Elena Caragiani-Stoienescu
| Elena Caragiani-Stoienescu | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută |  Tecuci, Tecuci, România |
| Decedată | (41 de ani) București, România |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | aviatoare |
| Limbi vorbite | limba română |
Modifică date / text  | |
Elena Caragiani-Stoenescu (n. , Tecuci, Tecuci, România – d. , București, România) a fost prima femeie aviator din România[1][2], de origine aromână. [3]
Biografie
modificareA fost fiica doctorului Alexandru Caragiani, angajat al spitalului din Tecuci.[4] În 1907 a pătruns pe un teritoriu masculin, dedicându-se echitației (participa la întreceri sportive cu bărbații și s-a ocupat și de antrenarea cailor pentru curse).[5] În anul 1913 își ia licența în drept, devenind una dintre primele femei din România licențiate în științe juridice.[6]
Primul său zbor l-a efectuat în anul 1912 cu un avion Wright adus special în țară pentru școlarizarea piloților, însoțită de profesorul său de echitație și de cel care a sprijinit-o permanent, cumnatul său, Andrei Popovici, viitor general de aviație,[6] iar brevetul de pilot aviator cu numărul 1591 din 22 ianuarie 1914 i-a fost eliberat de Federația Aeronautică Internațională la 22 ianuarie 1914, în Franța,[5] după ce a urmat Școala de pilotaj a Ligii Naționale Aeriene de la Băneasa, fondată de prințul Valentin Bibescu și apoi Școala civilă de aviație a lui Roger Sommer, care funcționa la Mourmelon le Grand (Paris) (1913).[7]
Deoarece autoritățile române nu i-au admis să zboare Elena Caragiani pleacă în Franța și devine primul corespondent de război din lume care scrie „reportaje din avion”. Ulterior face o deplasare în America, pentru a participa la survolarea oceanului alături de piloții americani (26 februarie 1914). Revenită în țară în 1916, deși autoritățile române nu i-au admis să zboare ca pilot, au acceptat-o ca infirmier la Iași și, ulterior, la Tecuci. Fără să mai aștepte sfârșitul războiului, se hotărăște să plece iar în Franța, pentru a-și relua cariera de reporter, unde se căsătorește cu avocatul Virgil Stoenescu și se stabilește la Paris. A profesat ziaristica în Franța, Mexic, S.U.A., țări din Africa sau Asia, repartizându-i-se în special evenimente aeriene.[8]
Când se îmbolnăvește de tuberculoză, revine în țară unde își află sfârșitul. Este înmormântată într-o criptă la Cimitirul Bellu.[6]
Pasiuni: echitația,[9] având ca profesor pe locotenentul de cavalerie Mircea Zorileanu.[6]
Galerie foto
modificare-
Fotocopie a brevetului de pilot-aviator emis la 22 ianuarie 1914 pe numele Elena Caragiani-Stoinescu în Franța -
Portret Elena Caragiani-Stoienescu
Note
modificare- ^ Marcu, George (coord.), Dicționarul personalităților feminine din România, Editura Meronia, București, 2009
- ^ „Elena Caragiani. Galateanca care a facut istorie”. Ştiri din România. . Accesat în .[nefuncțională]
- ^ Țarălungă, Ecaterina (). Enciclopedia identității românești. Personalități. Litera. p. 152.
- ^ Marcu, George (). Femei de seamă din România. De ieri și de azi. Meronia. p. 416.
- ^ a b Enciclopedia Educației Fizice și Sportului din România, ediția. 1 (ed. a 2-a). Târgu Jiu: Editura Măiastra. . p. 128.
- ^ a b c d Mari personalități ale istoriei și civilizației românești - Elena Caragiani, Formula AS - anul 2011, numărul 983
- ^ Ucrain, Constantin (1998). Personalități ale aviației române. Editura Geneze. p. 67.
- ^ Marcu, George; Ilinca, Rodica (). Dicţionarul personalităţilor feminine din România. Meronia. p. 65.
- ^ Adevărul, 29, nr. 10518, 22 iunie 1916
Bibliografie
modificare- Firoiu, V. (), Amazoanele cerului, București: Editura Albatros
- Marcu, George; Ilinca, Rodica (), Dicționarul personalităților feminine din România, București: Editura Meronia, ISBN 978-973-7839-55-8
- Ţarălungă, Ecaterina (), Enciclopedia identității românești. Personalităţi, Bucureşti: Litera Internaţional, ISBN 978-606-600-246-2
Legături externe
modificare- Domnișoara Carageani a zburat[nefuncțională], 21 octombrie 1913, Adevărul, anul 26, nr. 8660, p.4
- O nouă monedă românească, în memoria primei femei aviator din România, 23 iulie 2012, Răzvan Cârcu, Adevărul
Articole biografice
- Mari personalități ale istoriei și civilizației românești - Elena Caragiani, Formula AS - anul 2011, numărul 983