Gyula Horn
| Gyula Horn | |
.jpg) | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Horn Gyula János  |
| Născut | 5 iulie 1932 Budapesta |
| Decedat | 19 iunie 2013 Budapesta |
| Înmormântat | Cimitirul Kerepesi |
| Căsătorit cu | Anna Király |
| Număr de copii | 2 |
| Cetățenie |  Ungaria |
| Ocupație | politician diplomat economist |
| Locul desfășurării activității | Budapesta |
| Limbi vorbite | limba maghiară[1][2] limba rusă[1] limba engleză[1] limba croată[1] limba sârbă[1] |
| Cel de-al III-lea Prim-ministrul Ungariei | |
| În funcție din 15 iulie 1994 – 6 iulie 1998 | |
| Precedat de | Péter Boross |
| Succedat de | Viktor Orbán |
| Premii | Premiul Carol cel Mare () Crucea de Mare Merit a Republicii Federale Germania[*] Memminger Freedom Prize 1525[*] Großes Goldenes Ehrenzeichen am Bande für Verdienste um die Republik Österreich[*] () Das Glas der Vernunft[*] Schärfste Klinge[*] Munkás-paraszt Hatalomért emlékérem[*] () Courage-Preis[*] () Humanitärer Preis[*] () |
| Partid politic | MSZP (Socialist) |
| Alma mater | Rostovski gosudarstvennîi iekonomiceski universitet[*] (economie, )[1] |
| Semnătură | |
 | |
Modifică date / text  | |
Gyula Horn (n. , Budapesta, Regatul Ungariei – d. , Budapesta, Ungaria) a fost prim-ministrul Ungariei din 15 iulie 1994 până la 6 iulie 1998.
În 1989 a avut un rol major în procesul de deschidere a „Cortinei de fier”, în Germania de Est, care a contribuit la reunificarea Germaniei.
Horn a primit numeroase premii pentru realizările sale în domeniul afacerilor externe, printre altele, Premiul Carol cel Mare din Aachen în 1990.
Rolul său în 1956
modificareDeși pachetul de austeritate fiscală aflat sub conducerea sa a erodat popularitatea sa, cea mai controversată parte a vieții sale este rolul său după revoluția din 1956, care a început la 23 octombrie și a fost zdrobită în zilele de după 4 noiembrie.
La sfârșitul lunii octombrie a intrat în Garda Națională, corpul armat al revoluției constând din soldați, polițiști și luptători pentru libertatea civică. În decembrie sa alăturat brigăzilor "pufajkás" (în limba germană Steppjackenbrigade), un organism paramilitar comunist înființat pentru a ajuta trupele sovietice invadatoare să restabilească regimul comunist și a slujit acolo până în iunie 1957.[3] Rolul său presupus este controversat în anumite cercuri, deoarece astfel de echipe au fost acuzate de implicare în torturarea, hărțuirea și chiar executarea civililor în timpul și după revoltă.
Potrivit lui, fratele său mai mare a fost ucis de revoluționiști în timpul revoltei. Cu toate acestea, certificatul de deces al fratelui său declară că a murit într-un accident rutier din mediul rural[4]. Fiica sa, sa născut la 30 octombrie.[5] "Condițiile au fost rele, revolta a eliberat mulți criminali care au pus în pericol siguranța publică. În grupul pufajkás am apărat ordinea juridică", a declarat el pentru Die Welt 50 de ani mai târziu. "În primul rând, aș dori să clarific faptul că 1956 nu a fost o luptă împotriva comunismului, nici măcar rebelii nu au vrut să-l șteargă, acest lucru este prezentat incorect astăzi".[6]
În calitate de prim-ministru a fost întrebat și criticat în această parte a vieții sale. Răspunsul său: „Am fost pufajkás. Și ce?”[7]
Note
modificare- ^ a b c d e f Horn Gyula (în maghiară), Adunarea Națională[*], accesat în
- ^ CONOR.SI[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ „Hogyan védte a "törvényes rendet" Horn pufajkás osztaga?”. HVG.hu. Accesat în .
- ^ „Elment az utolsó szocialista miniszterelnök”. MNO.hu. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Horn Gyula nem a szovjetekre lőtt 56-ban”. 444.hu. Accesat în .
- ^ „Horn: 56 nem a kommunizmus elleni harc volt”. Index.hu. Accesat în .
- ^ „Nem lehet már halogatni a szembenézést a múlttal”. Origo.hu. Accesat în .
| Predecesor: Péter Boross |
Listă de prim-miniștri ai Ungariei 1994-1998 |
Succesor: Viktor Orbán |
| | Acest articol biografic despre un maghiar este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui! |