nu aderă nici la pro-creștinism, nici la anti-creștinism, nici la pro-ateism, nici la anti-ateism. Wikipedia a fost, este și va fi certată cu cei care se opun prezentării obiective și critico-istorice a religiilor. Wikipedia pur și simplu nu ține partea celor care consideră că metoda critico-istorică este o înșelătorie diavolească. La ortodocși și la catolici credința că Biblia interpretată literal este lipsită de erori se numește erezie. Sensul Adevărat al Bibliei™ este o idee scornită de agarici inculți.[23] Aici pe Wikipedia credem profesorii universitari de la WP:CHOPSY pe cuvânt, nu credem teologia fundamentalistă pe cuvânt. Argumentul „Michael Coogan și Bart Ehrman spun minciuni” nu are trecere pe Wikipedia (pe en.wiki i se dă repede cu flit). Mult mai efectiv este argumentul „Gunther Plaut și Nahum M. Sarna au zis altfel”. Mie dacă mi se arată corect că și alte puncte de vedere sunt mainstream în loc să le combat, nu ezit să învăț de la alții. Consider că în mare Coogan și Ehrman au dreptate, dar nu sunt nici pe departe singurii care pot avea dreptate. Wikipediștilor nu li se cere să fie de acord cu ei, ci doar să arate respect față de știința lor de carte. Li se cere să fie de acord cu faptul că atât Coogan cât și Ehrman au scris WP:SdÎ, acest lucru nu poate fi negociat, așa că a face nazuri puerile pe tema asta n-are niciun rost. Andrei Pleșu, Gabriel Liiceanu, Cristian Bădiliță și Andrei Oișteanu nu consideră că ce scriu Coogan și Ehrman pe specialitatea lor ar fi propagandă ateistă sau blasfemie (căci asta ar fi foarte neprofesional și neacademic din partea acestor profesori universitari români). Nu există nicio cerință ca cei doi să fie recunoscuți drept competenți de către bigoți și ignoranți. Ei sunt recunoscuți drept competenți de către colegii lor de breaslă și, drept consecință imediată, de către comunitatea Wikipediei. În antropologie, istorie, sociologie, studii religioase, se face diferența între emic și etic. Un discurs emic este: „Dumnezeu-Fiul ne-a revelat în Biblie că Nimeni nu vine la Tatăl Meu decât prin Mine. De aceea noi l-am ales pe El drept Domn și Mântuitor personal.” Un discurs etic este: „Anumite culte creștine susțin că oamenii se pot mântui doar prin a-l accepta pe Isus, pe care ei îl cred Dumnezeu, drept domn și mântuitor personal. Alți creștini susțin că toți oamenii buni se pot mântui. Din perspectiva studiilor religioase, alegerea acelor culte ține de mitologie, susținerile despre dumnezeirea lui Isus nefiind altceva decât mituri creștine.” Articolele Wikipediei trebuie scrise din punct de vedere etic, adică din perspectiva unor cercetători universitari care privesc fenomenul religios din afara lui, chiar dacă pe alocuri pot fi incluse pentru ilustrare luări de poziție sau citate din interiorul fenomenului religios. „Rudolf Steiner are dreptate” ar fi un adevăr transcendent, iar Wikipedia nu are acces la adevăruri transcendente. Ea are acces doar la opiniile învățaților, cum ar fi știință, cercetări academice și presa de încredere. Studiile religioase asupra esoterismului occidental nu pleacă de la premiza că Steiner (sau Jiddu Krishnamurti, sau Osho Rajneesh, sau Mantak Chia) ar fi avut dreptate, deoarece o astfel de premiză nu este cunoaștere obiectivă. Dacă un autor scrie un articol de istoria ocultismului în care încearcă să demonstreze că Rudolf Steiner sau Swami Shivananda au făcut miracole reale, referenții vor zice că omul nu merită publicat pentru că este complet tâmpit. În schimb, un articol care demască falsele minuni ale Elenei Blavatschi va fi publicat cu brio, deoarece nu contravine metodologiei studiilor religioase. Credințele pur subiective nu pot fi corecte în mod obiectiv, de aceea este o prostie să vorbim de „religia corectă”, prin definiție religiile nu pot fi obiectiv corecte. Wikipedia nu are dreptul să afirme nici „creștinismul este o religie falsă” și nici „creștinismul este religia adevărată” — pot fi însă prezentate aserțiuni WP:VERificabile din WP:SURSE, referitoare la creștinism, iar faptele obiective pro și contra creștinismului vor fi redate ca atare, conform WP:SURSELOR. Teologii (ăia mai cu doxă) știu că nu se poate dovedi nici că există Dumnezeu, nici că Isus ar fi Dumnezeu. Ce înseamnă obiectivitate în materie de religie: cine spune că știe că Dumnezeu există bate câmpii; cine spune că știe că Dumnezeu nu există bate câmpii; cine spune că știința demonstrează că Dumnezeu există bate câmpii; cine spune că știința demonstrează că Dumnezeu nu există bate câmpii. Pur și simplu anumite teze sunt credință și nu știință. Sunt teze despre care știința nu are nicio părere și nici măcar în mod teoretic nu le poate cerceta: dacă există Dumnezeu, ce fel de Dumnezeu există, câți dumnezei există, dacă există viață după moarte, ce fel de viață după moarte există, care e religia corectă, care e teologia corectă a acelei religii, etc. Aceste lucruri nu se pot ști (cunoaște), se pot doar crede în mod subiectiv (ca la biserică). De aceea este totală pierdere de timp să ne certăm pe astfel de lucruri. Wikipediștii se pot înțelege cu toți cei care știu că este o diferență între ce se predă la universitățile de vârf și ce predică propria lor biserică și totodată înțeleg că Wikipedia este menită să redea ce se predă la aceste universități. Despre „Isus e Dumnezeu” nu se poate spune în mod obiectiv nici că e adevărat și nici că e fals. Dar despre „soarta veșnică a omului depinde de a achiesa la o opinie subiectivă și arbitrară (și anume cea a bisericii din care se întâmplă să fac parte)” se poate spune direct „las-o jos că măcăne”. Dacă Dumnezeu ar fi considerat credința importantă ar fi adus dovezi importante. Un copil nu poate fi educat de propriul tată cu „Poate că nu-ți sunt tată. Poate că nu exist. Nu doresc să-ți dovedesc că exist.” Ce se afirmă fără dovezi, se respinge fără dovezi. De la Immanuel citire: dogmele religioase sunt subiective și arbitrare. Drobul de sare de care teologia nu se poate feri este că o opinie subiectivă și arbitrară poate fi respinsă în mod subiectiv și arbitrar. Credințele creștine sunt prin definiție opinii subiective. Deci abandonarea creștinismului nu este din punct de vedere obiectiv o eroare. Sigur, aici este o enciclopedie și discutăm despre surse și credibilitatea lor, nu despre credințele noastre personale. Credințele personale sunt inevitabile, dar prioritate are aici știința de carte. Știință de carte înseamnă ce se predă la Ivy Plus (dar nu numai acolo). Tehnic, ceea ce adaug la Wikipedia poate să nu aibă nicio legătură cu opiniile mele personale, de ex. am tradus din en.wiki punctele de vedere ale Seminarului lui Isus, dar nu sunt de acord cu ele. Am învățat repede că Wikipedia nu este pentru opinii proprii, ci pentru știința de carte. „Cercetare academică seculară” nu înseamnă „ateistă”, ci înseamnă: clerul nu are din oficiu puterea supremă de decizie asupra tuturor concluziilor cercetării. Vreți ca punctele dumneavoastră de vedere să fie incluse în Wikipedia? Demonstrați cu WP:SURSE că ele sunt știință mainstream sau viziune academică majoritară. A ne cere să considerăm Pământul plat, Pământul gol și geocentrismul la fel de credibile ca sistemul heliocentric sau creaționismul Pământului tânăr la fel de credibil ca teoria evoluției este o jignire pentru inteligența noastră. Din punctul de vedere al științei de carte aceste puncte de vedere nu sunt egale, deci nu sunt egale nici pentru Wikipedia. Unele dintre ele sunt tratate drept fapte științifice și teorii științifice valide, iar celelalte sunt etichetate drept aberații, tocmai pentru că preferăm știința de carte neștiinței. Preoții care predică ideea că Biserica Ortodoxă Română combate evoluția sunt schismatici (tind către o schismă). Pe Wikipedia nu discutăm despre adevărat sau fals decât în cazuri rare și extrem de clare. În rest discutăm despre reputația autorilor, reputația revistei, reputația editurii, retractare, ce spun specialiștii despre sursa respectivă și alți parametri clari și obiectivi care pot afecta încrederea pe care o putem avea în sursa respectivă. Eu pe Wikipedia nu apăr decât punct de vedere pentru care sunt convins că se poate demonstra în mod obiectiv că sunt puncte de vedere academice mainstream și actuale. Și eu sunt de acord că Wikipedia nu e menită să redea știința de carte care se făcea acum vreo 60 - 100 de ani prin America. Deci, vreți să eliminați anumite puncte de vedere de pe Wikipedia? Demonstrați cu WP:SURSE că fie nu sunt mainstream, fie sunt depășite din punct de vedere academic. Dar n-o să vă credem pe cuvânt: Wikipedia are nevoie de surse, nu de cuvântul de onoare al redactorilor ei. Și chiar o să vă respingem punctul de vedere dacă se poate demonstra că acele puncte de vedere s-au predat în ultimii 25 de ani la WP:CHOPSY (excepțiile fac domeniile în care cunoașterea a evoluat extrem de rapid, dar și acest lucru trebuie demonstrat cu surse mainstream — exemplu: sursele care numesc bosonul Higgs „particulă ipotetică” sunt depășite în această privință). Misiunea Wikipediei este să redea papagalicește știința mainstream și cercetarea academică mainstream. Aici nu e un forum pe care s-ar renegocia consensul științific sau pe care s-ar adăuga comentarii personale la știință și cercetare academică. Pentru cine vrea să traducă articole mature din enwiki, răspunsul meu este: „Spor la tradus!” Ce rost are? Rolul științei de carte este să scoată omul din rândul ignarilor, sau vorba aia: „Cărți, te fac neprost!” Eu nu mai sunt activist politic sau religios: caut să educ nu să convertesc. Scopul Wikipediei este de a răspândi cunoașterea, nu de a răspândi credințe religioase sau politice. Eu am încetat să frecventez Biserica Adventistă și PNL-ul înainte de a deveni wikipedist. Eu nu caut să aduc voturi liberalilor, ci folosesc liberalismul drept sistem de cunoștințe descriptive pentru a explica modernitatea și lumea contemporană. Lumea contemporană și în special Occidentul nu pot fi înțelese fără a înțelege liberalismul. Acesta este un punct de vedere descriptiv, nu normativ. Este Wikipedia antiromânească? Wikipedia nu ține cu o țară sau etnie, ci ține cu cunoașterea obiectivă, ca atare Wikipedia nu e nici pro-românească, nici antiromânească. Wikipedia nu este cenzurată spre a nu aduce ofense orgoliilor unei etnii. Wikipedia nu are vaci sacre. Pe ro.wiki românii sunt o etnie ca oricare alta, iar România o țară ca oricare alta. Din punct de vedere juridic aveți angajamentul să respectați WP:PDVN în toate editările dvs. de pe Wikipedia. Aici v-am explicat detaliat ce înseamnă WP:PDVN. Sigur, în dubiu textul politicilor și îndrumărilor bate explicațiile mele. Pentru oamenii inteligenți, onești, de bună credință, Wikipedia:Regulile sunt în favoarea ta. Pentru bigoți, fanatici, extremiști și apologeți ai pseudoștiinței regulile nu sunt în favoarea lor. Despre istoriemodificare
Faptul că pe internațional istoricii români nu și-au impus punctul de vedere nu e nici extremism, nici conspirație. Și nici măcar nu e vina mea. Eu nu pot fi ținut responsabil pentru ce predau top 100 universități din SUA. Și normal că Wikipedia ține cu universitățile de vârf, astea-s regulile jocului. Dacă dvs. considerați că universitățile occidentale sunt pe ștatul de plată al Noii Ordini Mondiale, atunci Wikipedia este un paravan pentru Noua Ordine Mondială. Prin concepție Wikipedia este o enciclopedie mainstream și care prețuiește libertățile occidentale în defavoarea extremismului și bigotismului. Încă ceva: este o totală bătaie de joc să-ți faci nevoile pe metoda istorică, dar să-ți intitulezi lucrările scrieri de istorie. De la iluminism încoace istoria a fost epurată de supranatural. Noi aici nu servim o ideologie, ci servim informarea cu privire la știință. Nu servim o religie, ci servim informarea cu privire la istorie. Eu nu sunt anti-român, dar resping cu dispreț orice teorie care consideră România drept Miezul din Fanta sau Grădina Maicii Domnului. Despre mituri și credințe religioasemodificareFilosofii și oamenii de știință nu sunt foarte prietenoși cu miturile. Filosofia și prin urmare știința au apărut prin negarea veracității miturilor. Bunul simț ne spune că Pământul e plat și imobil; știința ne spune că e rotund și se rotește — trageți singuri concluzia. Vedeți The Relativity of Wrong de Isaac Asimov. Da, asta include miturile inculcate de istoriografia național-comunistă. Mulți români s-au atașat la aceste mituri și cine li le sfărâmă este văzut drept dușmanul țării. Intelectualii demni de acest nume sunt mai degrabă dedicați adevărului decât tribului propriu. Dar unii au rămas la reflexul că gândirea critică ar fi crimă contra orânduirii. Cei care preferă miturile gândirii critice ar face bine să evite Wikipedia. Ea nu este cenzurată pentru a nu leza sensibilitățile fanaticilor, bigoților și ignoranților. Problema cu Istoria din Școală pe YouTube (Zaiafet). Metoda istorică beștelește miturile protocroniste și religia neamului. Din păcate trăiți cu câteva secole prea târziu pentru a mai schimba ceva din asta. După cum spunea Neil Asher Silberman, "what we're doing is just continuing a struggle a scholarly struggle that's been going on for a hundred years the boundary just now happens to be in the story of the Israelites and the Israelite Kingdom and it's moving forward slowly to separate religious literature and spirituality from what we call history." Banc: cum se numește un om care nu are nimic sfânt? Filosof. Filosofia se poate face doar cu ciocanul. Filosofi credincioși există; filosof smerit nu poate exista. Cartea din anul 2018 The Skeptics' Guide to the Universe menționează ostilitatea față de critică drept una din componentele majore ale pseudoștiinței.[24] În știință cine nu convinge scepticii a pierdut partida. Metoda științifică și metoda istorică nu urăsc religia. Nu e nevoie de nicio ură față de furnici pentru a distruge mușuroaie de furnici cu buldozerul. Despre Bibliemodificare„Diferența dintre teoreticianul credinței și credincios e la fel de mare ca aceea dintre psihiatru și nebun.” Emil Cioran, Demiurgul cel rău. Unii care doar fac pe istoricii habar n-au că următoarele se predau la Harvard despre Biblie/creștinism:
Rețetă: metoda istorică + Biblia... iar fundamentaliștii vor striga „Blasfemie!” Istoria practicată cum trebuie și fundamentalismul practicat cum trebuie nu lasă alte opțiuni. Asta nu are nicio legătură cu persoana mea. Este doar o chestiune de timp până când fundamentaliștii vor realiza că metoda istorică este inamicul credinței lor. Ăsta e probabil material pentru o carte numită Știința de carte și inamicii ei. O enciclopedie serioasă nu poate pactiza cu bigoții. Într-o zi vor zice ca Luther, "Metoda istorică este cel mai mare dușman pe care-l are credința: ea nu vine niciodată în ajutorul lucrurilor spirituale, ci—cel mai adesea—luptă împotriva Cuvântului divin, tratând cu dispreț tot ce provine de la Dumnezeu."[25] Între ce să facem comparație: între ce se predă la Harvard despre Biblie/creștinism și idiosincraziile unor agitatori bigoți? Prin construcție Wikipedia a ales pentru Harvard și contra redării teologiei fundamentaliste drept adevărată în mod obiectiv. Eu abordez creștinismul sine ira et studio: nu scriu doar de rău sau doar de bine despre creștinism, ci scriu dintr-o perspectivă exterioară și imparțială, pe baza unor surse agreate de WP:CHOPSY. Bineînțeles că pătimașilor asta li se pare beștelire, dar profesorilor universitari de Biblie de la Harvard și Collège de France nu li se pare. Este o deosebire pe care unii oameni nu o înțeleg: eu nu cultiv batjocura religiei, ci cunoașterea academică superioară despre religie. Credințele Wikipediei despre religie nu sunt creștin-fundamentaliste și nici măcar comune (populare), ci sunt școlite academic mainstream. Eu susțin pluralitatea de opinii: i-am citat drept WP:SdÎ atât pe Israel Finkelstein, cât și pe Michael Coogan și William G. Dever, care l-au criticat foarte acid pe Finkelstein. Prin pluralitate de opinii nu înțeleg opiniile înfierate la en:WP:RANDY, en:WP:NOBIGOTS și WP:MARGINALE. Fundamentaliștii creștini și cei evrei au mizat pe arheologie ca mijloc de a dovedi istoricitatea Bibliei și au pierdut pariul. Ei pot fi comparați cu un preot care a pierdut banii bisericii la cazinou. S-au ales cu o frumusețe de disonanță cognitivă și tot ce pot face este să predice furios minciuna că arheologia nu poate contrazice Biblia. Eu nu sunt creștin, dar dacă aș fi creștin aș fi supralapsarian, deoarece nu cred că există liber arbitru. Conform dictonului, poți face ce vrei, nu poți voi orice vrei. Supralapsarianism înseamnă: cei damnați sunt damnați dinaintea creării lumii, iar cei mântuiți sunt mântuiți dinaintea creării lumii. Faptele personale sau credințele personale nu pot influența cu nimic acest lucru. Mersul la biserică și rugăciunea nu au niciun efect cu privire la mântuire. De ce este blamat Soros?modificareGeorge Soros a promovat educația occidentală, nu spălarea creierului. Multora care nu ar fi avut această posibilitate le-a oferit educație universitară occidentală. Soros este urât de cei care urăsc Occidentul prosper și liber, de cei care urăsc democrația liberală și a avea o țară ca afară. Sigur că cei care au învățat astfel îi sunt recunoscători (cu excepția lui Viktor Orbán), dar nu sunt „vânduți”. Fundația Soros nu dictează cu cine să votezi, ce religie să ai și nu e agentură. Ea nu este o organizație de îndoctrinare, ci promovează știința de carte predată de universitățile occidentale. Cei care-l acuză pe Soros de indoctrinare ideologică sunt niște ratați antisemiți. Mulți intelectuali nu pot vinde țara nici dacă ar vrea neapărat asta, pentru simplul motiv că nu au acces la informații secrete și nici factori de decizie nu sunt. De exemplu, eu nu am lucrat pentru CIA pentru că ei nu au nevoie de a cincea roată la căruță.
Ce trebuie reținut din astamodificareMorala: redați știința de carte en:WP:MAINSTREAM și urmați WP:Regulile noastre. Se pare că de fapt nu scriu ca să vorbesc cu mine singur/degeaba. Anumiți nemulțumiți de regulile Wikipediei au citit ce-am scris. Dar, în confuzia lor, mă acuză pe mine de dictatură, ca și cum eu aș fi stabilit regulile de bază ale Wikipediei și nu Jimbo sau WMF. Nu eu am introdus combaterea pseudoștiinței pe Wikipedia, iar la o enciclopedie serioasă este cel mai firesc lucru să facă asta, nu e nimic nerezonabil în această cerință. |
Etnicitate |
---|
EtnicitatemodificareAu venit rezultatele analizelor ADN, eu sunt: 70,3% de etnicitate balcanică (sârbi, croați, bosniaci, macedoneni, albanezi, bulgari, români, etc., dar mai puțin unguri și nu ucrainieni, polonezi și ruși), 21% de etnicitate grecească/sud-italiană (greci, ciprioți, cretani, maltezi, sardinieni, italieni meridionali) și provin pentru 8,7% din Orientul Mijlociu (care poate însemna arabi, perși sau iranieni, evrei, egipteni, copți, turci, sirieni, yemeniți, kurzi, irakieni, etc. — nu mi-au ieșit gene de așchenazi, de mizrachi, de evrei yemeniți sau de sefarzi). Un procentaj înalt de etnicitate balcanică și un procentaj ceva mai redus de etnicitate grecească sunt tipice pentru românii testați de MyHeritage. Ce nu este tipic pentru români sunt rădăcinile mele în Orientul Mijlociu, dar ele reprezintă un procentaj destul de redus. Testul a evaluat zece generații. Asta înseamnă că pe la 1600-1700 am avut strămoși evrei, arabi sau perși (nu prea se poate ști cu precizie ce nație erau, atât că nu erau evrei din diaspora). Conform modelelor de pe GED Match aș fi mai degrabă bulgar decât român, iar dintre zecile de combinații de două etnii ar fi probabile: moldovean + grec tesalonicean și ungur + evreu așkenaz. Pe alte modele cea mai apropiată etnie ar fi kosovar, eventual sârb sau croat. Pe Admixture Studio mi-au ieșit un procentaj mare de a fi român și procentaje mici de a fi druz și samaritean. Este aproape sigur că sunt descendent al lui Carol cel Mare, la fel ca majoritatea covârșitoare a utilizatorilor ro.wiki. Ce cred despre patrie? Amicus Plato, sed magis amica veritas. Concluzia: genetic sunt preponderent român, cu o mai mică parte având legătură cu Israelul (ceea ce poate însemna druz, samaritean sau evreu așkenaz). Deși biblic (tatăl decide spița) s-ar putea să fiu evreu, nu sunt evreu nici halahic (mama decide spița), nici prin educație și nici prin convertire. Iar dacă aș face copii, nici nu i-aș boteza, nici nu i-aș tăia împrejur. După alte surse sunt mai mult rom (2,7%) decât evreu central-european (1,3%). |
Legislație |
---|
LegislațiemodificareToate editările mele de pe Wikipedia trebuie să se conformeze dreptului californian și celui federal american. Dacă nelocuind în România și scriind ca supus olandez din Olanda pe un proiect privat californian mi-ar fi aplicabilă legislația României este o temă pe care se pot scrie mai multe teze de doctorat în drept. |
Note
modificare- ^ Ungureanu, Dan (). „Noul obscurantism”. Critic Atac. Accesat în .
- ^ Buckle, Stephen () [1991]. „Natural Law”. În Singer, Peter. A Companion to Ethics. Blackwell Companions to Philosophy. Wiley. p. 171-174. ISBN 978-1-118-72496-5. Accesat în .
- ^ Buckle, Stephen (). „Dreptul natural”. În Singer, Peter; Boari, Vasile; Mărincean, Raluca. Tratat de etică. Polirom. p. 201-203. ISBN 978-973-46-0243-8.
- ^ Arroyo, Christopher (). Kant's Ethics and the Same-Sex Marriage Debate - An Introduction. Springer International Publishing. p. 131. ISBN 978-3-319-55733-5. Accesat în .
- ^ Mihailov, Emilian; Constantinescu, Mihaela; Flonta, Mircea (). ACȚIUNE ȘI RAȚIUNE. IN MEMORIAM VALENTIN MUREȘAN. Editura Universității din București - Bucharest University Press. p. 91. ISBN 978-606-16-1248-2. Accesat în .
- ^ Iftode, Cristian (). „Proiectul unei etici minimale. Dificultăți și ambiguități”. În Universitatea din București. Analele Universității București: Filosofie. Universitatea București. p. 28-31. ISSN 0068-3175. Accesat în .
- ^ „Interviu cu Emilian Mihailov (episod special)”. Buzzsprout. . Accesat în .
- ^ „Interviu cu Emilian Mihailov (episod special)”. Facultatea de Filosofie. . Accesat în .
- ^ Episodul 9. Interviu Emilian Mihailov pe YouTube
- ^ Stoian, Dana (). „V. Comportamentul sexual normal 5.2.3. Autogratificarea sexuală” (PDF). În Navolan, Dan; Stoian, Dana; Craina, Marius. Sexologia de la A la Z (ed. a II-a). Timișoara: Editura „Victor Babeș”. p. 69. ISBN 9786067861922 Verificați valoarea
|isbn=
: checksum (ajutor). - ^ Ueberlieferungsgeschichtliche Studien and Geschichte Israels
- ^ Die Bundestheologie im Alten Testament
- ^ Barna, George; Munsil, Tracy. „American Worldview Inventory 2024 (Release #4) New Research Reveals the Limitations of Christian Evangelicalism in American Society” (PDF). Arizona Christian University.
- ^ Leys, Wayne A. () [1941]. „7. Rationality and duty”. Ethics And Social Policy. Read Books Limited [Prentice-Hall, Inc.] p. 132. ISBN 978-1-4474-9493-5. Accesat în .
Rebellion against the demands of traditional morality had been, in fact, the frame of mind that initiated the quest for general ethical principles.
- ^ Piovan, Dino; Giorgini, Giovanni (). „Chapter 11 The Philosopher and the City”. Brill's Companion to the Reception of Athenian Democracy: From the Late Middle Ages to the Contemporary Era. BRILL. p. 382. doi:10.1163/9789004443006_013. ISBN 978-90-04-27651-2.
- ^ Adică doctorandus; pe sistem Bachelor/Master este echivalent cu Master of Arts (MA), în ce privește absolvenții de filosofie. Totuși pe format internațional drs. se traduce cu M (de la Master) în loc de MA, MA fiind rezervat în Olanda absolvenților pe proces Bologna. Prescurtarea drs. este autentică, recunoscută legal, dar nu înseamnă dr.mult. (doctorate multiple).
- ^ Vezi legitimație și verso legitimație.
- ^ Așa cum remarca Alan Watts ~ The bible is a dangerous book pe YouTube.
- ^ Este doar o glumă, nu o luați serios. De fapt, niciodată nu trebuie să WP:VERificați aserțiuni prin surse religioase primare.
- ^ Mead, James K. (). Biblical Theology: Issues, Methods, and Themes. Presbyterian Publishing Corp. p. 31. ISBN 978-0-664-22972-6.
- ^ Hesketh, Ian (). Victorian Jesus: J.R. Seeley, Religion, and the Cultural Significance of Anonymity. University of Toronto Press. p. 97. ISBN 978-1-4426-6359-6.
- ^ Tearle, Oliver (). The Secret Library: A Book-Lovers' Journey Through Curiosities of History. Michael O'Mara Books. p. 90. ISBN 978-1-78243-558-7.
- ^ „Ei de fapt nici nu stiu ca interpreteaza un text. Nu au notiunea asta. Potrivit principiului obiectivitatii, prima parere a unui om care afla ceva este intodeuna gresita; sunt de fapt dorintele lui subiective si prejudecatile lui care ii determina prima opinie. De abia dupa ce incepe sa studieze sistematic subiectul, potrivit principiilor stiintei moderne, omul are sansa de a-si depasi subiectivitatea naturala. Iar acesti crestini, raman aici, la parerea informata de dorintele si prejudecatile lor; ei considera ca aceste concluzii sunt scrise explicit in textul biblic, nu rezultatul unei interpretari. Si oricum, interpretarea literalista iti da posibilitatea sa scoti din Biblie orice concluzie vrei. Numai tratand Biblia ca pe orice alta carte, analizand-o in context istoric si potrivit principiilor criticii literare, poti intelege ce a vrut sa spuna fiecare autor, si ce semnificatie avea fiecare doctrina pentru contemporanii lui.” minrest, tpu.ro
- ^ Novella, Steven; Novella, Bob; Santa Maria, Cara; Novella, Jay; Bernstein, Evan (). The Skeptics' Guide to the Universe: How To Know What's Really Real in a World Increasingly Full of Fake. Hodder & Stoughton. p. 165. ISBN 978-1-4736-9641-9.
- ^ Luther, Martin (). The Table Talk Or Familiar Discourse of Martin Luther. D. Bogue. p. 164.