Discuție Utilizator:Turbojet/Arhiva2018

Nume articole

Bună seara! Am o intrebare legată de traducerea numelui unor articole de pe enwp legate tangential de inginerie și anume: Care ar putea fi unele variante de titluri ro pt articole de pe enwiki ca en:Engineering Accounting si en:Financial engineering?--213.233.84.100 (discuție) 28 decembrie 2017 22:00 (EET)

Bună seara.

Literal Engineering accounting ar veni Contabilitate inginerească sau Contabilitate pentru inginerie, dar expresiile nu se întâlnesc, deci nu le putem inventa noi pe Wikipedia. Există disciplina Contabilitate pentru ingineri (cu varianta Finanțe și contabilitate pentru ingineri), care se ocupă de aspectele tratate de Engineering accounting, dar nu cred că în economie expresia se folosește așa. Poate Managementul economic al proiectelor tehnice ar reflecta ce se face, dar, iarăși, expresia nu există. Nu recomand nimic, că nu am surse.

Financial engineering este, conform definiției, Inginerie financiară [1], doar că în România a căpătat sensul peiorativ de „șmecherie financiară ilegală a băieților deștepți”. --Turbojet  28 decembrie 2017 23:09 (EET)

Poate fi denumirea inginerie economică echivalată cu financial enginering? Am observat că în dicționarul linkuit de dv este specificat ca sensul peiorativ binecunoscut e de fapt menționat ca pseudo-inginerie financiara! Am mai observat că pe enwiki mai exista si en:Project accounting la care EA ar fi inclus ca subset! Dacă există nume de discipline predate cele menționate de dv, se pot folosi ca surse notele/materialul de curs?--213.233.84.230 (discuție) 2 ianuarie 2018 23:47 (EET)

Da, pseudo-inginerie financiară, dar nici asta nu este o expresie încetățenită, pare mai mult o explicație pe acel site. Nici Engineering accounting, nici Financial engineering de la en:wp n-au nicio legătură cu pseudo-ingineria financiara.

Nu aș traduce financial engineering drept inginerie economică, deoarece finanțele sunt doar o parte a economiei. Iar engineering accounting pare mai mult o organizare economică în producție, o contabilitate/planificare (acum termenul de „planificare” este evitat, deși în vest e cheia) a părții tehnice (ce trebuie, cât, când etc.), nu o manevrare a domeniului economic, cum sugerează sintagma inginerie economică, care ar corespunde literal expresiilor economical engineering. Există și această disciplină, însă atenție la înțelesuri, trebuie să corespundă și semantic, nu doar literal. Uneori unii care vor să intre în curriculă cu o nouă disciplină inventează expresii, iar în curs vorbesc despre altceva.

Da, materialele folosite disciplinele predate în învățământul universitar (cele din mediul preuniversitar sunt prea tendențioase) se pot folosi ca surse pe Wikipedia, cu condiția să fie verificabile. Totuși, faptul că o expresie apare în 1-2 discipline/locuri nu este o dovadă că expresia este încetățenită. Zona este tare gri. --Turbojet  3 ianuarie 2018 13:00 (EET)

Articolul en:Engineering Accounting, precum se vede, este o mizerie. Engineering Accounting este o analiză economico-financiară a unui proiect pe toată durata de viață a proiectului, de aceea diferă de Construction Accounting, care analizează doar costurile de construcție sau costurile de implementare a proiectului. Analiza economică-financiară ține cont de toate costurile totale de investiție (incluzând studiile, proiectul, construcția), durata de viață, amortizarea, costuri de exploatare, impactul socio-economic al investiției șamd. Nu e doar o simplă contabilitate. Nu sunt convins că terminologia titlului în engleză e cea mai fericit aleasă, de asemenea ... dar în engleză este o mare diferență între bookkepping and accounting, primul termen definește o simplă contabilitate, iar celălat termen implică analiză economică. --Silenzio (discuție) 3 ianuarie 2018 16:23 (EET)

Am observat articolul de pe eswiki Contaduria corespunzător lui Bookkeeping care diferă de Accounting care corespunde cu Contabilitate! Care o fi echivalentul ro al lui Bookkeeping, un subset al lui Contabilitate? Registrele si tinerea lor sunt necesare pentru contabilitate dar nu si suficiente!--213.233.84.124 (discuție) 4 ianuarie 2018 03:10 (EET)

Am observat că in articolul en Engineering Accounting este specificat ca de fapt o prescurtare de la Engineering Project accounting! Articolul en:Project accounting spune că intr-adevar cadrul furnizat de simplă contabilitate in cele 2 tipuri clasice Contabilitatea financiară și Contabilitatea de gestiune zisa si Contabilitate Managerială nu e suficient pentru proiecte unde raportarea financiara si situația conturilor de activ si pasiv nu se face pe durata exercițiului financiar-contabil considerată de obicei anul calendaristic, ci pe durata de execuție a proiectului care uneori poate intra in depășire/prelungire, la fel ca si costurile cu ramura specifică de contabilitate numită pe enwiki Cost accounting! Vroiam sa întreb așadar dacă pentru articolul enwiki Project accounting cu varianta ro propusă Contabilitatea proiectelor ar fi suficiente surse universitare?--213.233.84.124 (discuție) 4 ianuarie 2018 03:01 (EET)

Din păcate, cum a progresat discuția nu vă pot ajuta nici pe departe. Eu am fost format înainte de 1989, unde în România inginerilor li se cerea să se ocupe doar de problemele tehnice. Am avut un curs de organizarea producției, dar niciunul de finanțe-contabilitate. După 1989 am lucrat în învățământ, unde m-am ocupat tot exclusiv de probleme tehnice. Nu am avut niciodată nicio tangență cu problemele economice. Nu m-am ocupat de pseudo-inginerii financiare și nu sunt în pericol de a face pușcărie. :) --Turbojet  4 ianuarie 2018 11:07 (EET)

Discutia este utila Wikipediei pentru a se vedea ce titluri sunt potrivite unor articole in cazul traducerii lor de pe enwiki. Interesant aspectul cu Organizarea productiei care dupa '89 a devenit Management industrial/ingineresc, desi termenul management ca atare era prezent inainte de '89 intr-o colectie a Editurii Tehnice numita Electronica, Automatica, Management. Oare s-au actualizat curriculele ingineresti intre timp in sensul includerii contabilitatii?

Pe de alta parte am vazut surse relevante acestor articole chiar pe situl UPT la o cautare Google Managementul proiectelor de cercetare-dezvoltare si inovare. Am observat si o lucrare similara editata in 1971 de autor Yolanda Eminescu cu titlul Contractul de cercetare științifică ieri intr-o biblioteca.--213.233.84.194 (discuție) 5 ianuarie 2018 14:22 (EET)

Utilitatea discuției din punct de vedere a Wikipediei este scoaterea în evidență a faptului că nu prin astfel de discuții se poate stabili modul de traducere a unor titluri de la en:wp. Traducerea trebuie să provină din surse, pe care eu nu vi le pot indica deoarece nu mă pricep. Deci, din punct de vedere al Wikipediei această discuție este zero barat, doar mi-a consumat timp care-l putem folosi pentru altceva.

Dacă încă nu s-au scris lucrări în limba română care să trateze exact aspectele din articolele de la en:wp, nu se pot traduce pe ro:wp articolele respective, trebuie așteptat ca aceste lucrări să apară. Dacă scopul discuției este stabilirea unor titluri de cărți, nu vă pot ajuta, ați apelat la persoana nepotrivită.

Acum aud prima dată de d-na Yolanda Eminescu și lucrările ei. După titluri și data publicării probabil conțin punctul de vedere comunist asupra muncii intelectuale, care era complet diferit de cel de acum. Pentru invenții aveam un îndrumător, din care rezulta clar inutilitatea lor (contau exclusiv ca statistică și „la dosar”). Pentru contracte aveam un formular tip și un algoritm simplu de evaluare a costurilor (valoarea contractului) și nu ne interesa nimic altceva. De hârtii se ocupa administrația. --Turbojet  5 ianuarie 2018 16:38 (EET)

Ca procedura generală în situații în care variantele de traducere sunt problematice sau sursele insuficiente, nu este prea restrictiv sa nu se traducă deloc articole din Wikipedia în alte limbi doar pentru că titlurile au anumite probleme legate de traducere? Nu este avantajos sa se traducă conținutul articolelor cu păstrarea denumirii sursa din alte limbi?--213.233.84.93 (discuție) 4 februarie 2018 20:52 (EET)

Uneori merge. Eu am făcut asta la Vienna Standard Mean Ocean Water. Însă acesta este numele unui standard cunoscut ca atare. Și în alte Wikipedii se folosește titlul original al standardului. Adică nu că era engleză, ci era în limba originală a standardului. În corpul articolului însă nu există altă noțiune care să nu fi avut traducere. Politica fără cercetare originală ne cere ca noi să nu introducem pe Wikipedia nimic în premieră, nici măcar o traducere a unei noțiuni care nu a mai fost tradusă în limba română în surse de încredere. Tocmai pentru că nu există o traducere bună (vedeți discuția articolului), în exemplul dat s-a preferat titlul în limba originală. Însă personal consider acest exemplu o excepție și nu încurajez practica preluării ad litteram a unei serii de noțiuni netraduse ale unui domeniu. Îmi mențin afirmația că trebuie așteptate lucrările academice care vor fixa terminologia în limba română a domeniului. Dacă vreți să traduceți, traduceți, dar publicați traducerile întâi în lucrări științifice prezentate la simpozioane ale căror lucrări sunt publicate în volumele simpozioanelor respective, sau în lucrări academice, adică cărți cu referenți din lumea academică și domeniul respectiv și ISBN, iar apoi Wikipedia va prelua, citând aceste lucrări. Nimic nu se începe pe Wikipedia, oricât de avantajos pare. Dacă s-ar admite, toți ar apela la Wikipedia să publice în premieră ce au făcut ei, Wikipedia fiind un mijloc de a publica simplu, ieftin și ocolind controlul de tip „peer review”. --Turbojet  4 februarie 2018 23:14 (EET)

Buna ziua! Legat de titluri preluate netraduse in special din engleza am observat ca dewp are destule articole cu titluri netraduse din engleza. As zice ca este un exemplu interesant si ar putea fi urmat si de rowp. Cum vi se pare situatia ca si comparatie intre Wikipedii?--109.166.129.7 (discuție) 1 ianuarie 2019 12:19 (EET)

Bună ziua. Nu am timp să compar Wikipediile și nici nu cred că e semnificativ. Fiecare Wikipedie înțelege să respecte politicile cum consideră, și cum este lăsată. Poate experimentele pe de.wp sunt mai ușor acceptate de WMF decât cele pe ro.wp.

Dacă în sursele în limba germană se folosesc expresiile englezești netraduse, asta este. Dacă nu, este un abuz. La fel și pe Wikipedia în limba română, nu se pot „traduce” articole de pe en.wp lăsând terminologia așa cum este acolo dacă domeniul nu este abordat în sursele din limba română. Ce am spus mai sus despre început și publicare (cu noțiunile traduse sau în forma originală) rămâne valabil. --Turbojet  1 ianuarie 2019 18:16 (EET)

As zice ca NU se scandalizeaza vreunii de la WMF daca atat de.wp cat si ro.wp procedeaza intr-un anume fel care ar parea problematic din anumite puncte de vedere. Interesul principal al WMF este, as zice, cresterea numarului articolelor in orice Wikipedie.--109.166.129.40 (discuție) 2 ianuarie 2019 23:53 (EET)

Da, dar NU ORICUM. „Eu introduc domenii noi în limba română traducând în premieră = în mod original articole de pe alte Wikipedii” contrazice politicile WP:SdÎ și WP:FCO, deoarece introduce în premieră o terminologie. În toate proiectele WMF, întotdeuna, comunitățile s-au opus când politicile au fost forțate, iar pe ro.wp e la fel. Wikipedia nu este un loc pe net gratuit unde cineva poate începe o activitate. Asta trebuie începută în afara Wikipediei, într-un mediu cu peer review. --Turbojet  3 ianuarie 2019 12:15 (EET)

Urgent

Buna ziua ,

Am creat o pagina de wikipedia si as vrea sa stiu daca este ok formatul, caracterele folosite etc. Si daca mai trebuie adaugate chestii?

Multumesc ,

Cristina Smarandescu (discuție) 7 ianuarie 2018 13:02 (EET)Cristina Smarandescu

Bună ziua,

Sunt mai multe probleme la modul cum ați procedat.

• Prima problemă este că ați scris textul într-o pagină de utilizator. Scopul paginilor de utilizator este organizarea muncii utilizatorului, nu redactarea unor articole. Pentru redactare se folosesc subpagini, vedeți acolo cum se fac.
• Caracterele bold se folosesc o singură dată, în introducere, pentru evidențierea noțiunii din titlu. Altfel doar în cazuri bine justificate, cum ar fi un cap de tabel etc. Textul împănat cu cuvinte bold este foarte urât.
• Textele în alte limbi (aici arabă) se pun doar însoțite de traduceri și doar dacă sunt semnificative. Foarte rar este cazul să fie considerate semnificative deoarece cititorilor care nu cunosc scrierea arabă (eu, de exemplu) aceste texte nu le spun nimic. Nu sunt semnificative citatele în limba originală.
• Principala problemă: textul are foarte puține referințe, dă impresia că este un text de autor. Dacă în publicații asta este norma, textul este scris de autor și expune ce vrea autorul să spună, pe Wikipedia textul trebuie să spună ce spun sursele, nu autorul textului. Altfel, textul este suspect de a fi cercetare originală, iar precaritatea referințelor este un argument pentru această încadrare. Dacă ați primit „temă de casă” să scrieți pe Wikipedia un text cu o analiză a unei poezii a unui poet (arab), îmi pare rău, Wikipedia nu este un spațiu de internet gratuit pe care să se exerseze comunicarea pe net. Dacă programa cere expres exersarea limbajului MediaWiki neapărat pe Wikipedia (există și alte site-uri care folosesc acest software, mai puțin pretențioase, unde puteți scrie orice text în acest limbaj), atunci conformați-vă la cele spuse mai sus. --Turbojet  7 ianuarie 2018 15:38 (EET)

Scuzați că intervin, am observat articolul recent creat de dvs. și se pare că e dublură a Mahmoud Darwish. Puteți în continuare să completați articolul mai vechi. Articolul început de dvs. va merge către ștergere.--DieselEngineRO (discuție) 7 ianuarie 2018 20:19 (EET)

De fapt articolul era o analiză literară a unei poezii de Mahmoud Darwish. Dacă o grupă de studenți a primit temă să facă fiecare câte o analiză a câte unei poezii, e greu ca toate aceste analize să fie comasate în articolul/articolele despre autor/autori. Dar referințele doar pomeneau poezia și autorul, nu conțineau ele însele analize literare ale poeziei, asta era principala problemă, cercetarea originală. --Turbojet  7 ianuarie 2018 21:30 (EET)

Nu am citit tot textul, m-am limitat la titlu, introducere și concluzie. Sper că nu am făcut vreo greșeală cu propunerea spre ștergere.--DieselEngineRO (discuție) 7 ianuarie 2018 22:00 (EET)

Din punct de vedere al Wikipediei nu ați greșit. Însă dacă era o temă de casă și nu și-a făcut copie, va avea neplăceri la facultate. Au mai fost cazuri, iar o persoană chiar ne-a reproșat desperată că în urma unei ștergeri nu mai are ce prezenta, deși a lucrat. Nu este problema Wikipediei, însă profesorul respectiv de la arabică care le dă teme pe Wikipedia ar fi trebuit instruit. Însă ideea era că ne va trimite oameni care să contribuie la Wikipedia, așa că să nu-l sâcâim. Din păcate, datorită faptului că profesorului nu i s-a explicat ferm ce este Wikipedia și ce nu, ca să nu se piardă cei trimiși de el, aceștia n-au ajutat cu nimic Wikipedia — au dat doar bătăi de cap, și nouă, și lor.

Pentru a ajuta persoana care a întrebat aici îi putem spune că dacă n-are copie, textul poate fi recuperat și trimis prin e-mail, iar prezentarea o poate face dând doar previzualizare a paginii, fără a salva aici, căci oricum ar fi ștearsă, motivele au fost prezentate anterior. --Turbojet  7 ianuarie 2018 22:31 (EET)

Die heiße Kartoffel

În ultimele zile utilizatorul Sarmale1 a avut câteva contribuții la subiecte legate, mai mult sau mai puțin, de termodinamică. La o examinare rapidă ele par a fi făcute cu bună credință, dar nu sunt sigur că toate aduc o plus-valoare la proiect. Cum nu am timp pentru o cercetare mai amănunțită, pot doar să vă semnalez cazul. E ceea ce se numește în germană să-i pasezi cuiva „die heiße Kartoffel”. :) -- Victor Blacus (discuție) 16 ianuarie 2018 16:47 (EET)

Da, am văzut. Impresia mea este că introduce valorile dintr-o lucrare pe care o consideră cea mai bună. Eu însă prefer valorile CODATA. Ar trebui comparate, iar dacă diferă nu e a bună. Dacă nu diferă, ar trebui schimbată sursa, deoarece un tratat este inferior ca credibilitate a sursei față de datele oficiale pe care se bazează standardele. Îi spuneți dv. asta utilizatorului, sau s-o fac eu? Dacă considerați, puteți să-i dați doar o legătură spre discuția de aici. --Turbojet  16 ianuarie 2018 19:50 (EET)

I-am atras și eu atenția asupra diferențelor față de ce exista deja în articole: Discuție_Utilizator:Sarmale1#Punct_triplu.--Strainu (دسستي‎)  18 ianuarie 2018 14:59 (EET)

Mai este și formatul cu tabelul periodic (există deja patru articole pe subiect), pe care l-a introdus (prin copierea codului html) în mai multe articole în care nu se potrivește (subiecte fără legătură cu tabelul). -- Victor Blacus (discuție) 18 ianuarie 2018 15:13 (EET)

În curând o să avem toată masa de Crăciun--Strainu (دسستي‎)  24 ianuarie 2018 23:51 (EET)

Cred că ar trebui notificat și Alex Nico pentru articolele de chimie editate de acești utilizatori Strainu (دسستي‎)  25 ianuarie 2018 11:26 (EET)

Sarmale1 a introdus într-un număr de articole (punct de fierbere, punct de topire, ...) date luate din sursă de încredere, folosind ca șablon tabelul periodic. Nu e greșit, dar ar fi suficientă o referință la sursă. Wikipedia nu e o colecție de date.

Slănină a importat un format care calculează masa molară din formula chimică, cu date luate din sursă de încredere, și l-a introdus într-un număr de articole. A introdus formatul, care e util, nu un calup de date dintre care un singur item relevant în articol.

În primul caz mențin propunerea de revert. În al doilea ar trebui documentat formatul. -- Victor Blacus (discuție) 25 ianuarie 2018 11:58 (EET)

De acord cu ce spuneți. --Turbojet  25 ianuarie 2018 12:01 (EET)

Material

V-am trimis un material pe e-mail, pentru a arunca un ochi avizat. --Macreanu Iulian (discuție) 18 ianuarie 2018 19:14 (EET)

Interesant. V-am răspuns. --Turbojet  18 ianuarie 2018 21:18 (EET)

Conflicte

Cred că dacă sunteți serios cu acel proiect Timișoara 2021 va trebui la un moment dat să vă asumați și niște reverturi. E aproape imposibil să scăpați fără după părerea mea. Strainu (دسستي‎)  26 ianuarie 2018 12:56 (EET)

Bineînțeles, dar aștept să termine entuziaștii. După ce termină ei, voi prelua forma respectivă, voi lucra la ea vreo jumătate de an pe calculatorul propriu, nu mă va interesa cum evoluează între timp și voi pune o variantă poate nu așa de completă, dar care respectă politicile. Pe acea variantă va fi războiul de reverturi. Adică atunci sper să nu mai fie acceptate „completări” interesate sau „informări” cum crede unul sau altul. Însă nu vreau să încep de acum acest război, cel mai devreme peste un an.

Dacă vă interesează articolul, pot face varianta într-o pagină de utilizator și o discutăm. Vă propun să începem la vară. --Turbojet  26 ianuarie 2018 15:03 (EET)

Pe mine mă interesează la modul destul de abstract Banatul Istoric. Sincer mi-aș dori să am mai mult de citit pe Wikipedia, dar asta e situația acum, e mai mult de scris decât de învățat. Dacă o să planificați în vreun fel proiectul 2021 pe Wiki voi încerca să aleg de acolo cu ce pot să ajut. Articolul principal e însă o provocare cam mare, poate o secțiunea din el ar fi mai realist.--Strainu (دسستي‎)  26 ianuarie 2018 18:16 (EET)

Common

Imaginile de aici care apartin artistilor care nu au PD-70 pot fi puse ca commons tinand cont ca au fost publicate in 1910? Caz tipic la Brancusi cu Cumintenia pamantului.Asybaris ^aport 26 ianuarie 2018 19:14 (EET)

După părerea mea, da. Acele publicații au apărut într-un teritoriu care în 1956 aparținea României, iar toate drepturile administrative se supuneau legilor României. A intrat în DP în 1956, perioada de protecție a pozelor expirând în 1915. Știu că logica acestui raționament este curioasă, dar D321/1956 s-a aplicat tuturor publicațiilor dinainte și după, până în 1990 inclusiv, când au trecut la Legea 8/1996. Licența ar fi {{PD-RO-photo}} + {{PD-1996}} --Turbojet  26 ianuarie 2018 20:48 (EET)

Ăsta e bine cu copyright-ul?. Asybaris ^aport 27 ianuarie 2018 10:54 (EET)

Părerea mea este că ziarele (pagina în întregime) sunt operă colectivă, iar drepturile de autor aparțin persoanei juridice care editează ziarul. Conform D321/1956 ele sunt protejate „50 de ani de la apariție (publicare)”. Deci licența ar fi {{PD-RO-1956}} + {{PD-1996}} nu {{PD-RO-photo}} + {{PD-1996}}. Însă merge la commons. --Turbojet  27 ianuarie 2018 14:12 (EET)

Perle

Pot să vă trec la Perle cu „sport de masă” nu înseamnă jocurile din localuri? Nu e o tocmai ca cele de acolo, dimpotrivă, dar e o replică ce merită să rămână în istoria ro.wp.Strainu (دسستي‎)  7 februarie 2018 20:10 (EET)

Da. :) --Turbojet  11 februarie 2018 19:40 (EET)

Marius Pantea

Bună ziua! Am găsit în acest articol afirmații surprinzătoare de genul „Puterea este o oglindire denaturată a forței și accelerației în privința motoarelor termice.”; „ Motor termic? Priviți momentul/cuplul! Puterea e irelevantă!”... Plus legături către site-uri de reclamă/autopromovare, ca „Bazar marius-ciclistu”... Puteți arunca o privire? -- Victor Blacus (discuție) 10 martie 2018 12:29 (EET)

M-am uitat. Afirmațiile trebuie înțelese în context. În sport, de exemplu în atletism, noțiunile sunt „forță” și „viteză”. La roți, forța este dată de cuplu. Sigur că la pornirea de pe loc ceea ce contează este forța „la obadă”, care determină accelerația mașinii. În astfel de momente pur și simplu nu se poate utiliza întreaga putere pe care o poate produce motorul, ceea ce pentru un nespecialist poate duce la concluzia că puterea este ceva fals. Teoriile lui cu transmisiile provin din ciclism, unde raportul de transmisie este o noțiune esențială. Toate afirmațiile lui sunt la nivelul garajistului care participă la curse. E binecunoscută diferența între calul putere anglo-saxon și metric. Ei, la el este o descoperire, cu terminologie și explicații proprii.

Rezultatele la ciclism sunt în competiții județene. În competițiile naționale este unul dintre mulți. Locul 820 european la ciclism într-un anumit an (2006) mă face să mă întreb dacă câteva sute de cicliști clasați mai bine ca el sunt notabili. La automobilism la fel.

Articolul este bazat în întregime pe site-ul lui web și pe niște consemnări ale unor curse pe site-uri specializate. Legăturile externe sunt de același calibru. Nimic independent despre el personal (nu doar consemnări), cum cere o biografie. --Turbojet  10 martie 2018 18:57 (EET)

Ennio De Giorgi

Bună seara! Vreau să utilizez această imagine (fiindcă nu găsesc una la Commons) și nu mă dumiresc cu licența. Sub ce licență o pot încărca la rowiki? Domeniu public sau utilizare cinsită? -- Victor Blacus (discuție) 27 martie 2018 00:00 (EEST)

Din păcate pe it:wp, deși se declară că acolo e în DP, nu există informațiile necesare (sursă). Tineye a găsit imaginea similară pe en:wp [2], unde este UC. Eu aș prelua imaginea de acolo, cu info de acolo și cu licența de acolo (UC) și n-ar mai fi alte discuții. Când cei de la it:wp vor transfera imaginea la commons, dacă va fi acceptată, atunci va fi acceptată și cea de la en:wp, căci este aceeași, iar noi o să ștergem pe cea de aici. --Turbojet  27 martie 2018 00:35 (EEST)

Perfect, mulțumesc! -- Victor Blacus (discuție) 27 martie 2018 00:39 (EEST)

Am găsit încă o imagine și mă întreb dacă nu se califică drept domeniu public, ca să poată fi încărcată la Commons. Poza e evident un instantaneu luat în timpul unei prelegeri publice (la Sorbona), iar sursa este un seminar omagial indicat cu data, ora, locul, identificarea organizatorului, lista vorbitorilor și rezumatele contribuțiilor. -- Victor Blacus (discuție) 27 martie 2018 10:31 (EEST)

Din câte știu eu, cu fotografiile personalităților sunt două probleme: drepturile de autor ale fotografului și dreptul de intimitate al persoanei fotografiate. Pentru ultima, reglementările sunt că nu este necesar acordul său dacă imaginea a fost făcută când el a vrut să fie văzut. Adică când a fost fotografiat în exercițiul atribuțiilor sale oficiale pentru care este cunoscut. Participarea la simpozioane sau lecții publice demonstrative a cadrelor didactice se numără printre astfel de ocazii. Însă drepturile de autor ale fotografului rămân. :( --Turbojet  27 martie 2018 13:00 (EEST)

Mulțumesc. Am optat pentru imaginea cu Lectio Magistralis la Sorbona (UC). -- Victor Blacus (discuție) 27 martie 2018 21:08 (EEST)

Între timp s-a găsit pe You Tube o imagine cu licență libera. -- Victor Blacus (discuție) 27 martie 2018 21:53 (EEST)

Urare

Să aveți Sărbători Pascale liniștite, pline de căldură sufletească și de mulțumire ! --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 8 aprilie 2018 11:25 (EEST)

Mulțumesc. Dacă și dv. sărbătoriți Sfintele Paști acum, vă doresc asemenea. Dacă le-ați avut altă dată, sper să fi fost la fel de plăcute. --Turbojet  8 aprilie 2018 12:03 (EEST)

Traducere

Bună ziua. Aș avea și eu nevoie de ajutor cu traducerea termenului "winding drums". E vorba de dispozitivul de la capătul unei sistem de cablu (telecabină etc.) care asigură tracțiunea cablului respectiv. Google îmi sugerează "tobă de bobinare" sau "tambur de bobinare", dar cele două par că se referă mai degrabă la bobinarea firului de pescuit decât altceva. Mulțumesc.--Strainu (دسستي‎)  8 aprilie 2018 21:32 (EEST)

La UMT noi foloseam „tambur de cablu”. Se folosește și „tobă de cablu”. Ambele sunt în LTR. Într-adevăr, termenul de „bobinare” se referă mai degrabă la așezarea firului, eventual în mai multe straturi, ceea ce la macarale nu este corect. Pentru cablul de macara, termenul este „înfășurare”. Nu vorbim de micile trolii cu care se trag mașinile, unde cablul este înfășurat alandala de manipulanți.

Comentariu: la teleschi/funiculare parcă este un cablu în buclă, nu înfășurat, caz în care roțile de la capete sunt „roată de antrenare” (de obicei jos) și „roată de întindere”. Dar dacă cablul ăla e ca la macara, e cu tambur/tobă. --Turbojet  8 aprilie 2018 23:45 (EEST)

E cablu de tramvai. Eu încerc să traduc descrierea imaginii alb-negru de la calea ferata London & Blackwell, o să mă documentez mai bine cum era acolo. Mulțumesc. Strainu (دسستي‎)  9 aprilie 2018 00:09 (EEST)

Deoarece traseul (cablul) e lung, într-adevăr pare să fie înfășurat ca o bobină („bobinat”). Însă asta uzează cablul mult mai repede ca înfășurarea într-un singur strat, pe un tambur filetat, cu canalul filetului rotunjit conform diametrului cablului (așa este la macarale, dar acolo cablul este relativ scurt, iar ruperea lui extrem de periculoasă, ceea ce nu pare a fi la tramvaie). Sugestia mea este să se folosească expresiile „tambur de acționare” pe care cablul „se înfășoară”, fără alte precizări. --Turbojet  9 aprilie 2018 11:27 (EEST)

Traian Dârjan

Bună ziua. Am rescris după o sursă articolul dedicat aviatorului Traian Dârjan, căzut în luptele din cel de-al Doilea Război Mondial. Știu că ați mai scris articole despre aviatori și mă gândesc că poate aveți surse, de aceea v-aș ruga să completați datele actuale din articol și să referențiați informațiile nereferențiate. Nu dispun de materiale ca să o fac eu, iar legătura mea cu aviația pe Wikipedia este pur întâmplătoare. Mulțumesc anticipat. --Donarius (discuție) 8 mai 2018 11:58 (EEST)

Bine, o să caut prin ce am. --Turbojet  8 mai 2018 15:33 (EEST)

Mulțumesc pentru completări. Am corectat unele cuvinte sau expresii, am uniformizat timpurile verbale, și am adăugat, fără a avea surse, ce-i drept, că Dârjan ar fi evadat de la sovietici, nu că ar fi fost eliberat de ei. Dacă sursele dvs. vă indică faptul că sovieticii l-ar fi eliberat, vă rog să corectați dvs.

Nu am înțeles însă de ce ați trecut la modul invizibil gradele autorilor de lucrări, specificate chiar de ei în lucrări. De ce spun asta? Eu am introdus acele grade nu dintr-un exces de pedanterie, ci pentru a arăta, acolo unde este cazul, că autorii lucrărilor erau militari ce aveau pregătirea profesională să comenteze faptele de arme ale lui Dârjan și că nu erau niște neprofesioniști precum jurnalistul Săcădat. Puteați să le lăsați vizibile măcar la Bibliografie pentru ca cititorii nefamiliarizați cu Wikipedia să le vadă. --Donarius (discuție) 10 mai 2018 08:21 (EEST)

Dârjan a fost capturat la 22 august. Conform surselor, rușii și-au dat seama imediat cine e și, știind situația generală a războiului, pentru a-l proteja (aveau și ei nevoie de piloți care să lupte cu nemții) l-au instruit (cu translator (!)) s-o ia pe jos, singur, fără escortă, numai pe șosea ca să nu fie împușcat, spre un loc unde va fi internat. După 23 august situația s-a clarificat și după câteva zile l-au trimis la unitatea lui. Tot singur. Nu a fost nicio evadare, altă exagerare ziaristică.

Cu titlurile „la invizibil”, așa am pus peste tot. Dacă la militari aș pune gradul pentru a demonstra competența, atunci, în aceeași idee de a demonstra competența ar veni să pun și la civili „Prof. dr. ing. Virgil Petrescu” (exemplu din domeniu). Dacă doriți, puteți iniția o discuție pe această temă. Dar e adevărat că militarii își afișează vizibil gradele și CV-ul (plăcile cu barete), iar civilii nu. Mi se pare o discriminare, dar eu sunt un civil... Vă dați seama că în discuțiile privind salarizarea unitară echivalarea pozițiilor universitare a fost: asistent = maior, lector/șef de lucrări = locotenent-colonel, conferențiar = colonel iar profesor universitar = general cu o stea. De aia nu s-a ajuns nicăieri. :)

Vă las pe dv. să faceți în articol cum doriți, nu intervin peste ce scrieți. --Turbojet  10 mai 2018 12:17 (EEST)

PS. În ce privește afirmațiile celor cu grad înalt, Istoria aviației române, semnată de o droaie de generali, nu se sfiește să repete versiunea distrugerii cazematei de câtre Dârjan. Poate pentru că ei „știu ce e mai bine pentru țară”. Scopul scuză mijloacele. --Turbojet  10 mai 2018 12:53 (EEST)

Am corectat partea cu evadarea/eliberarea lui Dârjan. V-aș ruga, de asemenea, să vă uitați peste articolul Gheorghe Mociorniță, pentru care ați spus că aveți surse cu ocazia propunerii de ștergere din 2015. Există ceva informații de care nu sunt sigur: data nașterii este diferită de la o sursă la alta (ba e 14 martie, ba e 14 aprilie, ba e 19 aprilie), iar locul prăbușirii nici el nu e sigur (unele surse spun că a căzut pe lângă Zvolen, altele la nord de Nivnice etc.) Nu știu cum e cu echivalarea victoriilor aeriene pentru acordarea titlului de as al aviației: a doborât 3 avioane, dar i se consideră 9 victorii. Ar fi necesară o precizare care să clarifice acest aspect. Vă mulțumesc încă o dată cu anticipație. --Donarius (discuție) 11 mai 2018 10:33 (EEST)

PS. Sunt de acord să se citeze între paranteze și gradele universitare ale civililor (prof., dr., acad.), pentru a scoate în evidență competența în a se exprima pe un subiect. --Donarius (discuție) 11 mai 2018 10:37 (EEST)

O să caut pentru Mociorniță, dar e mai greu, e vorba de documentații fotografiate, în care căutarea nu funcționează. Am nevoie de câteva zile, poate chiar mai mult, după noroc.

Din câte știu eu (o să caut exact în surse), doborârea unui avion monomotor conta o victorie, a unui bimotor sau trimotor două victorii, iar a unui cvadrimotor trei victorii. Deci, dacă a doborât trei bombardiere cvadrimotoare i se socoteau 9 victorii. Asta era deoarece doborârea se făcea distrugând motoarele și acesta era numărul de motoare care trebuiau distruse pentru ca avionul să nu mai poată zbura. Distrugerea unui motor era unitatea de dificultate. O să caut și asta...

Cu titlurile, trebuie să fie de acord ceilalți. --Turbojet  11 mai 2018 18:49 (EEST)

Mai am câteva neclarități. Gheorghe Mociorniță a murit undeva la nord de Nivnice (informație credibilă din moment ce unitățile AR se aflau în aprilie 1945 pe teritoriul Cehiei), dar a fost înmormântat la Zvolen (în Slovacia)? Între Nivnice și Zvolen sunt aprox. 120 km. Puteți verifica această informație? De asemenea, chestia cu echivalarea victoriilor aeriene nu e documentată suficient. Ar trebui o precizare a numărului de motoare a unui B-24. --Donarius (discuție) 18 mai 2018 06:52 (EEST)

Informația că Mociorniță a căzut pe șoseaua dintre Nivnice și Uherský Brod nu este „credibilă”, ci exactă, provine din arhivele MApN. Informația că „Silivan s-a întors să-l caute și l-a văzut prăbușit peste porțiunea cea mai aglomerată a coloanei, unde a produs o explozie puternică” este cea care pute a propagandă, căci coloana era de 7 camioane (deci scurtă), pe unul din ele fiind intalată o mitralieră AA. Normal că atacul a fost în lungul coloanei, dar după lovire este la fel de normal că avionul a căzut „mai încolo”.

La Zvolen era aerodromul de pe care decolau (baza), informația o puteți verifica studiind arhivele MApN cu operațiile din WWII. Locul în care a căzut era în acel moment în zona inamică, misiunile escadrilei lui Mociorniță fiind obișnuita dezorganizare a transportului în spatele frontului inamic. Aceeași misiune, în acea zi, în aceeași zonă, au făcut-o și alte celule ale escadrilei, însă el a avut ghinion.

Informația cu 120 km nu este pentru articol, ci pentru pagina de discuție, și a fost stabilită de mine pe hartă. Este o explicație privind modul cum trebuie înțelese afirmațiile imprecise ale surselor, respectiv site-ul MApN, ale cărui exprimări vagi sunt destinate cultului eroilor, nu informării exacte.

O să pun informațiile cerute de dv. în Lista așilor aviației române din cel de-al Doilea Război Mondial, dar nu-mi place să fiu presat, cum faceți și cu alții, ca dl. Măcreanu. Poate voiam întâi să mai scriu despre Ioan Zaicu, Mănăstirea Hodoș-Bodrog și nenumăratele palate din Timișoara. După 2021 o să revin la aviație, dacă mai trăiesc. --Turbojet  18 mai 2018 10:36 (EEST)

Îmi pare rău că v-ați supărat, am crezut că vă va face plăcere să dialogați pe acest subiect. Cel puțin aceasta a fost impresia mea la începutul discuției. Am înțeles reproșurile pe care mi le-ați făcut și voi ține cont de ele acum și pentru totdeauna. --Donarius (discuție) 18 mai 2018 14:49 (EEST)

Trebuie să-mi cer scuze, dar trec printr-o perioadă care mă sâcâie. Pe la început îmi plăcea să scriu despre aviație, dar am constatat că multe articole din domeniu sunt foarte slabe. Spicuind doar prin cele despre aviatori care au ceva „carne”, impresia mea este că articole ca Gheorghe Bănciulescu, George-Valentin Bibescu, Smaranda Brăescu, Constantin Cantacuzino (aviator), Elena Caragiani-Stoienescu, Henri Coandă, Gheorghe Jienescu, Eduard Lindner, Dumitru Prunariu, Aurel Vlaicu, Traian Vuia sunt foarte proaste. Însă impresia mea este că este peste puterile mele să aduc pe linia de plutire ce au făcut mulți alții. Așa că am renunțat să mă mai ocup de domeniu. De asemenea, mi s-a spus că domeniul termo nu interesează pe nimeni, așa că am abandonat și aia. Atunci m-am orientat spre „punerea pe hartă” a subiectelor care au o oarecare legătură cu mine însumi (locuri, oameni, monumente). Timișoara 2021 m-a motivat în plus să scriu despre chestiuni turistice. Apropo, Ioan Zaicu, de care vorbeam, a pictat numeroase biserici de vizitat din zona mea, de aia lucram la el. Dar Patriarhia m-a pocnit cu interdicția de fotografiere, de aia a rămas în suspensie. Despre Hodoș-Bodrog am numeroase imagini făcute mai demult și vreau să scriu articolul doar ca să „fac pe piele” Patriarhiei și bodyguarzilor ei, care acum nu mi-au mai dat voie să fotografiez. Dacă ați observat, un utilizator a pus acolo câteva poze, dar făcute din exteriorul mănăstirii. Penibil! Mănăstirea nu e departe de Timișoara, pentru 2021 ar fi cazul să existe informații.

Mai am și alte probleme, trebuie să-mi schimb calculatorul și nimic din vechiul software (editoare, prelucrare de imagini și filme etc.) nu merge, trebuie altul, care trebuie procurat și unde trebuie învățate noile comenzi. Evident că îmi convine doar software gratuit, deci am mult de experimentat. Apoi, trebuie să transfer și să sortez toate datele. Doar materialele pentru Wikipedia au un volum de zeci de Giga.

Uite cum facem: o să fac o listă de așteptare în care o să pun cererile. O să le tratez, dar nu promit când. Până atunci articolele pot aștepta. Dacă cele enumerate mai sus au putut sta ani de zile așa cum sunt, orice articol poate sta. --Turbojet  18 mai 2018 18:04 (EEST)

„Point of no return”

Bună seara! O întrebare fără legătură cu Wikipedia, dar care are legătură cu aeronautica: cum se zice pe românește point of no return? Am întâlnit termenul ăsta ca adolescent, când am citit romanul w:en:No Highway, de w:en:Nevil Shute: o lectură captivantă, al cărei impact îl simt încă. -- Victor Blacus (discuție) 23 mai 2018 23:02 (EEST)

De obicei este vorba de decolare. Se folosește exprimarea ca „viteză”. Se numește „V1” viteza la care nu se mai poate renunța la decolare și se decolează cu orice risc, chiar cu un motor cedat.

Espresia „punctul de unde nu mai este posibilă întoarcerea” s-ar mai folosi la autonomie. După depășirea unei anumite limite, avionul nu se mai poate întoarce de unde a plecat. Însă nu merge pe hartă, depinde de vânt, înțelegeți dv. --Turbojet  23 mai 2018 23:21 (EEST)

Eu mă refer la point of no return ca eventual termen tehnic (Nevil Shute era aeronautical engineer). În roman el se referă într-adevăr la autonomie: punctul de unde nu mai este posibilă întoarcerea. -- Victor Blacus (discuție) 23 mai 2018 23:28 (EEST)

Îmi pare rău, nu am mai auzit expresia. --Turbojet  23 mai 2018 23:41 (EEST)

!

• Burnaia Asybaris^aport 28 mai 2018 16:57 (EEST)

Mulțumesc! --Turbojet  28 mai 2018 17:11 (EEST)

• wwww.digibuc.ro: Ilustrațiunea română, 10, nr. 32, 3 august 1938 - imagini cu Alexandru Papană.Asybaris^aport 5 iunie 2018 14:53 (EEST)

Mulțumesc. Nu am apucat (serios!) să fac la Burnaia, dar fac. Continuați să-mi semnalați astfel de materiale.

Observ aici un aspect legat de semnalarea (intre utilizatori) de surse utilizabile pe Wikipedia. Este aceasta o procedură utilă Wikipediei sau nu? Intreb deoarece altundeva pe wikipedia s-a omis luarea in considerare a acestui aspect important in activitatea pe Wikipedia dandu-se o impresie contrară acestui tip de lucru cu informațiile bibliografice.--5.2.200.163 (discuție) 11 iunie 2018 14:53 (EEST)

Este foarte utilă în ideea că cineva dă întâmplător peste o sursă pe care nu are timp sau interes să o exploateze, dar știe că-l interesează pe un alt utilizator. Ex.: eu, căutând materiale despre o clădire în care a funcționat o regională CFR, am găsit ceva despre căile ferate, subiect de care nu mă ocup, dar, știind că-l interesează pe Strainu, i-am semnalat lui materialul. La fel, Asybaris, căutând în reviste vechi articole despre artiști și reproduceri ale operelor lor (aceste reproduceri, fiind publicate, sunt libere de drepturi de autor așa că se pot folosi pe Wikipedia), a găsit relatări despre aviatori. El nu se ocupă de aviație, are peste cap de lucru cu subiectele lui, așa că mi le-a semnalat mie, chiar dacă momentan nici eu nu am timp pentru aviație. Însă nu mă duc eu la Asybaris să-l pistonez să-mi semnaleze surse despre Ioan Zaicu (care, întâmplător, mă interesează, dar, momentan — adică până în anul 2022 — nu am timp de el și nici de altceva decât ce fac), știind că este aproape de domeniul lui. El ar fi deranjat să fie întrerupt de mine cu problema mea. --Turbojet  11 iunie 2018 15:23 (EEST)

Nu există cumva un mod mai sistematic de a se semnala sursele gasite intamplător pt diverse articole Wikipedia in afara cadrului limitat al unor notificări intre 2-3-4 utilizatori? (Mă gandesc la vreun portal sau wikiproiect.)--5.2.200.163 (discuție) 11 iunie 2018 19:05 (EEST)

Nu ar avea nici o utilitate practică. Vedeți și Wikipedia:Ce nu este Wikipedia#Wikipedia nu este un depozit de adrese URL, imagini sau fișiere media sau Wikipedia:Ce nu este Wikipedia#Wikipedia nu este o colecție de informații de orice fel.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 11 iunie 2018 19:52 (EEST)

Accipiter știe ce spune. Acum câtva timp în urmă un utilizator adăuga astfel de linkuri la „legături externe” și în paginile de discuții, chipurile exact la locul potrivit. Făcea asta cu un script, cu un singur clic sursa. În curând a sufocat și articolele, și paginile de discuții, și pe puținii utilizatori activi, care erau înecați în acel potop încercând să trieze „grâul de neghină” în articolele care-i interesau. În niciun caz eu n-aș dori întoarcerea la situația de atunci, unde aceste „surse”, majoritatea din presa de scandal, derutau cititorii, ducând articolele în derizoriu. Cititorul nu poate fi lăsat la cheremul jurnalistului pe care îl interesează doar ratingul. Când găsim o sursă bună o semnalăm așa cum vedeți.

Recomandarea mea este ca fiecare să abordeze domeniile la care se pricepe și pentru care are surse și știe că sunt bune. Știe care surse sunt bune, lucru cu totul altceva decât WP:SÎ. Acestea din urmă se bazează doar pe ideea că au comitet de redacție, dar se știe că șefii colectivelor de redacție semnează „ca primarul”, sau cu interes (ratingul, de exemplu). Sursele bune sunt de fapt cele mainstream, și doar un specialist (cunoscător) poate decide dacă o sursă este mainstream sau nu. Iar acel specialist nu contează pe ce găsesc alții. Probabil sursele din domeniul medical pe care le-aș găsi eu sunt, pardon de expresie, rahaturi. La fel ce-mi găsesc mie nespecialiștii în energetică pentru așa-zisul motor care merge cu apă în loc de benzină. --Turbojet  11 iunie 2018 20:21 (EEST)

Nu ințeleg de ce subestimați sansele sau probabilitatea ca dv sa găsiți surse valabile pentru medicină cum ziceti (mai ales unele despre aplicarea ingineriei in medicina). Chestiunea excluderii surselor din presa zisa de scandal pare destul de simplu de realizat prin eliminarea periodicelor care sunt senzationaliste. Este utila Wikipediei intensificarea semnalarii de surse in paginile diferitelor wikiproiecte de exemplu, sub forma listelor bibliografice care apar de exemplu la sfarsit de capitole sau chiar volum in sursele carti/tratate scrise, acestea putand fi scanate din respectivele carti. Cunoasterea surselor mentionate ca liste bibliografice de catre o persoana cunoscatoare nu este exhaustiva din diferite motive cum ar fi accesul limitat la anumite (pachete de) periodice stiintifice datorita taxelor percepute de cei care le publica gen Springer sau alte motive legate de lacune pe firul circulatiei informatiei, oricand pot aparea surse neexplorate anterior chiar de specialisti care le pot observa in premiera, cunoscandu-se exemple istorice de surse ignorate pe moment din lipsa informatiei despre ele si redescoperite ulterior chiar in matematică.--5.2.200.163 (discuție) 25 iulie 2018 18:16 (EEST)

Similar eliminarii anumitor surse mentionate anterior se poate proceda si in cazul unor subiecte sensibile (susceptibile de interpretari) la limita senzationalismului cum ar fi asa-zisul motor cu apa pe care-l mentionati.--5.2.200.163 (discuție) 25 iulie 2018 18:20 (EEST)

Daca unele tipuri de surse gasite întâmplător ridică anumite semne de întrebare se poate discuta despre continutul lor care ar putea fi citat/bil.--5.2.200.163 (discuție) 25 iulie 2018 18:24 (EEST)

Motorul cu apă/hidrogen din apă al lui Gheorghe Bordeianu este vânturat iar pe net de ziariști (antena3.ro, b1.ro, aputnik.md, promotor.ro, realitatea.net, romaniatv.net, a1.ro, tot surse „de încredere” după criteriile Wikipediei. Însă este absurd să luăm de bune ce zic ei. Interesant că pe Wikipedia în limba engleză orice tentativă de aiurare pe această temă este ștearsă. Însă aici eu știu, fizicienii îmi dau dreptate, dar ei nu sunt „surse”. Iar restul încearcă „să aducă noul” invocând „surse” ca cele menționate. Care surse nu sunt contrazise de nicio sursă de încredere, nu? Adică, pardon, există una care-i contrazice, dar fiind scrisă de mine, este considerată autopromovare, chiar dacă este un curs universitar, are referenți, ISBN și tot tacâmul. Dacă așa merge treaba în domeniul meu, probabil și în alte domenii merge la fel. Doar cei calificați în domeniul respectiv știu.

În familie avem medici și chimiști și am văzut bibliotecile lor. Exact cum se spune la Efectul Dunning-Kruger, după ce le-am văzut mi-am dat seama de slaba mea competență în domeniile respective. Și, fără supărare, consider că nivelul articolelor este cel al surselor, iar nivelul surselor este cel al competenței personale. Articolele de presă scrise de ziariști sunt la nivelul de competență al ziariștilor, care au, eventual, facultate de ziaristică, nu de medicină, tehnică etc. Iar specialiștii scriu la ziar doar când sunt exasperați de prostia publică. De fapt nu sunt acceptați în presă decât dacă fac rating, care caz apare doar la scandaluri. Altfel scriu doar în tratate. Comunicările științifice sunt de nivel prea înalt pentru public. Pe en:wp există și o îndrumare care spune să nu scriem articole prea „tehnice” (ca limbaj, conținut etc.). În plus, comunicările științifice sunt considerate surse primare, deci sunt greu de tratat pe Wikipedia. Iar noi nu furnizăm doctoranzilor bibliografie la cerere. Să și-o caute singuri. --Turbojet  25 iulie 2018 22:41 (EEST)

Pare exagerat (si deci nerezonabil) să se zică despre o sursă de nivel universitar academic că e autopromovare doar pentru că are ca autor un wipedist, ca si cum autocitarea de catre wikieditor ar fi total interzisă.--5.2.200.163 (discuție) 30 iulie 2018 17:06 (EEST)

Categorii de afirmații si obligativitatea citării unor surse

Bună ziua! Am observat comentariul dv de la Discuție Utilizator:Sîmbotin legat de obligativitatea citării unor surse (la pagina matematician). Apare cel puțin o întrebare in această situație: Ce fel de surse sunt totuși admisibile fără neapărata citare a unor surse conform regulilor Wikipedia și cum pot fi identificate ele? 2) Este interzis a prelua spre traducere unele pasaje (oarecum admisibile fără surse potrivit întrebării anterioare) din alte wikipedii unde nu apar (aproape deloc) surse citate? Mulțumesc pentru clarificări.--5.2.200.163 (discuție) 5 iunie 2018 14:17 (EEST) Acum am observat răspunsul dv de pe pagina de discuție menționată de la 14:08.--5.2.200.163 (discuție) 5 iunie 2018 14:23 (EEST)

Da, discutăm acolo, căci altfel discuția este greu de urmărit pentru ceilalți. --Turbojet  5 iunie 2018 14:27 (EEST)

Sau mai bine pe pagina de la discuție:matematician deoarece este legată de acest articol sau a pornit de acolo. Am deschis acolo un nou fir de discuție referitor la anumite tipuri de surse pentru denumiri cum ar fi dexonline, in lipsă temporă de altceva.--5.2.200.163 (discuție) 5 iunie 2018 14:41 (EEST)

Adjectiv compus si normele lingvistice (pentru limba romana)

Cum vi se pare dpdv al citarii surselor si al normelor lingvistice amintite tangential in discutia anterioara titlul articolului floarea soarelui high oleică in contrast cu adjectivul natural integrabil pt limba romana HIPERoleic (posibil mai greu de gasit intr-o sursa ro dar nu imposibil)?--5.2.200.163 (discuție) 5 iunie 2018 18:01 (EEST)

Ce este și mai șocant este monstruozitatea prezentă și denumirea de pe dewp care de obicei ori lasa ca in original un termen greu traductibil sau il reformuleaza cu elemente de compunere germane!!!!!--5.2.200.163 (discuție) 5 iunie 2018 18:05 (EEST)

Intre timp a fost adus denumirea la o varianta mai adecvata pentru naturalețea exprimării in limba română.--5.2.200.163 (discuție) 5 iunie 2018 18:14 (EEST)

Tocmai vă răspundeam. Dacă este luat la întrebări, este treaba lui Asybaris să justifice termenul ultrauleios. Însă eu îmi rezerv energia pentru domenii care mă interesează. Matematica mă interesează, dar industria alimentară nu. --Turbojet  5 iunie 2018 18:24 (EEST)

OK, am tocmai am observat raspunsul de aici.--5.2.200.163 (discuție) 5 iunie 2018 18:27 (EEST)

Nici pe mine nu ma pasioneaza.Am dat doua variante... una scurta si una lunga. Cine gaseste una mai buna? Sa fie sanatos. Dle anonim, dati redenurie articol si puneti ce credeti ca este ok. 5 iunie 2018 18:29 (EEST) ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Asybaris01 (discuție • contribuții).

Nu ce crede că e ok, ci cum spun sursele. Dacă nicio sursă în limba română nu vorbește de asta, articolul se șterge ca fiind cercetare originală. --Turbojet  5 iunie 2018 18:33 (EEST)

Articolul ca atare nu are de ce să se șteargă doar pentru un aspect terminologic mai problematic, continutul este notabil. Imposibil/improbabil sa nu fi fost mentionat in vreo sursă de agronomie pe care momentan e dificil de localizat.--5.2.200.163 (discuție) 5 iunie 2018 18:38 (EEST)

„Notabil” înseamnă „descris în detaliu în surse de încredere”. Dacă sursele nu sunt prezentate (nu este suficient să fie presupuse), conform literei politicilor acel subiect nu este notabil. Dacă este vorba doar de lipsa surselor în limba română, atunci momentan acel subiect nu este notabil pe wikipedia în limba română. Trebuie așteptat ca el să devină notabil prin apariția acestor surse.

Știu că vă sună absurd, dar Wikipedia este o lume artificială, cu regulile ei artificiale, care uneori oripilează pe cei obișnuiți să judece doar după logica din lumea reală. Asta este. --Turbojet  5 iunie 2018 18:49 (EEST)

Se pare ca există totusi un mod alocat de designerul Wikipedia de a evita prinderea in păienjenisul literei regulilor care pot deveni absurde si anume WP:IAR. Sună cunoscut si aplicabil tocmai pentru evitarea unor situatii absurde?--5.2.200.163 (discuție) 5 iunie 2018 18:54 (EEST)

Încercați numai să invocați WP:IAR. :D

Dacă vreți să epuizați răbdarea comunității în susținerea punctului dv. de vedere, continuați. Astfel de discuții, care invocă ignorarea politicilor, împiedică pe ceilalți (pe Asybaris, pe Victor Blacus, pe mine) să ne ocupăm de proiect, deci sunt nocive. Cei enumerați au o experiență considerabilă pe proiect, ca urmare cunosc politicile, ceea ce dv, ca anonim, nu puteți dovedi. Însă cu invocarea WP:IAR ați demonstrat că sunteți de fapt un utilizator vechi, dar care nu îndrăznește să discute de pe cont deoarece e conștient că nu face ceva tocmai în regulă. :D --Turbojet  5 iunie 2018 19:13 (EEST)

O verificare

Bună ziua,
Ca să nu mai pierdem timp și energie ca la discuția de la Bucureștean Alexandru vă rog pe dvs. să verificați în Dicționarul personalităților Unirii al lui Ioan I. Șerban (pe care eu nu îl am) dacă numele Gheroghe Silian nu este cumva Gheorghe Silian, așa cum apare în sursele on-line.
Mulțumesc anticipat, --Bătrânul (discuție) 8 iunie 2018 18:05 (EEST)

Salutări,

Din păcate, textul din ediția mea, din 2010, p. 209 este:

„Silion, George

Delegat al cercului Orăștie-oraș

Locul și data nașterii: Orăștie, 1880

Studii: Școala primară

Gimnaziul la Orăștie

A decedat la Orăștie în 1965.”

Asta este tot și, deși lămurește că nu poate fi „Gheroghe”, ne bagă în ceață cu o în loc de a. Dicționarul a fost scris pe baza unor note cerute preoților din localitățile respective. Și în ele este posibil să se fi strecurat erori, sau nu, localnicii cunoscând famiile, dar în opinia mea prenumele e clar. --Turbojet  9 iunie 2018 13:47 (EEST)

Cred că preoții dădeau totuși numele conform celor înregistrate în registrele parohiale. --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 9 iunie 2018 18:41 (EEST)

Am căutat „Silion Orăștie” și „Silian Orăștie” și ambele dau rezultate. Nu este exclus nici ca preotul să fi descifrat scrisul de mână din registru într-un fel. De asemenea, nu este exclus ca pe traseul preot-tipografie vreun dăștept să „corecteze”, că el știa un Silion. În „Dicționar...” există mai multe astfel alinieri ale numelor de la ortografia de atunci la cea de acum, astfel că, din păcate, totul este nesigur.

Vezi și cazul lui ŭ final, care nu se pronunța și care a făcut recent „victime”. Și așa e și la „i” muiat, care în cazuri ca „Albuțiu”, care se pronunța aproape Albuțu, cu accentul pe primul u, „corectau”, să fie pronunțat Albuțiu, cu accentul pe i. Unii, ca să „clarifice” asta, elininau acel „i”. Drumul spre iad este pavat cu intenții bune. --Turbojet  9 iunie 2018 19:08 (EEST)

Mulțumesc pentru verificare. În această situație, voi cere redenumirea articolului în Gheorghe Silian, conform sursei online: Ioan Străjan, Membrii de drept ai Marii Adunării Naționale de la Alba-Iulia din 1 Decembrie 1918, extras din Gazeta Oficială, nr. 1–12 și 14–15/1918, fond Direcția Județeană Alba a Arhivelor Naționale. Tot Gheorghe Silian apare și în Lista delegaților la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, dar Wikipedia nu este sursă de încredere pentru ea însăși. Articolul se va adăuga astfel paginilor de redenumit Ștefan Roșianu și Bucureștean Alexandru. --Bătrânul (discuție) 9 iunie 2018 21:29 (EEST)

Ok. --Turbojet  9 iunie 2018 21:35 (EEST)\

Revin cu o opinie personală, deoarece printre altele mă confrunt chiar acum cu o situație relativ similară, legată de un reper geografic astfel cum a fost consemnat în vremea respectivă. Ce este sigur e că în epoca respectivă, consemnarea unor nume sau denumiri nu a reprezentat un punct forte pentru funcționarii sau pentru specialiștii români. Sugerez astfel parcimonie la adoptarea unor poziții categorice legate de astfel de subiecte și consemnarea pe cât posibil, a tuturor variantelor de denumiri ori nume consemnate de sursele de încredere. Evident că trebuie aleasă o variantă de fiecare dată, aceasta urmându-se să se facă în raport cu reperul cel mai bun posibil.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 9 iunie 2018 22:59 (EEST)

De acord. În articolul despre Silian s-ar putea menționa că în sursa „Dicționarul...” el este numit Silion. --Turbojet  9 iunie 2018 23:06 (EEST)

Alt exemplu recent de astfel de încurcătură. Iar la final, alți 2 funcționari ([3], [4]) - din care unul sigur a dat-o în bară... --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 9 iunie 2018 23:14 (EEST)

La el m-am referit când am vorbit de „u scurt”. Bănuiesc că ortografia din acte era cea cu „u” care nu se pronunța, așa că fiecare spunea ceva în discuția respectivă. --Turbojet  9 iunie 2018 23:19 (EEST)

PS: E posibil ca unul din funcționari să fi scris după acte, iar celălalt după declarația orală. --Turbojet  9 iunie 2018 23:22 (EEST)

Tot o opinie personală: mulți dintre noi obișnuim acum să gândim prin prisma unei struturi etnice cvasi-unitare și a unei limbi unitare, dar în acele vremuri o proporție semnificativă de cetățeni erau alogeni de o natură sau alta, iar spiritul reglementărilor privitoare la limba română nu era pătruns în marea masă a populației știutoare de carte. Ca atare un funcționar evreu putea să scrie numele diferit față de unul român din sud, după cum un funcționar transilvănean instruit la școala maghiară putea să scrie același nume diferit față de unul provenit din Basarabia și educat cu sonoritățile și regulile limbii ruse. Nu e vorba de neștiință de carte sau de prostie, ci de condiții istorice obiective diferite. --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 9 iunie 2018 23:31 (EEST)

Tot ce se poate. De obicei maghiarii omiteau diacriticele.

Însă țineau la mare preț accentele lor. Azi am căutat pe Marcell Komor și în toate sursele maghiare din epocă apărea Márcell. Culmea este că și la hu:wp apare ca Marcell. Dar pronunția maghiară la Marcell nu merge. Însă el era evreu, iar cei de acum poate i-au „corectat” numele. --Turbojet  9 iunie 2018 23:40 (EEST)

Ceea ce vreau să spun este că nu trebuie să încercăm să aplicăm un mod de gândire bazat pe premise specifice anului 2018, unor situații care trebuiesc interpretate prin prisma premiselor existente la 1918. --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 9 iunie 2018 23:42 (EEST)

De acord. --Turbojet  9 iunie 2018 23:44 (EEST)

creare pagina

Buna seara,doresc sa creez o pagina pentru locotenent aviatorul Munteanu Lazar,as al aviatiei in ww2,Din pacate nu ma pricep la calculatoare si am incercat sa urmez pasii din instructiuni dar nu inteleg aproape nimic.Am citit ca sunteti interesat de istoria aviatiei si sper sa facem acest lucru pentru acest pilot pentru ca lumea sa poata fi informata despre eroismul lui.Toate informatiile le am din caietul de memorii ale pilotului ,primit de la apartinatori.Multumesc

| nume Munteanu Lazăr = | data_nașterii 23.08.1918 = | locul_nașterii comuna Dobra,județul Hunedoara ,România = | data_decesului 10.04.1997 = | locul_decesului Cluj-Napoca ,România = | naționalitate Român = | etnicitate Român = | cetățenie Român = | părinți Vichente Elisabeta = | frați Eugenia = | căsătorit Elena = | copii Paula și Mihail = | porecla Lăzărică = | studii Liceul Militar ,,Mihai Viteazul"Tg-Mureș promoția 1938 , Școala de Ofițeri de Aviație promoția 1941,Institutul Politehnic Cluj = | | A participat alături de forțele germane împotriva URSS in campaniile militare de la Melitopol,Odessa, Nipru,Kerson,Doneț,Crimeea, până la 23 August 1944 iar după această dată a luptat împotriva Germaniei in campania din vest și în primul rând la eliberarea Ardealului său. = | anideserviciu 1941 -1945 = | grad Comandor in rezerva = | comanda Escadrila 41 asalt , Director al aeroportului Cluj ,TARS 1950 = | unitatea Flotila 2 Aviație informații Blaj pana in 1943 apoi repartizat la Grupul 8 Asalt = | bătălii Cel de al Doilea Război Mondial = | merite Crucea de fier cl 2; Crucea de fier cl 1, Ordinul Mihai Viteazul cu spade ,Virtutea Aeronautică clasa Crucea de aur cu doua barete, Virtutea aeronautică clasa Cavaler cu doua barete Ordinul Steaua României cu spade și panglică de Vitute Militară,Ordinul Coroana României cu spade,Ordinul Steaua României cl IV md 1947,Crucea de război Cehoslovaca,Medalia Victoria a Guvernului ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Oberst67 (discuție • contribuții).

Mă uit. Mâine, că acum închid. --Turbojet  28 iunie 2018 22:44 (EEST)

Pagina Munteanu Lazar

Vă mulțumesc mult pentru ajutorul acordat .Acest pilot și a câștigat locul in istoria țării și ar trebui mediatizat mai mult , alături de ceilalți ași ai aerului.Am contactat și eu Fundația Stoika pentru cartea Comandor Munteanu Lazar.Cu greu am dat de cineva la fundație pentru a comanda și asta doar la telefon, la mesaje nu mi-a răspuns nimeni.Cartea trebuie sa sosească de pe o zi pe alta și mi-ar face plăcere sa va trimit una mai repede dacă as avea adresa dumneavoastra. Comandorul Munteanu Lazar apare și in cartea ,,Pagini din istoricul aviației Hunedorene"scrisa de Ion Becherete Vădeni la pag 192-195, pot sa trimit și aceasta carte Oberst67 (discuție) 29 iunie 2018 19:48 (EEST)

Mulțumesc de informații. Sigur că este bine să fie mediatizați eroii, doar că Wikipedia doar reflectă această mediatizare, nu o creează. De aia e bine că s-a scris cartea. O s-o comand la telefon, luni, deoarece mă interesează. O să apelez la dv. doar dacă nu vor să-mi livreze cartea (stoc epuizat, sau altele). La cartea „Pagini din istoricul aviației Hunedorene” dacă este vorba doar de 4 pagini, acestea vor fi o singură notă, o să vă arăt cum se pune.

Noi avem aici un buton, la stânga, „Trimiteți un mesaj acestui utilizator”. Mesajul ajunge la emailul declarat de utilizator aici. Dacă a declarat un email, apare butonul. Dacă nu, nu. La mine apare, puteți să-mi scrieți. Dar deocamdată cam ce discutăm aici este tot. --Turbojet  29 iunie 2018 20:09 (EEST)

Articole traduse

Salutari,

Am mai adaugat niste recomandari pentru noile articole create pe en:wp.

Codrin.B (discuție) 6 iulie 2018 21:59 (EEST)

Mulțumesc, am luat la cunoștință. --Turbojet  6 iulie 2018 23:24 (EEST)

Felicitări în tot cazul pentru traducere. E un bun început.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 7 iulie 2018 00:29 (EEST)

Da. Traducerea a făcut-o persoana din istoric. Vor mai fi traduse și altele, dar acum a venit vacanța.

Propusesem vreo 10 subiecte, dar doar acesta, cel mai mare, a fost ales de persoana care a tradus. Mi-am exprimat surprinderea că a ales tocmai cel mai greu.

Așa învățăm și noi cum merg lucrurile prin altă parte. La en:wp articolele au scor, lucru care atunci când l-am propus aici mi-a fost refuzat cu obstinație și cu argumente de genul „am pierde mulți colaboratori [care se vor supăra că articolele lor au scor mic]”. Îmi amintește de școala generală în care am auzit „păi cum să capete copiii noștri note bune, din moment ce toate cele bune sunt luate de cei cu origine nesănătoasă?!” (Chestiunea era că la cei cu origine nesănătoasă părinții lor erau suficient de școliți ca să-i poată învăța și ei, iar părinții celor cu origine sănătoasă nu erau „competitivi”, ca să folosesc un termen modern.) Înțeleg că la en.wp au mai multe resurse și înțeleg că punctajul este după criteriile Wikipediei, dar, mno... ei se preocupă.

Vă rog să mă credeți că nu v-am uitat, dar am vrut să văd că treaba începe. Dacă traducătorii se ambiționează văzând că... va fi folosul nostru. --Turbojet  7 iulie 2018 20:21 (EEST)

Mă gândesc de ceva vreme la un sistem minimalist de evaluare globală, de genul existenței unei categorii de genul Categorie:Core. Logica ar fi existența unui set de articole de valoare (din punct de vedere calitativ) pentru ro.wiki, set care să fie în supraveghere și care poate fi folosit ca instrument de pornire pentru, de exemplu astfel de inițiative.

Intrarea în această categorie s-ar putea face după o opinie pozitivă a cel puțin - să zicem, 2 din 3 opinii (cel mai indicat) sau - eventual 3 din 4 opinii, ale unor utilizatori cu cel puțin - să zicem, minim 10.000 de contribuții/sau care sunt evaluatori din care cel puțin X active în ultimii Y ani (potențial de 40 de useri). Implicit dar nu obligatoriu, AB și AC ar trebui să fie în respectiva categorie (de ce nu obligatoriu - pentru că sunt art. etichetate AB-AC evaluate în urmă cu 7-8, poate mai mulți ani, care acum nu mai respectă criteriile minimale). Ideea e ca procesul să fie simplu și eficient, fără limitări care să depășească ceea ce este strict esențial. Poate declasarea - să zicem AB-AC din Categorie:Core ar putea fi făcută de aceeași manieră, 2 din 3 sau 3 din 4 opinii.

Logica principală, eu unul cred că ar fi aceea de a proteja cu prioritate anumite structuri, în condițiile deficitului de resurse. Chiar și traducerea un articole din ro în en ar fi printre altele tot o metodă de a le proteja, deoarece cu siguranță șansa lor de a supraviețui pe timp lung la en.wiki este mai mare ca aici. --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 8 iulie 2018 12:49 (EEST) P. S. Mă rog, e doar o idee, nu e ceva neapărat valabil...

Nu e urgent. Dar să avem în vedere. Când apare ceva, de exemplu se redefinesc criterii, să fie avut în vedere și acest aspect. Am înțeles că la en.wp contează importanța pentru fiecare proiect. Ori, dacă aici importanța este stabilită la toate proiectele de o singură persoană, înseamnă că de fapt această persoană, stabilește singură toată ierarhia. Poate ar trebui un mecanism de solicitare a opiniei celor ce se înscriu în proiecte (semnalare articole care apar în proiect) etc. O mulțime de birocrație. --Turbojet  8 iulie 2018 14:07 (EEST)

Aplicări in medicină - CFD in dinamica biofluidelor

Pornind de la un aspect din sectiunile de mai sus privind medicina deschid aici o sectiune noua. Observand ca sunteti initiatorul wikiarticolului Mecanica fluidelor numerică as dori sa intreb dacă ati avut cumva ocazia de a participa la vreun proiect stiintifico-tehnologic de aplicare in medicina a Computational Fluid Dynamics la dinamica biofluidelor (din care să rezulte eventual surse citabile pe wikipedia)?--5.2.200.163 (discuție) 30 iulie 2018 16:22 (EEST)

Eu, nu. Domeniul meu principal a fost modelarea flăcărilor cu accent pe producerea poluanților. Colegul care se ocupă acum de ce întrebați este acesta. --Turbojet  30 iulie 2018 18:04 (EEST)

Mulțumesc de interesantele surse semnalate in fisierul pdf de mai sus.--5.2.200.163 (discuție) 14 august 2018 17:17 (EEST)

Centre de cercetari ale UPT - CCISFC

Am vazut unele informatii din materialul din sectiunea anterioara si apare intrebarea dacă unele (sau toate) centre de cercetare ale Politehnicii Timișoara cum ar fi CCISFC ar merita articole separate sau cel putin redirecturi catre articolul principal UPT (unde ar putea fi o listă cu centrele de cercetare de aici).--5.2.200.163 (discuție) 31 iulie 2018 15:04 (EEST)

Orice subiect merită articol dacă există surse independente de subiect, ceea ce nu prea văd, căci ziarele nu sunt interesate de o activitate normală a unui centru de cercetare. Nu contează că a fost primul centru de profil pe țară și că a fost pionier în România în domeniu, asta nu face rating. Ca urmare eu nu mă apuc de un astfel de articol, ca apoi să vină unul cu caș la gură, dar care, spre deosebire de mine, „cunoaște politicile”, și să-l propună la ștergere pentru lipsă de notabilitate. --Turbojet  31 iulie 2018 15:16 (EEST)

Am observat pe enwiki ca exista o specificare despre notabilitatea organizatiilor en:WP:ORG care ar putea include si unele aspecte referitor la centrele de cercetare (oarecum similare celor de la WP:UNIV), de discutat/propus acolo și apoi transpuse și aici.--5.2.200.163 (discuție) 31 iulie 2018 16:42 (EEST)

Ca redirecturi spre UPT mă gândesc că sunt practic excluse șansele de a fi propuse la ștergere.--5.2.200.163 (discuție) 31 iulie 2018 16:46 (EEST)

en:WP:ORG reiterează necesitatea existenței surselor independente, nu propune derogări.

WP:UNIV se referă la persoane. Criteriile sunt, dar tot din surse independente trebuie să reiasă îndeplinirea cel puțin a unuia.

Redirecționările cum propuneți se fac dacă în articolele spre care trimit există secțiuni despre, care tot pe baza surselor se scriu, altfel n-au unde trimite. Simpla redirecționare a unei părți (ex. CCISFC) spre întreg (ex. UPT, unde nu se vorbește despre) este greșită. --Turbojet  31 iulie 2018 17:25 (EEST)

As zice că la sectiuni din cadrul unui articol mai larg, ar putea fi mai putin stringent criteriul legat de independenta surselor, putandu-se admite surse de o oarecare apropiere. Un alt aspect este unul referitor la un criteriu notabilitate implicită sau automată, similar cu cele pentru politicieni (deputati, senatori, etc), membrii ai academiilor, echipe de fotbal de ligile I (si a doua?), agentii guvernamentale(?) care s-ar putea propune si discuta.--5.2.200.163 (discuție) 1 august 2018 16:23 (EEST)

Nu exista oare surse specifice din reteaua de cercetare (in subordinea Ministerului Cercetarii?) care să aiba de exemplu rapoarte de audit legate de eficienta cercetării(?) in lipsa carora situatia surselor utilizabile este la mila ziarelor generaliste, amatoare de rating?--5.2.200.163 (discuție) 1 august 2018 16:30 (EEST)

Cum se stie de exemplu ca cutare centru a fost primul centru de profil pe țară și că a fost pionier în România în domeniu, cum ziceti mai sus, daca nu apărea intr-o sursa negeneralistă?--5.2.200.163 (discuție) 1 august 2018 16:33 (EEST)

Parca sursele ziare generaliste raportau uneori detalii despre premii castigate la saloanele de inventica, de exemplu?--5.2.200.163 (discuție) 1 august 2018 16:36 (EEST)

Da, secțiunea dintr-un articol mai mare nu este ținută de demonstrarea notabilității. Dacă o universitate este notabilă, de exemplu Universitatea Politehnica din București, atunci acolo se pot pune secțiuni despre centrele de cercetare, bazate pe surse neindependente, dar publice (verificabile). Adică, de exemplu, monografii publicate (cu ISBN etc.) de colective ale universității. Dar în niciun caz bazate pe surse primare, ca rapoarte de cercetare, care nu sunt destinate publicului. Este același lucru ca la biografii, unde după demonstrarea notabilității, se pot prelua date dintr-un CV oficial, de exemplu data și locul nașterii, studii etc.

Cum se știe că a fost primul? CFD performant se face cu softuri comerciale, iar eu știu când și de unde au cumpărat. Au fost primii care au cumpărat după mine, care am avut softul „de afară”, dar eu nu sunt centru de cercetare, așa că ei sunt primul centru. Bineînțeles că nu sunt surse pentru a dovedi asta. Facturile nu sunt surse. Totuși, eu am scris prima carte din domeniu în limba română, așa că pot dovedi ceva. Însă nu sunt notabil prin asta și nici nu doresc să forțez vreun criteriu.

„Auditul” în învățământul universitar are criteriul principal articolele publicate, nu invențiile. Apoi, numărul de teze de doctorat etc. Cel puțin în România nu vezi ceva practic, din cauza că economia nu-și permite experimente.

Premiile se dau pe obiecte concrete. Simulările sunt considerate metode de calcul, care în România/UE nu sunt brevetabile. Deci nici premiabile ca invenții. Se mai capătă premii pentru rezultatele obținute prin simulare, nu pentru simulările înseși, dar banii sunt extrem de puțini și nu odată am auzit „nu insista, că se supără CUTARE dacă nu ia EL premiul”. Un mahăr, care poate da cu tine de pământ, și care zice „CV-ul MEU va aduce contracte, nu al TĂU”. În fapt, interesul cadrelor didactice sunt articolele publicate în reviste și la simpozioane, unde vorbesc despre metodele de calcul/simulare, iar „premiul” este îndeplinirea criteriilor de promovare pe baza acestor articole. Însă pentru Wikipedia promovarea nu-i folosește pentru că chiar și ultima treaptă (profesor) nu asigură notabilitatea. --Turbojet  1 august 2018 22:36 (EEST)

Research university

Apare in acest context legat de centre de cercetare subordonate universităților din România intrebarea dacă există vreo universitate în România care să indeplinească condițiile menționate de articolul din enwiki en:Research university?--5.2.200.163 (discuție) 10 septembrie 2018 16:15 (EEST)

Nu știu și nu este de competența mea să comentez. Nu vreau să se zică despre mine că generez știri false (de „Radio Șanț” se spunea mai demult). --Turbojet  10 septembrie 2018 16:54 (EEST)

Modificari

Pentru întrebările care nu au legătură cu candidatura mea vă rog să vă scrieți pe pagina de discuție personală.--MSClaudiu (discuție) 6 august 2018 10:22 (EEST)

Redenumire

Am deschis discuția aici.--MSClaudiu (discuție) 6 august 2018 13:06 (EEST)

PK - subiect controversat?

Am observat că ați introdus recent citarea unor surse referitoare la potențialul de electrod la articolul Pilă Karpen. Avand în vedere unele afirmații din articol și unele tipuri de surse - cele de presă (tipuri de surse amintite intr-un context mai sus), de asemenea prezente in articol, se poate zice că acest wikiarticol este unul cu conținut controversat sau controversabil? De asemenea afirmațiile autorului pilei, redate in articol sub forma „Unele articole de presa...”, sunt un indiciu al nepriceperii creatorului pilei in vreun domeniu științific pe care se presupune a se baza funcționarea pilei? Dacă NVK a criticat unele noțiuni standard dintr-un anumit domeniu științific, este aceasta critică din nou un indiciu de prea mare îndrăzneală (ilicită?) având ca sursă nepriceperea sau dorința de a provoca controverse în domeniul energiei?--5.2.200.163 (discuție) 10 august 2018 15:49 (EEST)

Nu, „controversa” este întreținută doar de presă și muzeu, interesați de senzațional. Karpen știa foarte bine ce face: o demonstrație cu o pilă ai cărei reactanți sunt cei de la capătul nereactiv al scalei reactivității. Având o putere extrem de mică, reactanții se consumă extrem de lent, practic inobservabil. Nu e nicio contrazicere a legilor fizicii sau chimiei, niciun perpetuum mobile. Bineînțeles, explicația reală nu convine nici muzeului, nici presei, care caută să întrețină o așa zisă „controversă”. Afirmațiile că s-ar putea face pile similare de putere mare (fără consum de reactanți) sunt speculații, bune pentru agitat publicul cu subiecte privind „inventivitatea românească”. Este extrem de improbabil să fi fost făcute de Karpen însuși.

Wikipedia este obligată să menționeze poveștile debitate de cei ce caută senzaționalul, de aia este fraza din articol. Că altfel vin unii care ne arată nouă ADEVĂRUL, de care noi habar nu avem. Însă tot Wikipedia nu-mi dă voie să spun „vorbe!” fără o sursă serioasă. Dar surse în acest sens nu sunt deoarece nimeni (nici eu) nu dorește „să taie macaroana” bietului muzeu, care și așa o duce cum o duce. De aia tonul critic reținut în articol la adresa speculațiilor. Însă și „atenția” minimă acordată speculațiilor, proporțională cu valoarea lor.

Pe scurt: nici articolul, nici subiectul nu sunt controversate. Nici competența lui NVK. Eventual pot deveni prin intervențiile unor entuziaști incompetenți sau interesați. --Turbojet  10 august 2018 16:43 (EEST)

Lăsând la o parte aspectul valorificabil propagandistic legată de „inventivitatea românească” și aspecte conexe legate de muzeul tehnic, este foarte surprinzătoare afirmatia dv că Este extrem de improbabil să fi fost făcute de Karpen însuși, avand in vedere afirmațiile negru pe alb ale autorului despre lipsa de reactie in dispozitiv si posibile abateri de la principiul II. Este clar că sursa afirmațiilor este insăși NVK, care mentionează in acest sens discuțiile si disputele legate de interpretarea funcționării pilelor cu ilustri fizicieni francezi in anii 1920-1930, de exemplu in cartea sa din 1957.--5.2.200.163 (discuție) 10 august 2018 17:07 (EEST)

Am putea menționa afirmațiile din surse (susceptibile de interpretari senzationale) ale lui NVK in articolul său biografic?--5.2.200.163 (discuție) 10 august 2018 17:13 (EEST)

Desigur extrapolarea afirmațiilor privind realizarea unor puteri mari sunt intr-adevar speculații fără un fundament serios. Dar parcă sursele de presă nu menționează explicit asa ceva (eu nu am observat in paginile lor, poate mi-a scăpat), doar fac eventual aluzii in acest sens.--5.2.200.163 (discuție) 10 august 2018 17:22 (EEST)

Citiți tot contextul în care spun ceva. Eu am spus mai sus — adevărat, nu complet, dar din articolele de presă din articolul despre pilă reieșea la ce mă refeream — că este extrem de improbabil să fi spus Karpen însuși că pila se poate construi pentru puteri mari, care să aibă aplicații în tehnica spațială (adică puteri mari și volum/greutate mici), nu că el n-ar fi făcut nicio afirmație. Sigur că o baterie de 1 miliard de pile va furniza o putere de un miliard de ori mai mare ca una singură, dar miliardul ăla de pile nu va încăpea pe un satelit.

Dacă aveți surse serioase, puteți pune orice. Dacă Karpen a făcut afirmații neechivoce (deci nu în stilul „pare că...”) privind lipsa de reacție sau contrazicerea principiilor termodinamicii în articolele științifice publicate de el, puteți pune, citând exact articolul și ce a spus. Bineînțeles, specificând că era afirmația lui, nu că ce spune el acolo trimite la gunoi fizica cunoscută. Însă dacă a spus în interviuri, acestea nu pot fi citate decât cel mult ca anecdote, deoarece se știe că inclusiv savanții îi lasă pe ziariști să priceapă și să exagereze cât vor, mai ales dacă interviul este plătit. --Turbojet  10 august 2018 17:53 (EEST)

Am observat în următoarea sursă la p 483 un articol scris de un muzeograf de la muzeul Tehnic (din interiorul muzeului) in care ataca afirmatiile controversate revista Energetica 2014 Considerații asupra pilelor Karpen. Pe baza acestei surse Muzeul dezminte (se pare) interesul in a intretine controversa.--5.2.200.163 (discuție) 20 august 2018 17:12 (EEST)

Număr pagină din sursa Bard-Parsons-Jordan

Am observat că la citarea sursei Bard-Parsons-Jordan lipsește numărul paginii și aș dori să vă întreb care e acesta?--5.2.200.163 (discuție) 13 august 2018 19:18 (EEST)

Întrebați-i pe cei de la en.wp, că de acolo am luat informația, cu tot cu sursă, așa cum au pus-o ei. --Turbojet  13 august 2018 19:27 (EEST)

Acum am observat răspunsul.--5.2.200.163 (discuție) 13 august 2018 19:29 (EEST)

(Se găsește cumva această carte, cu cealaltă , E3 Chemistry Review Book, la biblioteca UPT?)--5.2.200.163 (discuție) 13 august 2018 19:28 (EEST)

Uitați-vă în catalog, este public, pe net. --Turbojet  13 august 2018 19:34 (EEST)

Mulțumesc de idee.--5.2.200.163 (discuție) 13 august 2018 19:36 (EEST)

Cercetător din UPT despre Pila K

In acest context as dori sa intreb daca-l cunoasteti cumva pe un universitar din UPT, Vaszilcsin [5] care a scris o lucrare recenta in colaborare despre Pila Karpen, mentionata pe pagina de discutie de acolo, și cum vi se pare aceasta sursa ca citabilitate in cazul PK. (Multumesc)--5.2.200.163 (discuție) 14 august 2018 17:23 (EEST)

Nu-l cunosc pe dl Vaszilcsin și nici de articol nu știam. Corect sau nu, n-o să-l contrazic, căci el știe mai multă electrochimie ca mine. Știu ce e aia capacitor dublu strat, însă interesul meu a fost pentru supercondensatorii folosiți la stocarea energiei recuperate prin frânare regenerativă și n-am aprofundat mecanismele electrochimice. Puteți cita ce spune această sursă în articol. --Turbojet  14 august 2018 19:23 (EEST)

Cazacu Dogaru 2003 - sursă offline

Am observat că articolul Vaireanu Vaszilcsin mentioneaza 2 lucrari in bibliografie de Cazacu si Dogaru , dintre care cea din 2004 este inclusa ca sursa accesabila online din wikiarticol. Cealaltă, in care se incearcă o metoda pentru a obtine o functionare continua a pilelor K, cu titlul CAZACU, M.D., DOGARU, M., STAVARACHE, A., Vasilescu Karpen Pile as a Proceeding to Diminish the Earth Warming, Conferinta Nationala pentru o Dezvoltare Durabila, Bucuresti, 13 iunie 2003, p. 273-280 e, se pare, offline. Aveti idee cum s-ar putea verifica continutul acestei surse aparent offline? Cautarile Google nu dau rezultate. Multumesc!--5.2.200.163 (discuție) 20 august 2018 17:23 (EEST)

Rugăminte

Bună seara,

Nu mă pricep să verific dacă denumirea în maghiară a acestei instituțiii se scrie cu sau fără acel "A" în față. De asemenea, deși am găsit respectiva denumire în câteva surse de limbă maghiară (și într-una de limbă română, deformat scrisă), faptul că numărul surselor este foarte mic îmi ridică suspiciunea precum că denumirea în limba maghiară pe care am postat-o este una incompletă, sau "adaptată" de ziariști ori de persoane care nu sunt familiarizate cu problema în cauză. Îmi amintesc (poate greșit...) faptul că într-o discuție, mi-ați spus parcă faptul că aveți unele noțiuni de limbă maghiară. Poate reușiți să mă deslușiți. --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 10 august 2018 21:44 (EEST)

Salutări,

A (az dacă urmează un cuvânt care începe cu o vocală) este articolul hotărât, aici este necesar.

Kelet = est.

magyar = maghiar, ország = țară, i = al; magyarországi = al țării maghiare = al Ungariei.

Kormány = guvern, biztos = comisar, -ság, -ség = particule care arată că se referă la întreg. Biztosság = comisariat. Kormánybiztosság = comisariat guvernamental.

Deci, textual, A Kelet-magyarországi Kormánybiztosság = Comisariatul Guvernamental al Ungariei de Est. Dacă îmi spuneți și alte forme, le „descurcăm”. --Turbojet  10 august 2018 22:10 (EEST)

Mulțumesc. Mi se părea mie că e necesar, conform cu ce am văzut în ultimele luni prin textele maghiare despre Divizia Secuiască & Co, dar nu eram sigur. Cu asta am rezolvat.

Rămâne de rezolvat cu denumirea oficială exactă, cred. Conform celor specificate în sursele românești, denumirea oficială este cea specificată în titlul articolului, deci echivalentul în maghiară ar trebui să includă ceva cu "protecția maghiarilor" sau altceva asemănător. Merg și pe varianta precum că în articolele de specialitate din limba română traducerea s-ar fi putut face "în spirit" și nu "în formă", dar nu am cum să o verific.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 10 august 2018 22:24 (EEST)

Nu știu ce să spun. Căutarea după „A Kelet-magyarországi Kormánybiztosság” a dat doar 3 rezultate independente: articolul de aici, o lucrare de la MEK (Magyar Elektronikus Könyvtár = Biblioteca Digitală Maghiară, un site foarte serios) și un articol de ziar. Doar în sursa de la MEK apare, alături de cea discutată mai sus, varianta „A Kelet-Magyarországi Főkormánybiztosság”, unde fő = de sus, superior, principal, astfel că traducerea poate fi „Comisariatul Guvernamental General al Ungariei de Est”, dar nicăieri nu se sugerează ceva de protecția maghiarilor.

Pentru „protecția maghiarilor” căutarea ar fi după „[a] magyarok védelmé[~]”, care nu este corectă, dar au o mulțime de sufixe [~] care au sensul „protecția”, „al protecției”, „în cadrul protecției” etc., mai bine fără la căutare. Însă n-am găsit nimic util. Mă tem că traducerea în limba română este una „pe înțelesul nostru, exact ce este”. --Turbojet  10 august 2018 23:09 (EEST)

Nu mă descurc în maghiară, că aș căuta în Kolozsvári Hírlap din acele vremuri și pornind de la ce găsesc aici m-aș duce la decretul/hotărârea de guvern respectivă. Orientativ, dacă aveți timp să vă uitați în referințele menționate la Weber, Peter; De la Kolozsvár la Cluj. Ultimul episod al regimului ungar în „capitala” transilvană; Altera, Anul V Nr.11/1999 sunt niște denumir în maghiară care puse cap la cap poate reușesc cumva să deslușescă problema. Ce am înțeles eu din referințele alea, e că denumirea cea mai probabilă e cea din cele 3 surse (adică varianta cu Comisariatul Guvernamental al Ungariei de Est), dar că funcția ocupată de Apathy era cea de Comisar General. Deci pare - la cât nu mă pricep eu, că traducerea românească a comasat denumirea postului superior, cu cea a instituției și a "agățat" denumirii acesteia o explicație "pentru tot românul". E cumva și ciudat să fi fost "pentru protecția maghiarilor", pentru că nu ar fi avut nici un interes să-i fi dat o astfel de denumire care ar fi subliniat diferențele și linia de falie dintre români și maghiari. Dimpotrivă, interesul lor la acea vreme era să susțină că toate naționalitățile vor trăi fericite până la adânci bătrâneți în cadrul granițelor vechii Ungarii.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 12 august 2018 23:49 (EEST)

Oricum, denumirea articolului trebuie schimbată, după cum se pare, cu menționarea tuturor denumirilor în header. Râmâne însă bătător la ochi faptul că sunt atât de puține surse, în maghiară.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 12 august 2018 23:53 (EEST)

Am mai căutat, după „"Apáthy István" keleti kormánybiztos -jogász”, adică după ce era Apáthy, în speranța că va fi numită instituția al cărei șef era, dar fără succes. Într-adevăr, sursele maghiare scot în evidență că era zoolog, dar ocultează activitatea sa politică.

Nu am găsit forma electronică a Kolozsvári Hírlap din oct 1918, așa că nu am cum verifica.

Din ce am găsit cred că e așa cum ziceți, că fő~ era titlul lui, nu al instituției, deoarece avea un vice, Vincze Sándor, al cărui titlu era „kormánybiztos”. Ca urmare, titlul instituției ar fi fost „A Kelet-Magyarországi Kormánybiztosság” = „Comisariatul Guvernamental pentru Ungaria de Răsărit”, cum zice această sursă. --Turbojet  13 august 2018 10:55 (EEST)

Problema e tranșată. Denumirea uzitată în literatura română de dinainte de anii 2000 era Comisariatul Guvernamental pentru Ungaria de Răsărit și titulatura funcționarului principal era cea de Comisar General. Treaba cu "protecția maghiarilor" e o invenție. Mulțumesc pentru ajutor.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 16 august 2018 02:07 (EEST) P.S. Aș putea copia discuția la pagina de discuții a articolului ?

Mă bucur că s-a rezolvat. --Turbojet  16 august 2018 07:21 (EEST)

Da, puteți copia. --Turbojet  16 august 2018 07:24 (EEST)

Surse cu cost de accesare și WP:REREQ

Bună ziua! Am observat din întâmplare că a fost mentionat recent intr-un anumit context că anumite surse necesită plată pentru accesare. Cum vi se pare ca măsură compensatoare a acestui neajuns posibilitatea de a se furniza gratuit, la cerere, extrase din surse prin intermediul en:WP:REREQ ?--213.233.84.247 (discuție) 16 august 2018 13:17 (EEST)

Nu știu. De fiecare dată când am apelat la autori, sau nu am primit răspuns (la cereri prin e-mail), sau am fost refuzat (la cereri față în față), sau am fost umplut de spam. În peste 10 ani de activitate pe Wikipedia doar de două ori cineva mi-a eliberat ceva fără „daune colaterale”.

Recent un coleg din Canada avea nevoie de unele aprobări de a folosi niște diagrame al căror autor era DuPont. I-a rugat frumos, pentru uz didactic — n-au catadicsit să-i răspundă. M-am convins încă o dată că n-are rost să fac vreun astfel de demers, mă mulțumesc cu ce găsesc. --Turbojet  16 august 2018 13:46 (EEST)

Analogie

Bună dimineața. Încerc o analogie. Dacă „luptele pentru eliberarea Ungariei” e o formulare sovietică, atunci luptele unităților române până la granița cu Ungaria (atinsă în octombrie 1944) nu au fost lupte pentru eliberarea României? E corectă analogia sau sunt lucruri diferite doar pentru că e vorba de altă țară? În ambele cazuri lupta s-a purtat cu armatele germane, care fuseseră invitate atât de România, cât și de Ungaria. Ba mai mult, ca urmare a răsturnării regimului horthyst de către armatele germane la 15 octombrie 1944, în urma anunțării armistițiului, Ungaria devenise de facto o țară ocupată de o armată străină. --Donarius (discuție) 7 octombrie 2018 08:16 (EEST)

Am primit un protest din partea unui autor de istorie aviatică, foarte competent și citat pe Wikipedia, maghiar ca etnie, dar originar din România, care a spus că maghiarii nu [mai] acceptă formularea că după WW2 Ungaria ar fi fost „eliberată” de sovietici și români. Ei zic că o ocupație (germană) a fost înlocuită cu alta (sovietică). El a sugerat acea formulare, care pare a fi foarte neutră. Părerea mea personală a fost că din punctul de vedere al românilor, românii au luptat pentru eliberarea teritoriilor care au aparținut României înainte de WW2, recte nordul Transilvaniei, lucru care chiar mi se pare diferit de „eliberarea” Ungariei, unde românii nu au luptat pentru Ungaria, ci împotriva adversarului declarat din acel moment, lupte impuse de noii aliați. Desigur, înțeleg poziția maghiarilor, care afirmă că în Transilvania românii au luptat pentru recucerirea teritoriilor din nordul Transilvaniei, reintegrate temporar, prin Diktat, patriei mamă. Vedeți sentimentele. Cât despre „eliberarea” României de către sovietici cred că avem aceeași părere. --Turbojet  7 octombrie 2018 08:53 (EEST)

Înțeleg punctul de vedere al istoricului maghiar, cum i-aș înțelege desigur poziția că Transilvania ar fi pământ unguresc, că Tratatul de la Trianon a fost un dictat, că Dictatul de la Viena ar fi fost o înțelegere amiabilă neimpusă prin forță și că eliberarea Transilvaniei în 1944 ar fi fost o reocupare. Nimic nou sub soare, același punct de vedere revanșard similar cu cel propagat în Germania după WW1. Sunt curios însă cum percepe dumnealui acțiunea trupelor române în Ungaria în 1944-1945. Înțeleg, sovieticii au fost ocupanți pentru că au venit și nu au mai plecat, românii, aliați cu sovieticii, dar care au plecat, nu sunt eliberatori, dar sunt ei oare tot ocupanți? --Donarius (discuție) 7 octombrie 2018 09:06 (EEST)

Că tot vorbeam de analogii, fac atunci o altă analogie: acțiunea trupelor române în Ungaria în 1944-1945 este similară cu acțiunea trupelor române în URSS în 1941-1944. Luptele din Ungaria au fost impuse de sovietici (foarte probabil) la fel cum luptele din URSS dincolo de Nistru au fost impuse de germani. Greșesc cumva? --Donarius (discuție) 7 octombrie 2018 09:11 (EEST)

Nu a sugerat, nici eu nu am afirmat că românii ar fi fost ocupanți ai Ungariei în WW2, că la ce a fost în Ungaria se referă protestul său, nu la ce a fost/este în România. Formularea lui „luptele din” mi se pare suficient de neutră pentru a fi acceptată de toată lumea.

Referitor la noțiunea de „ocupanți”, eu cred că aceasta se referă la controlul administrației dintr-un teritoriu în care se află o armată a ocupantului. Nu știu dacă în Ungaria în WW2 românii au fost „ocupanți”. Mai degrabă „aliați ai ocupanților”, ceva similar „auxiliarilor” din Imperiul Roman.

Pe frontul de răsărit, desigur că în Basarabia, din punctul de vedere al românilor românii erau „eliberatori”. Din punct de vedere sovietic erau „ocupanți”, atât în Basarabia, cât și în Transnistria și „aliați ai invadatorilor” în rest. --Turbojet  7 octombrie 2018 09:25 (EEST)

Ideea finală este că suntem un popor prea mic pentru a fi percepuți atât ca ocupanți, cât și ca eliberatori. --Donarius (discuție) 7 octombrie 2018 09:55 (EEST)

Cam așa. Și n-am avut unde ne extinde. Puterile au fost cei cu teritoriu propriu mare, sau teritoriu colonial. Ultimii nu mai sunt puteri după pierderea coloniilor și caută neocolonialism. --Turbojet  7 octombrie 2018 10:06 (EEST)

Email expediat la permisiuni@wikipedia.org

Salut, referitor la un email care a fost expediat de Mircea Degeratu, cu privire la dreptul de proprietate al imaginilor cuprinse în articolele Mircea Gh. Degeratu și Gheorghe Degeratu. Aș dori să știu dacă a fost primit și dacă se poate adăuga o etichetă cu numărul tichetului OTRS. cu stimă, sergiulone (discuție) 26 octombrie 2018 07:22 (EEST)

S-au primit 5 e-mailuri. 3 nu aveau forma corespunzătoare (licența etc.), așa că n-au putut fi tratate. Alte două au fost tratate de doi voluntari diferiți, care au dat soluții diferite. Andrei Stroe a confirmat că a acceptat declarația doar pentru că s-a săturat să tot repete aceleași considerații [6], care sunt de fapt standard acolo. Celălalt voluntar însă le-a expus. Acum, situația este așa: dacă obiecțiile expuse sunt rezolvate, adică dacă se prezintă o explicație acceptabilă pentru toți voluntarii, inclusiv americani, europeni etc., privind motivul pentru care drepturile de autor au trecut de la fotograf la familia subiectului, tichetul poate fi pus de voluntarul care acceptă explicația. Însă dacă explicația nu este acceptată de toată lumea, voluntarul care pune tichetul poate fi acuzat de nerespectarea drepturilor de autor și-și poate pierde drepturile la OTRS. Dacă ro:wp rămâne fără voluntarii proprii, atunci urmează ca toate declarațiile să fie tratate de voluntarii străini în coada generală, astfel că o solicitare ajunge la rând să fie tratată abia după patru luni.

Explicația cerută n-a fost primită. În lipsa ei doar Andrei Stroe ar putea pune tichetul la Commons, asumându-și responsabilitatea și riscându-și statutul de la OTRS. Ce propuneți să facem? --Turbojet  1 noiembrie 2018 08:56 (EET)

Adolescent!

Eu, Gikü, vă felicit cu ocazia aniversării a 12 ani de activitate în Wikipedia, dorindu-vă multă perseverență și bună dispoziție!

Mulțumesc, sper să mai colaborăm pe Wicipedia, încă odată pe atât. :) --Turbojet  18 decembrie 2018 11:14 (EET)

Ticket

• mutat la Discuție Utilizator:Miculasr. Asybaris^aport 26 decembrie 2018 21:47 (EET)