Viktor Orbán

Prim-ministrul Ungariei
Acest articol se referă la Viktor Orbán. Pentru alte sensuri, vedeți Orban (dezambiguizare).
Nu confundați cu Ludovic Orban.
Viktor Orbán
EPP Helsinki Congress in Finland, 7-8 November 2018 (45777983671) cropped.jpg
Date personale
Născut (56 de ani)[1][2][3] Modificați la Wikidata
Székesfehérvár, Republica Populară Ungară Modificați la Wikidata
PărințiGyőző Bálint Orbán[*]
Erzsébet Sípos[*] Modificați la Wikidata
Frați și suroriGyőző Orbán[*]
Áron Orbán[*] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuAnikó Lévai
Număr de copii5 Modificați la Wikidata
CopiiRáhel Orbán[*]
Gáspár Orbán[*]
Sára Orbán[*]
Róza Orbán[*]
Flóra Orbán[*] Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Hungary.svg Ungaria Modificați la Wikidata
Etniemaghiar Modificați la Wikidata
ReligieCalvinism[*][4] Modificați la Wikidata
Ocupațiepolitician
jurist
fotbalist
avocat Modificați la Wikidata
Cel de-al IV-lea și al VIII-lea prim-ministru al Ungariei
În funcție
6 iulie 1998 – 27 mai 2002
Precedat deGyula Horn
Succedat dePéter Medgyessy
Deținător actual
Funcție asumată
29 mai 2010
Precedat deGordon Bajnai

PremiiKnight Grand Cross of the Order of St. Gregory the Great[*]
St. Stephen Prize[*] ()
HazteOir.org Prize[*]
Grand Cross of the Order of Merit of Hungary[*]
Ordinul Național de Merit în grad de Mare Cruce[*] ()
Partid politicFidesz (conservator)
Alma materTeleki Blanka high school and junior high school[*]
Universitatea „Eötvös Loránd” din Budapesta
Semnătură
Accession Treaty 2011 Viktor Orbán signature.svg
Prezență online

Viktor Orbán (pronunție maghiară: Pronunție audio audio; n. ,[1][2][3] Székesfehérvár, Republica Populară Ungară) este un politician maghiar, prim-ministru al Ungariei între 1998-2002 și apoi din 2010 până în prezent. FIDESZ, formațiunea conservatoare pe care o conduce, a obținut la alegerile legislative din 2010 peste două treimi din mandate.

BiografieModificare

Orbán Viktor s-a născut în orașul Székesfehérvár. A copilărit în localitățile rurale Alcsútdoboz și Felcsút. În 1977 s-a mutat cu familia în Székesfehérvár. A urmat un liceu cu profil de limbă engleză. Între 1981-1982 a efectuat serviciul militar, după care urmat studiile la Universitatea Eötvös Loránd din Budapesta, pe care a absolvit-o în 1987. În 1989 a studiat un an la Oxford.

Viktor Orbán s-a căsătorit cu Anikó Lévai, de profesie juristă. Îi place foarte mult sportul, în special fotbalul, a și jucat la echipa de fotbal Felcsút.

Cariera politicăModificare

Viktor Orbán a fondat partidul FIDESZ în 30 martie 1988 (fides în latină înseamnă loialitate) FIDESZ = Alianța Uniunii Tineretului Democratic- Civic.

În 1990 a devenit membru al parlamentului ungar din partea partidului FIDESZ, partid de dreapta.

Orbán prim-ministruModificare

În 1998 FIDESZ-MPP au câștigat alegerile cu 42% în alianță cu partidul Forumul Democrat Maghiar, Orbán avea vârsta de 35 de ani. Noul guvern a luat măsuri de reforme radicale în administrația statului, în special cu economia și privatizarea, după modelul german. A creat noua funcție de cancelar, de asemenea după model german și austriac. A avut succes în privința economiei inflația a scăzut de la 15% din anul 1998 la 10% în anul 1999 PIB-ul s-a ridicat din 4% la 5% a crescut exportul industrial, deficitul bugetului a scăzut, simpatizanți FIDESZ-ului s-a ridicat la 43%. Guvernul Orbán a continuat negocierile de aderare cu UE dar în ritm scăzut.

Partidul FIDESZ a colaborat în tăcere cu partidul ultra-naționalist din opoziție MIEP (în maghiară: Magyar Igazság és Élet Pártja) liderul acestui partid era și este István Csurka care în guvernul Antall în perioada (1991 - 1992) a ocupat funcția de deputat și vice-președinte al partidului MDF era și unul din fondatorii partidului MDF, a fost scos din partid pe data 5 iunie 1993 apoi István Csurka care era și scriitor a înființat partidul MIEP în 1993. (în alegerile din 2002 nu a trecut pragul necesar de intrare in parlament de 5%, a primt 4,37%) partidul MIEP care era de retorică antisemită, a pretins că Tratatul de la Trianon nu era just, nedrept a dorit revizia granițelor vechi prin pace (Ungaria Mare). Această colaborare era necesară deoarece majoritatea membrilor din coaliție era fragil, mic, și aveau nevoie de un sprijin în parlament.

În mass-media, și presa internațională partidul FIDESZ a fost criticat, în special pentru legitimația maghiară, un certificat pentru ungurii de dincolo de granița Ungariei, explicația a fost efectul negativ al Tratatului de la Trianon asupra maghiarilor de peste hotare. Adrian Năstase a semnat și a acceptat la Budapesta în 2002 înaintea alegerilor generale din Ungaria cu guvernul maghiar despre înțelegerea asupra legitimația de maghiar. Mai târziu, în martie, guvernul Orbán a fost criticat și de Federația juridică de la Brussel. În alegerile din 2002, FIDESZ a pierdut cu o diferență mică față de MSZP câteva sute de voturi, astfel că MIEP a pretins ca alegerile au fost fraudate.

CriticiModificare

Criticii lui Orbán au inclus lideri autohtoni și străini (inclusiv fostul secretar de stat al Statelor Unite Hillary Clinton, [5] cancelarul german Angela Merkel, [6] și președinții Comisiei Europene José Manuel Barroso,[7] și Jean-Claude Juncker[8]), organizații interguvernamentale, organizații neguvernamentale. Mai exact, el a fost acuzat că a continuat reforme antidemocratice; reducerea independenței presei din Ungaria, a sistemului judiciar și a băncii centrale; modificarea Constituției Ungariei pentru a preveni modificările legislației susținute de Fidesz; și de cronism și nepotism. [9]

Obran a susținut în mod regulat investițiile în natalitatea scăzută a țării. Orban a abordat „marea teorie a înlocuirii” (O teorie populară în rândul neo-naziștilor) care emulează o abordare nativistă de a respinge imigrația străină de frica înlocuirii de către imigranți: „Dacă Europa nu va fi populată de europeni în viitor și luăm acest lucru așa cum este dat, atunci vorbesc despre un schimb de populații, pentru a înlocui populația europenilor cu altele ”, a spus Orbán.

Unele partide de opoziție și critici consideră și Orbán un oponent al integrării europene. În 2000, partidele de opoziție MSZP și SZDSZ și presa de stânga au prezentat comentariul lui Orbán potrivit căruia „există viață în afara UE” ca dovadă a antieuropeismului și a simpatiilor sale cu dreapta radicală. [10][11] În aceeași conferință de presă, Orbán a lămurit că „încercăm să facem aderarea rapidă, deoarece poate stimula creșterea economiei Ungariei”.

Magnatul de afaceri maghiaro-american și activistul politic George Soros a criticat că Orbán a gestionat criza europeană a migranților din 2015, spunând: "Planul său tratează protecția frontierelor naționale ca obiectiv și a refugiaților ca un obstacol. Planul nostru tratează protecția refugiaților ca fiind granițele obiective și naționale ca obstacol. "[12]

Guvernul Orbán a început să atace Soros și ONG-urile sale încă de la începutul anului 2017, în special pentru sprijinul acordat imigrației mai deschise. În iulie 2017, ambasadorul israelian în Ungaria s-a alăturat grupurilor evreiești și alții pentru a denunța o campanie de panou publicitar susținută de guvern. Criticii lui Orbán au afirmat că „evocă amintiri despre afișele naziste din timpul celui de-al doilea război mondial”. Ambasadorul a declarat că campania „evocă amintiri triste, dar și semănă ura și frica”, o aparentă referință la Holocaust. Ore mai târziu, Ministerul Afacerilor Externe din Israel a emis o „clarificare”, denunțându-l pe Soros, afirmând că „subminează continuu guvernele alese în mod democratic din Israel” și organizațiile finanțate „care defăimă statul evreu și încearcă să-i refuze dreptul de a se apăra”. Clarificarea a venit cu câteva zile înainte de o vizită oficială în Ungaria de către premierul israelian Benjamin Netanyahu. [13] Mesajele anti-Soros au devenit elementele cheie ale comunicării și campaniei guvernului de atunci, care, printre altele, au vizat și Universitățile Central Europeane.

Politica externăModificare

În septembrie 2016, i-a acuzat pe politicienii UE de nihilism pentru lipsa de reacție în fața valului de emigranți intrați în Europa începând cu 2015. De asemenea a pledat pentru înființarea unei armate a UE, care, în opinia sa, ar trebui să controleze Marea Mediterană.[14]

NoteModificare

  1. ^ a b „Viktor Orbán”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  2. ^ a b Viktor Orban, Munzinger-Archiv, accesat în  
  3. ^ a b Viktor Orbán, Brockhaus Enzyklopädie, accesat în  
  4. ^ http://hetek.hu/belfold/200702/orban_hite  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  5. ^ „Letter to the Prime Minister of Hungary from the Secretary of State of the United States of America” (PDF). . Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .  Parametru necunoscut |url-status= ignorat (ajutor)
  6. ^ "Angela Merkel criticized Viktor Orban behind closed doors", Daily News Hungary, 9 October 2015.
  7. ^ „The European Commission reiterates its serious concerns over the Fourth Amendment to the Constitution of Hungary”. . Accesat în . 
  8. ^ "Happy slaps, rambling speeches and jaw-dropping insults... this is the man who RUNS the EU", Daily Express, 28 June 2016.
  9. ^ „Press freedom a loser in Viktor Orbán's winner-take-all Hungary”. . Accesat în . 
  10. ^ „Orbán: van élet az EU-n kívül is”. Új Szó. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  11. ^ „Orbán Viktor – Wikidézet”. Wikiquote (în Hungarian). Accesat în . 
  12. ^ ""Orbán accuses Soros of stoking refugee wave to weaken Europe", Bloomberg, 30 October 2015.
  13. ^ Baker, Luke (10 July 2017) Israel backs Hungary, says financier Soros is a threat, Reuters, accessed 19 March 2019.
  14. ^ Ungaria: Premierul Viktor Orban îi acuză de "nihilism" pe liderii UE, 11 septembrie 2016, Agerpres, accesat la 12 septembrie 2016

Legături externeModificare

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Viktor Orbán


Predecesor:
Gyula Horn
Listă de prim-miniștri ai Ungariei
1998–2002
Succesor:
Péter Medgyessy
Predecesor:
Gordon Bajnai
Listă de prim-miniștri ai Ungariei
2010–
Succesor:
-