Gyula Horn

politician maghiar
Gyula Horn
Date personale
Nume la naștereHorn Gyula János Modificați la Wikidata
Născut5 iulie 1932
Budapesta
Decedat19 iunie 2013
Budapesta
ÎnmormântatCimitirul Kerepesi Modificați la Wikidata
Căsătorit cuAnna Király
Număr de copii2 Modificați la Wikidata
Cetățenie Ungaria Modificați la Wikidata
Ocupațiepolitician
diplomat
economist Modificați la Wikidata
Locul desfășurării activitățiiBudapesta Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba maghiară[1][2]
limba rusă[1]
limba engleză[1]
limba croată[1]
limba sârbă[1] Modificați la Wikidata
Cel de-al III-lea Prim-ministrul Ungariei
În funcție
din 15 iulie 1994 – 6 iulie 1998
Precedat dePéter Boross
Succedat deViktor Orbán

PremiiPremiul Carol cel Mare ()
Crucea de Mare Merit a Republicii Federale Germania[*]
Memminger Freedom Prize 1525[*][[Memminger Freedom Prize 1525 |​]]
Großes Goldenes Ehrenzeichen am Bande für Verdienste um die Republik Österreich[*][[Großes Goldenes Ehrenzeichen am Bande für Verdienste um die Republik Österreich |​]] ()
Das Glas der Vernunft[*][[Das Glas der Vernunft (politics award)|​]]
Schärfste Klinge[*][[Schärfste Klinge |​]]
Q1179847[*] ()
Courage-Preis[*][[Courage-Preis (award)|​]] ()
Humanitärer Preis[*][[Humanitärer Preis |​]] ()
Partid politicMSZP (Socialist)
Alma materRostovski gosudarstvennîi iekonomiceski universitet[*][[Rostovski gosudarstvennîi iekonomiceski universitet (education organization in Rostov-on-Don, Russia)|​]] (economie, )[1]
Semnătură

Gyula Horn (n. 5 iulie 1932, Budapesta - d. 19 iunie 2013, Budapesta) a fost prim-ministrul Ungariei din 15 iulie 1994 până la 6 iulie 1998.

În 1989, Horn a avut un rol major în procesul de deschidere a „Cortinei de fier”, în Germania de Est, care a contribuit la unificarea ulterioară a Germaniei.

Horn a primit numeroase premii pentru realizările sale în domeniul afacerilor externe, printre altele, Premiul Carol cel Mare din Aachen în 1990.

Rolul său în 1956

modificare

Deși pachetul de austeritate fiscală aflat sub conducerea sa a erodat popularitatea sa, cea mai controversată parte a vieții sale este rolul său după revoluția din 1956, care a început la 23 octombrie și a fost zdrobită în zilele de după 4 noiembrie.

La sfârșitul lunii octombrie a intrat în Garda Națională, corpul armat al revoluției constând din soldați, polițiști și luptători pentru libertatea civică. În decembrie sa alăturat brigăzilor "pufajkás" (în limba germană Steppjackenbrigade), un organism paramilitar comunist înființat pentru a ajuta trupele sovietice invadatoare să restabilească regimul comunist și a slujit acolo până în iunie 1957.[3] Rolul său presupus este controversat în anumite cercuri, deoarece astfel de echipe au fost acuzate de implicare în torturarea, hărțuirea și chiar executarea civililor în timpul și după revoltă.

Potrivit lui, fratele său mai mare a fost ucis de revoluționiști în timpul revoltei. Cu toate acestea, certificatul de deces al fratelui său declară că a murit într-un accident rutier din mediul rural[4]. Fiica sa, sa născut la 30 octombrie.[5] "Condițiile au fost rele, revolta a eliberat mulți criminali care au pus în pericol siguranța publică. În grupul pufajkás am apărat ordinea juridică", a declarat el pentru Die Welt 50 de ani mai târziu. "În primul rând, aș dori să clarific faptul că 1956 nu a fost o luptă împotriva comunismului, nici măcar rebelii nu au vrut să-l șteargă, acest lucru este prezentat incorect astăzi".[6]

Rolul exact al Hornului în zdrobirea revoluției este neclar, deoarece rapoartele brigăzii sale erau lacune; cu toate acestea, în 1957 a primit premiul "Pentru Forța de Muncă-Țărănesc", care a fost acordat numai acelora ale căror servicii au câștigat satisfacție. La zece ani mai târziu, în calitate de prim-ministru, a fost întrebat și criticat în această parte a vieții sale, a spus doar: "Am fost pufajkás. Și ce?"[7]

  1. ^ a b c d e f Horn Gyula (în maghiară), Adunarea Națională[*], accesat în  
  2. ^ CONOR.SI[*]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  3. ^ „Hogyan védte a "törvényes rendet" Horn pufajkás osztaga?”. HVG.hu. Accesat în . 
  4. ^ „Elment az utolsó szocialista miniszterelnök”. MNO.hu. Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ „Horn Gyula nem a szovjetekre lőtt 56-ban”. 444.hu. Accesat în . 
  6. ^ „Horn: 56 nem a kommunizmus elleni harc volt”. Index.hu. Accesat în . 
  7. ^ „Nem lehet már halogatni a szembenézést a múlttal”. Origo.hu. Accesat în . 


Predecesor:
Péter Boross
Listă de prim-miniștri ai Ungariei
1994-1998
Succesor:
Viktor Orbán