Discuție Utilizator:Turbojet/Arhiva2017

Modele

În continuarea discuției de la Timișoara, dar nelegat de articol: am găsit acest exemplu de contribuții ghidate. Overall, e încă o contribuție după care trebuie făcut curat din cauza limbajului cam informal și a fotografiei duble care nu e dublă, însă urmează modelul introdus de mine la alte magistrale (secțiunea "Material rulant" cu un pic de istoric și poză) și preia formate din articolul principal în încercarea de a reproduce poza de acolo. Nu-i rău, având în vedere starea curentă a articolelor despre magistrale și restul contribuțiilor utilizatorului.--Strainu (دسستي‎)  10 ianuarie 2017 01:37 (EET)

Da, sunt de acord cu folosirea modelelor, căci a relua de fiecare dată treaba de la zero nu numai că e muncă în plus, dar se pot scăpa din vedere aspecte importante. --Turbojet 10 ianuarie 2017 15:18 (EET)

articol

Buna ziua,

am si eu nevoie de ajutorul dumneavoastra. Am scris un articol care a fost sters. Articolul avea titlul Nicolae Bârdeanu si era despre bunicul meu care a fost scriitor, profesor universitar, doctor in istorie, etc. Cine poate sa imi scrie si mie un articol despre el corect(chiar si contra cost)? Sau macar sa imi reactiveze vechiul articol.

Multumesc, Adrian Bogdan Bardeanu

?!?

Pai si io ce ziceam?!? :) Deci sa inteleg ca achiesatzi la stergerea rapida a formatului ramas, dupa ce printr-o maniera sau alta, se elimina toate referintele la acesta? Multumesc si la multi ani, ca n-am mai vorbit de mult! --Vlad|-> 12 ianuarie 2017 15:54 (EET)

La mulți ani! Da, sunt de acord cu ștergerea formatului și a legăturilor. Intenția mea acolo era să dau o justificare clară. Mie site-ul îmi folosea pentru a programa ce emisiuni tv să urmăresc și când sunt eventualele reluări dacă nu apucam să le văd. Dar senzația mea este că munca de actualizare a programelor tv era imensă, iar câștigul din reclame insuficient. --Turbojet 12 ianuarie 2017 16:31 (EET)

linia lui Wales

Am văzut în mai multe răspunsuri pe care le-ai dat nou-veniților că vorbești despre linii trasate de patronul Jimmy Wales. Îmi dau seama că e o explicație ușor de înțeles pentru ei, dar pe termen lung nu e tocmai o idee bună să le dăm la început informații false. Va fi mai greu mai târziu să înțeleacă că WMF nu e o afacere, deci nu are un „patron” — l-a avut pe Wales ca fondator și finanțator inițial; că el nu mai trasează demult linii, cel mult o face Boardul Fundației (singurele linii rămase de la el sunt că proiectele WMF trebuie să rămână libere, și că Wikipedia e proiect de enciclopedie); și ce rost au consultările largi care se anunță periodic, cum a fost și cea care a dus la adoptarea chiar acestei clauze a dezvăluirii afilierii. Cred că îi derutează și pe wikipediștii mai vechi, care știu câte ceva, dar nu exact, despre cum funcționează WMF. —Andrei^discuție 13 ianuarie 2017 14:01 (EET)

Bine, o să folosesc cuvântul „fondator” în loc de „patron”. În rest, din moment ce (nu mai caut linkul) justiția din SUA a declarat că obținerea de donații, inclusiv de către Wikimedia, ESTE o afacere, n-o s-o contrazicem noi. Ăsta și este adevăratul motiv pentru care se insistă așa de mult în privința drepturilor de utilizare ale materialelor inclusiv în activități comerciale, deoarece și activitățile Wikimedia însăși sunt încadrate în SUA la activități comerciale. --Turbojet 13 ianuarie 2017 15:20 (EET)

Eu auzisem de Suedia, nu de SUA. :)--Strainu (دسستي‎)  13 ianuarie 2017 15:39 (EET)

Tot ce se poate. În Suedia era vorba de Wikimedia, sau generic, de cerșetori? --Turbojet 13 ianuarie 2017 16:03 (EET)

http://www.bbc.com/news/technology-35969734 --Strainu (دسستي‎)  13 ianuarie 2017 16:54 (EET)

Mulțumesc. Ce înțeleg eu din articolul BBC este că și în Suedia Curtea Supremă se sucește după interese. Acuși modificăm pe harta FoP Suedia din galben în maro, că afirmațiile sunt similare cu cele de la noi, adică se poate fotografia orice de oricine, dar nu pentru folosire pe scară largă (practic uz comercial). Confirmă și statutul comercial al Wikimedia, dar nu de asta știam eu. --Turbojet 13 ianuarie 2017 17:19 (EET)

Sunt multe motive adevărate pentru care „necomercial” nu înseamnă liber. Practic, dacă te uiți puțin cu intenția asta, aproape orice poate fi declarat a fi comercial. —Andrei^discuție 13 ianuarie 2017 18:10 (EET)

Cunoșteam articolul, e foarte bun. Din ce înțeleg eu, „necomercial” este atunci când prin utilizare nu se urmăresc și nu se obțin venituri, „nu se poate trăi” din asta (evident că prin activarea în organizații de binefacere, ONG-uri, culte se poate trăi, deci alea nu sunt „necomerciale”). Dacă eu îi arăt ocazional și în particular cuiva imagini cu unde am fost, fără să-i cer bani și fără intenția de a face reclamă locului (spam), cred că e utilizare necomercială în sensul legislației române. Bineînțeles, pe net orice ar fi acceptabil pentru AdSense trebuie considerat comercial (ce nu este acceptabil nu este nici măcar legal). --Turbojet 13 ianuarie 2017 18:38 (EET)

Cristina-Adela Foișor

Please see: In memoriam Cristina Adela Foișor(07.06.1967-21.01.2017) on Federatia Romana de Sah --GFHund (discuție) 25 ianuarie 2017 10:35 (EET)

Thank you. --Turbojet 25 ianuarie 2017 11:32 (EET)

Irina Burnaia

Mi-am aruncat un ochi la Irina Burnaia. Ar merita nominalizat la AB (mai trebuie însă lucrat la el un pic). În principiu ați fi de acord cu nominalizarea (în ideea că ați mai avea timp și să lucrați la el) ?--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 9 februarie 2017 21:02 (EET)

Da, dar ce am avut am cam pus. Să vedem obiecțiile. Dacă însă articolul e deturnat politic prin interesul Casei Regale (scandalul cu avionul Beechcraft) atunci atenție. --Turbojet 10 februarie 2017 14:20 (EET)

Nu e vorba de obiecții, cred - de exemplu, că ar merita introducerea extinsă astfel încât să sumarizeze subiectul. Cu scandalul respectiv habar nu am despre ce e vorba. Mie mi se pare că e doar un articol din domeniul Ro scris ok.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 11 februarie 2017 02:17 (EET)

Bine, de acord, fac. Cu scandalul, vedeți ce s-a spus în pagina de discuții a articolului și în cea de discuții a articolului despre Traian Udriski. --Turbojet 11 februarie 2017 11:29 (EET)

Am deschis o discuție la Discuție:Irina Burnaia/AB1.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 18 februarie 2017 13:48 (EET)

Hielllp

Turbo, vad ca ai abilitati de gradul 2 la limba maghiara. Te-as ruga daca ai timp sa-mi scoti din articolul asta informatiile enciclopedice despre genealogia Mariei Dancs si alte date care merita introduse la Familia lui Nicolae Grigorescu (vezi ce am bagat acolo). Exista si un articol tradus (vezi bibliografia) dar are lacune importante. Daca nu ai timp sau sunt alte motive pentru care nu a-i putea sa ma ajuti, te rog sa-mi spui sa incerc sa caut pe altcineva. Pe goagal translate apare o romana stricata rau de tot, care necesita mult efort ptr a scoate ceea ce trebuie. Astept un semnal, sper pozitiv. Multam' !!!! Asybaris ^aport 27 februarie 2017 15:38 (EET)P.S. eu sunt bâtă la maghiară.

Sugerez - în ideea că Turbojet sau altcineva nu pot, traduceri în Engleză + Germană + Franceză + Română via Google/Yandex Translate și corelarea lor (dacă En, Fr, De vă sunt la îndemână). Eu personal nu știu germană, astfel că atunci când am avut nevoie, m-am limitat la soluția Google/Yandex Translate via Engleză + Franceză + Română corelate. Este mai probabil - pentru maghiară, să fie mai fidele traducerile în Engleză și Germană, ca limbi străine dominante la vorbitorii de limbă maghiară.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 27 februarie 2017 17:18 (EET)

Am completat eu cu goagal translate. Ar trebui cineva sa vada sa nu fi scapat ceva sau sa nu fi deturnat cumva intelesul. Asybaris ^aport 27 februarie 2017 21:45 (EET)

Nu știu prea bine maghiara, mă descurc ca „turist” (HU-1). Într-adevăr, traducerile automate din maghiară sunt nereușite. O să mă uit. --Turbojet 28 februarie 2017 18:02 (EET)

Despre propunerea de colaborare

Bună seara, Mersi pentru oferta Dvs de colaborare în cadrul wikipedia. Pentru ca să mă pot edifica asupra structurii unor wikiProiecte,am citit (cam târziu, e drept) articolul Proiect: Motoare cu ardere internă. Din citirea istoricului acestuia, am dedus că Dvs sunteți inițiatorul și cel care a conceput schema de compunere a elementelor ce vor trebui dezvoltate de colaboratorii viitori. Deși este foarte târziu, (au trecut, nu-i așa, peste 8 ani din august 2008) vă felicit pentru acea structură, care este a unui tratat sau chiar curs academic pentru studenți. Cât despre colaborări, dacă va fi cazul we talk about in the future. Sper că nu v-a iritat mica mea "răutate" despre faptul că mai uitați, uneori, să puneți niște virgule în textul Dvs, lansat pe wikipedia. Tot la fel, nici eu n-am fost prea afectat atunci când m-ați avertizat să nu mai boldesc (oare așa se zice?) cuvinte prea multe într-un text. "Răutatea" mea ați citit-o, probabil, la Discuție: Segment de piston (motor).

             Noapte bună,    --Dorimedont (discuție) 28 februarie 2017 23:21 (EET)

Nu e vorba de „răutăți”. Cu virgulele, în copilărie am fost frapat de o pledoarie a unui clasic francez (nu-mi mai amintesc care, cred că Voltaire) împotriva „ces vermicelles”, puse după părerea lui prea des. Am rămas cu impresia că textele cu multe virgule au un aer vetust: „Pe drum, spre casă, un prieten, care m-a văzut, m-a salutat, iar eu, fără să ezit, i-am răspuns.” În opinia mea aici vreo 4 virgule pot fi omise. Reformulând puțin, e suficientă o singură virgulă: „Pe drum spre casă m-a salutat un prieten care m-a văzut, iar eu i-am răspuns fără să ezit.” --Turbojet 1 martie 2017 20:36 (EET)

Tare mă tem că aveți dreptate. Topica limbii franceze era (la timpul respectiv) și continuă să rămână (în mare măsură) până azi, extrem de „carteziană”. Fiecare element sintactic la locul lui, în perfectă ordine logică; orice abatere (antepunere sau interpunere), semnalată prin vermicelles! Și gramatica limbii române a preluat o mare parte din aceste reguli, deși alte limbi sunt mai tolerante, iar strămoașa noastră latină se simțea mult mai liberă în construcții alambicate, până la confuzii. --Pafsanias (discuție) 2 martie 2017 15:33 (EET)

Renunțare

Mulțumesc pentru indicațiile foarte clare asupra procedurii posibile de preluare a desenului de: datei:Passungsarten.jpg. Declar prin această postare că am renunțat să mai introduc vreun desen despre tipuri de ajustaje, oricine poate contribui, dacă crede că este necesar, cu o schemă preluată cu licență de oriunde. Inclusiv schema fotoșopată propusă de mine poate fi folosită, adăugând unele notații (de exemplu, diametre care acum lipsesc din schemă). Rog nu-mi mai dați mesaje pe Cafenea , pentru că nu le mai citesc. Pagina mea de Discuție este disponibilă. --Dorimedont (discuție) 13 martie 2017 22:22 (EET) P.S. Am scris acestea înainte de a deschide pagina articolului "Ajustaj" și abia acum văd că schema de la nemți deja a fost introdusă. Unele obiecțiuni: schema a rămas cu cuvinte în l.germană; este admis la un articol în l.română? A doua remarcă: notațiile jocurilor și strângerilor nu corespund cu cele din standarde românești : la noi jocurile se notează J , pe schemă notația nemțească este S; strângerile se notează S în România, pe schemă notația germană este U cu umlaut. O schemă cu notații diferite de textul alăturat nu prea ajută la explicarea textului. Acest fapt mi se pare mult mai important și necesită corecturile de rigoare. --Dorimedont (discuție) 13 martie 2017 22:50 (EET)

Rugăminte

Bună seara,

La Escadrila Albă care e AB, sunt în acest moment cîteva mici porțiuni de text fără refs.:

• Subcap. Smaranda Brăescu: ultima jumătate a ultimei fraze
• Subcap. Maria Nicolae: ultima propoziție
• Subcap. Stela Huțan:ultima propoziție
• Cap. Escadrila în artă: ultima propoziție.

Credeți că veți avea cânva timp să le lipiți câte o ref. ? --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 16 martie 2017 18:52 (EET)

O să mă ocup, că tocmai am adunat din nou materialele despre. --Turbojet 16 martie 2017 19:15 (EET)

Mulțumesc.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 16 martie 2017 19:54 (EET)

Am făcut. Una dintre afirmații rezuma ce era deja referențiat în articol, alta era banală, nu credeam că cel ce redactează un articol și menționează bibliografia pe care a citit-o nu poate spune „în carte se spune asta”, ci pentru asta i se cere o referință, iar la altele, deși informațiile erau corecte și interesante, sursele de unde le-am aflat (site-uri personale ale diverșilor autori) nu erau admisibile. Între timp astfel de surse au apărut, respectivii autori au publicat materialele respective. Norocul articolului, că altfel nu rămânea altă soluție decât eliminarea informației respective. Nu mi se pare tocmai util, cred că politica surselor este prea restrictivă. Un articol scris de un istoric recunoscut ar trebui acceptat ca sursă, chiar dacă deocamdată se găsește doar pe blogul personal. Dacă vreți să discutăm această opinie, discutăm. Dacă vreți să aplicăm doar mecanic conceptul „referință «bec» la sfârșitul fiecărei afirmații” discuția este inutilă. --Turbojet 18 martie 2017 17:00 (EET)

E ceva ce nu înțeleg în ce spuneți dv: există deja acoperire la Wikipedia:Surse de încredere#Surse disponibile online, unde este precizat că

„Există foarte puține excepții de pagini personale care pot fi considerate de încredere, și anume doar atunci când ele aparțin unor specialiști cunoscuți care semnează cu numele lor adevărat.”

așa că treaba e în regulă.

Extra cazul de mai sus, sunt de părere că odată cu migrarea tot mai mult a informației de pe suportul tipărit, către mediul virtual, criteriile pentru surse trebuie să se adapteze și ele într-un fel sau altul. Eu unul am încercat să definesc o astfel de schiță pentru unele surse particulare, dar mi s-a spus că este ceva utopic. Indiferent de opiniile noastre însă, lucrurile evoluează oricum. --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 18 martie 2017 19:38 (EET)

Ce se întâmplă dacă, după o vreme, sursa de încredere din mediul virtual este ștearsă de pe saitul unde a fost publicată sau dacă saitul dispare în neant? Trebuie "ciuntite" articolele pe motiv că nu (mai) au trimiteri la surse pentru anumite informații? --Miehs (discuție) 18 martie 2017 19:57 (EET)

Se poate recupera în cea mai mare parte a cazurilor o arhivă. În rest presupun că se poate merge până la un punct pe buna credință a autorului. Ce mi se pare mie important este că verificabilitatea să poată fi demonstrabilă 100 % în timpul aplicării unor protocoale obligatorii de evaluare (e.g. Ab/AC).

Pentru Turbojet: vedeți și discuția de aici. Legat strict de

„Cărțile se bazează pe interviurile luate de autor aviatoarelor Mariana Drăgescu și Stela Huțan.”

nu m-am așteptat ca problema să se complice. Am crezut că veți alege pur și simplu să puneți ca ref. titlurile cărților înseși, doar oricine poate să le ia în mână pentru a le citi. Puteam să fac și eu asta dacă le-aș fi citit. Dacă acum propoziția se bazează pe surse secundare, e și mai bine.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 18 martie 2017 20:05 (EET)

Știam discuția respectivă. N-am intervenit deoarece era vorba despre o metodă aplicată de mine și nu am vrut să dau impresia că o susțin. Voiam să văd ce spun alții.

Ok, bine că s-a rezolvat. Problema este că de multe ori „recenziile” sunt publicate pe situri personale. Nu cunosc publicația Observatorul Militar (însă recenzia de acolo mi se pare corectă, mai ales observația cuiva care comentează dedesubt, comentariu absolut inacceptabil ca sursă pe Wikipedia), dar Cer Senin am impresia că e scrisă pentru răcani, cu tot comitetul său de redacție. Adică primește articole de la voluntari și „verificare” este exclusiv dpdv al cenzurii militare. Acuratețea informațiilor istorice nu este o prioritate. Wikipedia declară că o sursă este de încredere sau nu după niște criterii formale, nu efectiv după acuratețea informației. Asta este... --Turbojet 18 martie 2017 21:22 (EET)

Miehs, în cazuri ca cel semnalat de dv. părerea mea este că se potrivesc celebrele cuvinte „cine are ceva împotrivă să spună acum, dacă nu, pe veci să tacă”. În opinia mea, dacă au trecut ani și nimeni n-a obiectat, iar sursa a dispărut, asta este, ea trebuia verificată atunci, nu negată ulterior. --Turbojet 18 martie 2017 21:31 (EET)

Despre experți

Vă semnalez o intervenție recentă a lui Stephen Hawking, în care atrage atenția că „... we are witnessing a global revolt against experts”.

La Wikipedia, articolele cu subiecte științifice sau tehnice, unde „competence is required”, citează adesea ca referințe manuale de liceu, bloguri sau alte bazaconii. Dumneavoastră sunteți unul dintre puținii care au susținut consecvent că în asemenea cazuri surse de încredere sunt numai experții.

Subiectul mi se pare de suficientă importanță pentru a fi adus în discuție, dar nu m-am încumetat să-l semnalez la Cafenea. Când, nu demult, am urmat această cale într-o situație similară, mesajul a fost șters, mutat la Oracol, și în ultimă instanță a devenit obiectul unei reclamații. Eu m-am săturat de discuții care se finalizează în cârâieli, cum îmi amintesc că le-ați numit cândva. -- Victor Blacus (discuție) 30 martie 2017 22:28 (EEST)

Mulțumesc pentru semnalare.

Eu am înțeles că pe Wikipedia există două categorii de oameni (de fapt, mai multe, dar în această discuție sunt două anume): cei ca dv. și ca mine, care doresc ca Wikipedia să fie un loc de informare corectă, utilizabilă inclusiv la nivel universitar, și hobbyști, care se relaxează scriind pe Wikipedia, adepți ai proverbului My ignorance is just as good as your knowledge.

Într-adevăr, pentru a fi semnalată chestiunea la cafenea trebuie o ocazie (!). O să fiu atent când va apărea și voi folosi legătura semnalată de dv. Altfel, fără un caz concret, va suna cam în deșert, vedeți secțiunea „Blocări ideologice” de la cafenea (deși eu am înțeles la cine s-a referit). --Turbojet 30 martie 2017 23:02 (EEST)

Bună seara. Din punctul meu vedere, o asemenea ocazie nu cred că va fi la Cafenea, ci mai degrabă la o întâlnire. Întrebarea este „cine ar trebui invitat la masă”? Fără niște repere clare, de care „viitorii wikipediști” (ca să-i numesc așa) să se folosească pentru a se orienta și a gestiona eficient anumite situații care pot apărea, va rămâne doar o „plutire în derivă” ca și până acum. Sănătate și toate cele bune, Winter^eu 31 martie 2017 01:32 (EEST)

Da, chestiunea poate fi discutată și la întâlniri, însă acolo participă relativ puțini. Cei ce n-au putut sau n-au vrut să participe la aceste întâlniri vor spune că ei nu și-au dat acordul. Acest acord (consens) se poate obține doar aici. --Turbojet 31 martie 2017 11:05 (EEST)

Întâlnirile sunt mult mai eficiente decât o discuție online. Odată ce obții un consens la un grup restrâns de utilizatori, nu mai rămâne decât să lași restul comunității să aprecieze (în mod pertinent) varianta/variantele propuse. Winter^eu 1 aprilie 2017 00:17 (EEST)

Asta în viața reală, unde hotărăsc boșii în urma înțelegerilor suplimentare secrete (ăsta e și scopul întâlnirilor), dar nu pe Wikipedia. Multora nu le va conveni să participe la o întâlnire la București (mie nu-mi convine să mă deplasez 600+600 km și să cheltuiesc câteva mii de lei ca să particip la o întâlnire acolo), iar în alte locuri nu le convine bucureștenilor să vină. Apoi propuneți pe Wikipedia ce s-a stabilit acolo, să vedem dacă grupul de la întâlnire poate impune acceptarea dacă nu le convine și celorlați. --Turbojet 1 aprilie 2017 00:55 (EEST)

Cred că aveți o imagine ușor nerealistă cu privire la aceste întâlniri care, de altfel, reprezintă o practică încurajată de Wikimedia. Altfel, simplul fapt că ceva nu convine altuia este vax. Argumentele contează. Winter^eu 1 aprilie 2017 02:45 (EEST)

Wintereu, consider că dumneavoastră aveți o imagine irealistă a acestor întâlniri. La aceste întâlniri nu se pot obține consensuri. Ele sunt benefice și le susțin pentru familarizarea unor wikipediști cu alții, pentru discutarea unor direcții de lucru, strategii, dacă doriți, dar în niciun caz nu pot obține consensuri și lua hotărâri, fără consultarea ulterioară a comunității. --Silenzio (discuție) 1 aprilie 2017 03:34 (EEST)

Silenzio, vă citez din politica Wikipedia:Consens:

Dacă un grup restrîns de utilizatori ajunge la un anumit consens într-o chestiune care privește un grup mai larg, acest consens local nu poate înlocui consensul obținut în cadrul grupului larg.

Este valabil inclusiv pentru întâlniri. Nu am sugerat deloc că s-ar putea lua hotărâri fără consultarea ulterioară a comunității. Vi se pare nerealist ca doi sau mai mulți utilizatori să ajungă la un consens cu privire la o situație, iar apoi cineva dintre aceștia să prezinte propunerea respectivă comunității pentru a vedea dacă obține un consens general? Vi se pare irealist ca aceste discuții locale să fie offline? Winter^eu 1 aprilie 2017 04:29 (EEST)

La Wikipedia suntem tot timpul online :)). --Silenzio (discuție) 1 aprilie 2017 08:33 (EEST)

Fecit

Intra muros --Miehs (discuție) 11 aprilie 2017 08:36 (EEST)

Mulțumesc mult. --Turbojet 11 aprilie 2017 10:51 (EEST)

Bibliografie

Bună ziua. Se întâmplă să aveți acces sau să știți unde aș putea găsi cărțile în limba română de la Timiș2#Bibliografie? Miros un potențial articol bun acolo, dar cunoștințele mele de germană nu-mi permit să traduc pur și simplu articolul de la de.wp și să-i adaug note. Am găsit monografia din 1969 pe ratt.ro/forum, dar cele mai noi nu sunt (încă) acolo.--Strainu (دسستي‎)  17 aprilie 2017 13:48 (EEST)

Salut. Nu este niciuna în biblioteca Politehnicii (nu sunt în catalogul online [1], care este bine pus la punct). Nu sunt nici în catalogul bibliotecii județene [2]. În librării nicio șansă, după cel mult doi ani returnează cărțile nevândute. Nu am găsit nici la okazii, de unde procur multe cărți. Pe forumul RATT am cont, pot întreba dacă cineva vinde sau face vreo copie xerox, sau mă lasă să fotografiez (iese destul de bine) sau să scanez (asta iese foarte bine). Să întreb? --Turbojet 17 aprilie 2017 14:46 (EEST)

Da, ar fi util, dar dacă aveți cont poate puteți să căutați mai întâi, din câte îmi dau seama fără cont nu am acces la toate secțiunile, am folosit google ca să dau de cele 2 găsite.--Strainu (دسستي‎)  17 aprilie 2017 23:32 (EEST)

Bine. --Turbojet 17 aprilie 2017 23:39 (EEST)

Am căutat pe forum, în afară de cele două monografii n-am găsit altceva. Dacă crezi că mai este ceva în zone inaccesibile fără cont, semnalează și mă uit. Documentație se pare că au adminul și moderatorul Visor (se pare că articolul de pe de.wp a fost scris chiar de el) și ambii se declară din Timișoara, așa că sunt șanse să ne servească. Să-i întreb? --Turbojet 18 aprilie 2017 12:55 (EEST)

Da, vă rog. O idee ar fi să licențieze texte din secțiunea istoria..., dar având în vedere toate avertismentele de acolo, nu aș spera la prea multe. Strainu (دسستي‎)  18 aprilie 2017 14:04 (EEST)

Cu avertismentele de acolo i-am întrebat în trecut și adminul mi-a explicat: „dacă redistribui, trimite-ne cititori pe forum”, ceea ce noi nu putem. A mai zis cam așa: „dacă preluați de aici, puneți și aici textul pe care-l scrieți”. Nu văd cum aș putea pune acolo un articol ca cel de aici. În unele cazuri i-am întrebat cine sunt autorii unei poze sau a alteia, care mă interesau, dar a fost o liniște totală. Sau nu știau, sau nu voiau să recunoască că multe imagini le-au obținut pe sub mână. Astea sunt problemele. Dar pe Visor îl întreb. Oricum, dacă el a scris pe de.wp, textul de acolo e deja liber, iar dacă pe forum este același text, în limba română, practic nu mai e nevoie de eliberarea lui. --Turbojet 18 aprilie 2017 14:28 (EEST)

Am ajuns în sfârșit la el, mă apuc să citesc!--Strainu (دسستي‎)  15 iunie 2017 13:34 (EEST)

Distracție plăcută! :) --Turbojet 15 iunie 2017 16:47 (EEST)

Problemă OTRS

Bună ziua! Vă pasez o problemă în care pianista Liana Șerbescu mi-a cerut ajutor, pe care nu sunt în măsură să i-l dau. Dumneavoastră, cu experiență OTRS, veți ști mai mult.

Liana, pe care o cunosc personal, a scris articolul en:Silvia Șerbescu, despre mama ei, și l-a ilustrat cu imagini din arhiva familiei, pe care le-a încărcat la Commons. Imaginile, declarate (cu bună credință, dar cu ignorarea politicii copyright) „own work”, evident nu sunt așa ceva și sunt propuse pentru ștergere. Se poate face ceva pentru a le salva?

La rowiki există ciotul Silvia Șerbescu, creat de mine în octombrie 2016 și ilustrat cu o imagine UC culeasă din Internet. -- Victor Blacus (discuție) 21 aprilie 2017 19:39 (EEST)

Este evident că două sunt portrete comandate, dar cei de la Commons nu țin cont de asta. Singura șansă ca oricare dintre fotografii să fie acceptată este să se găsească că a fost publicată în România, și unde, de exemplu cum am găsit eu pentru Flavia Buref. Dacă a fost pianistă cunoscută probabil i s-au dedicat articole cu poze, care trebuie găsite.

Scuze de întîrziere, am căutat mult un exemplu pe care-l știu, unde cei de la Commons au aplicat un dublu standard și au acceptat o poză de familie, „în urma câtorva e-mailuri”. Deci la unii se poate. Am căutat mult exemplul repectiv, dar încă nu l-am găsit. Când îl găsesc, vi-l semnalez. --Turbojet 21 aprilie 2017 20:52 (EEST)

PS: am găsit: Fișier:Nicolae Blatt.jpg. Acolo d-na Blatt declară „I hereby affirm that I, Erica Blatt Harkins [uploaderul de la Commons, nu e o divulgare de date personale], am the sole owner of the exclusive copyright of File [...] I have inherited this picture from my father Nicolae Blatt who gave it to me personally. Nicolae Blatt died in 1965". Cum ziceam: dublu standard. Ea a moștenit copiile pe hârtie ale fotografiilor. Nicolae Blatt n-avea cum să fie deținătorul drepturilor de autor, deci ea n-avea cum să moștenească aceste drepturi. Cel ce a tratat tichetul s-a mulțumit cu declarația ei formală că le-ar deține. --Turbojet 21 aprilie 2017 22:34 (EEST)

Mulțumesc. Îi trimit Lianei legătura către această discuție. Voi discuta cu ea și telefonic, dar nu pot înainte de luni seara. -- Victor Blacus (discuție) 21 aprilie 2017 21:50 (EEST)

Nu stiu

1.Vreau sa adaug un logo la pagina Campionatul European de minifotbal, si nu stiu cum sa fac imaginea/logo il am dar nu merge. 2.Si cum pot sa modific titlu paginii de exemplu in loc de minifotbal vreau sa fie Minifotbal, m-cu litera mare. 3. Te rog sa ma ajuti daca stii Multumesc. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Lascorpion (discuție • contribuții).

1. Adăugarea unui logo este identică cu plasarea oricărei alte imagini, vedeți Wikipedia:Imagini. Fiind un logo, chestiunea drepturilor de autor este mai delicată. Dacă puteți convinge administratorii că fără acel logo nu se poate, îl vor păstra, altfel îl vor șterge.

2. Mergeți la tabul de sus „Mai mult”, accesați „Redenumire” și puneți titlul dorit. Vedeți să fie și cel corect, oficial.

3.Cred că v-am ajutat. --Turbojet 16 iunie 2017 17:55 (EEST)

Neînțelegere

Considerați că contribuiți la crearea unei enciclopedii colaborative? Dacă da, atunci nu înțeleg frustrarea Dvs. //  Gikü  vorbe  fapte  28 iunie 2017 19:47 (EEST)

Îmi cer scuze pentru ieșirea mea. Doar vă rog să vă reevaluați cele spuse probabil la fierbințeală. La Wikipedia suntem unul pentru altul, nu fiecare pentru el. //  Gikü  vorbe  fapte  28 iunie 2017 20:02 (EEST)

Societatea românească e plină de inși lipsiți de integritate (vezi ca exemplu, ultimul prim-ministru desemnat) care-și pun poalele in cap ca oameni cu mintea la cap nu vor sa "colaboreze" cu ei. Prin acte de necinste, uitați ca voi sunteți cei care v-ați ales soarta. Punct. La pagina Facebook, voiai sa colaborezi cu mine, ei bine, nu, iar rezultatul este o pagina de proslăvire a spațiului ex-sovietic. --Silenzio (discuție) 29 iunie 2017 14:23 (EEST)

Problema este că orice inovație propun (în lista aia prin textul „[[|]]” propuneam obligația respectării unei minime verificări că localitatea există și că numele ei este scris corect) se lovește de negativism (DEX, sensul 1). Acest negativism a fost cauza conflictelor mele pe Wikipedia. Dacă proiectul e colaborativ, să colaborăm, să încercăm să înțelegem ce a intenționat celălalt. N-am nimic împotrivă să înlocuiți textul ăla cu ceva echivalent, poate aveți o idee mai bună, dar nu să-l faceți dispărut pur și simplu pentru că aveți altă părere. Acționarea directă sugerează că celălalt a greșit evident, iar cel ce-l corectează își demonstrează superioritatea. Dacă asta e ideea, să facă el pe viitor. --Turbojet 28 iunie 2017 20:53 (EEST)

Bun, mi-a venit o idee: să se implementeze un format care, inserat în pagină, când se apasă „Modificare” să deschidă un popup cu un text, de exemplu cu instrucțiuni speciale pentru acea pagină. De exemplu la pagina „Listei...” să se afișeze ceva gen: „Localitatea din coloana «Născut în» trebuie legată prin legături interne, pentru a confirma că este o localitate reală, iar numele ei este scris corect”. --Turbojet 28 iunie 2017 21:53 (EEST)

Ceea ce căutați e en:Wikipedia:Editnotice, dar nu știu cum se implementează.

Puneți articolul listei la pagini urmărite; orice robot care va trece prin el va face automat aceleași modificări pe care le-a făcut și bot-ul meu; aveți grijă să faceți revert. //  Gikü  vorbe  fapte  29 iunie 2017 16:50 (EEST)

Bine, mulțumesc, o să rezolv cumva. --Turbojet 30 iunie 2017 13:35 (EEST)

Leu românesc

Mulțumesc de mesaj. O să încerc să repun la locul lor fișierele respective. Cu stimă, Lucian GAVRILA (discuție) 13 iulie 2017 13:57 (EEST)

Am rezolvat. Mulțumesc. Lucian GAVRILA (discuție) 13 iulie 2017 19:20 (EEST)

Lista delegaților la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia

Mutat la Discuție:Lista delegaților la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia --Turbojet 17 iulie 2017 10:24 (EEST)

Wikipedia:Nu speriați nou-veniții

Bună. Mi-ați anulat modifcarea deși ați confirmat că nou-venit este compus și se declină ultima componentă, adică exact ce am facut eu; îmi scapă ceva? Plinuxs (discuție) 21 iulie 2017 13:19 (EEST)

Bună ziua. Cred că din greșeală dv v-ați anulat propria modificare. Eu am verificat în DEX și am constatat că prima dv modificare era corectă și am revenit la ea. Apoi am mai uniformizat această versiune și am corectat câteva greșeli de tastare. Tot ce ați făcut dv și ce am făcut eu se găsește în istoricul articolului. Deși am căutat automat toate aparițiile una de la revenire a scăpat. Într-un fel, este vina mea, dar nu a fost ceva voit. Vă rog să vă continuați activitatea pe Wikipedia și să acceptați că toți putem greși (inclusiv eu). --Turbojet 21 iulie 2017 14:22 (EEST)

Nicio problemă. Suspectam ca-mi anulasem singur un set de modificări (care presupun că nu apar în istoric pentru că nu au fost salvate de fapt) și reflectam la abandon deja, insă nu ințelesesem de ce reveniserăți asupra modificărilor precedente. Plinuxs (discuție) 21 iulie 2017 14:36 (EEST)

Explicație

Treaba cu "fobiile" avea conotație teoretică și viza mecanismele Wikipediei și nu vă viza pe dv. Îmi pare rău că - cel puțin din cele scrise, pare să fi rezultat o altă impresie. --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 28 iulie 2017 20:49 (EEST) P.S. Am preferat să scriu aici pentru că nu am văzut nici un rost să continuui discuția acolo unde a fost începută.

Vă înțeleg, dar „fobii” chiar există pe Wikipedia. Cea mai mare fobie este a diasporei, de orice naționalitate, care se teme de manifestări naționaliste acolo unde este și vrea să spună pe Wikipedia că acestea nu sunt admisibile. Adică „eu cer ca arma ta să fie declarată ilegală deoarece eu sunt vulnerabil la ea”. Prost ar fi cel ce ar avea arma respectivă dacă ar accepta.

Iar despre revizionismul maghiar, aproape că nu trece zi să nu aud din partea lor că „nu vreau să fiu sluga ta”, într-o formă sau alta (adică... sunt prieten cu ei, îmi spun asta drept confidență, chipurile îmi explică drepturile lor, că dacă n-am fi prieteni n-aș primi decât o înjurătură). Deci ei împart lumea în două, din care unii sunt „slugi”. În context „eu nu vreau să fiu slugă” se traduce prin „eu vreau să fiu stăpân, iar sluga să fii tu”. Pas cu pas voi deveni. Încep cu plăcuțele bilingve. Este similar cu mo:wp cu chirilice. „O luptă-i viața...” --Turbojet 28 iulie 2017 23:49 (EEST)

Tocmai am observat acest aspect legat de exprimare legat de folosirea unui anumit cuvânt care generează o intrebare: Chiar este folosit explicit cuvantul sluga sau sunt doar aluzii mai subtile care duc la acest cuvant prin subînțelegere tacită? Există oare și pe Wikipedia o situație/tentație a unora similară ca mentalitate (aspirațională) de a categorisi sau diviza wikieditorii?--82.137.13.204 (discuție) 20 octombrie 2017 10:04 (EEST)

Întotdeauna am iubit anonimii, care au fost - de departe, preferații mei. Sfințenia, grija maximă pentru interesul comunității, marile virtuți - sunt mărci înregistrate, în astfel de cazuri. Eu nu mă ridic la asemenea standarde înalte, motiv pentru care în necurățenia mea morală, nu aș putea să ridic ochii la pretenția de a fi un oarecare anonim care împunge cu bățul prin gard, păcatele noastre ...--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 20 octombrie 2017 10:52 (EEST)

Da, cuvântul „slugă” era exprimat exact așa, ca explicație de ce se cere autonomia. Și nu sub formă de aluzie, ci cuvântul propriu-zis. În limba română, ca să pricep(em). Însă ce pricep eu din intervenția anonimului este că el nu vrea să recunoască existența gunoiului. În acest spirit, este suficient să nu recunoaștem ororile din istorie ca ele să nu fi existat. I-ar conveni anonimului nerecunoașterea Holocaustului? „Ca să nu se dezbine evreii și nemții”? Fărbuirea realității pentru că nu este corectă politic și „divizează wikieditorii” este aiurea. Adică aici trebuie să facem pe plac fanaticilor religioși (inclusiv ortodocși) „ca să nu se dezbine wikieditorii”? Și multe alte exemple. ---Turbojet  20 octombrie 2017 14:45 (EEST)

Am intrebat doar, nu sunt un negationist al ororilor istorice. Nu inteleg nici exprimarea ironică a wikipedistului Accipiter, chiar nu-si are rostul. Se ridică insă o altă problemă: Ce fel de autonomie ar dori „stimabilii” mentionati mai concret? Una bugetar-fiscală? Legat de cuvantul sluga care e unul relativ vag, in ce sens se simt stimabilii prieteni ai dv, Turbojet, slugi daca nu au inchipuita autonomie? Intreb doar, nu am motive ascunse sau de a se insinua cine știe ce altceva!--82.137.15.179 (discuție) 20 octombrie 2017 17:46 (EEST)

Vă mai răspund, deoarece ați întrebat, dar nu putem continua discuția.

Poziția lor este: „M-am născut aici, într-un ținut pe care l-am cucerit acum 1000 de ani (nu contează că l-am pierdut la Mohacs), așa că aici este casa mea. În casa mea nu-mi spui tu ce să fac, în ce limbă să vorbesc. Și n-o să-ți plătesc ție dările (care, istoric, erau strânse de stăpânul locului). Eu știu mai bine cum să-mi organizez viața în interesul meu. Iar tu, dacă vrei aici, trebuie să faci cum spun eu, deoarece în casa mea stăpânul sunt eu.” Ei doresc ceva care să le permită asta. --Turbojet  20 octombrie 2017 18:05 (EEST)

Fără titlu

Buna ziua. Cum pot lua legatura cu persoane active pe social media? ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Andreeajianu2001 (discuție • contribuții).

Bună ziua. Nu știu ce să vă spun deoarece eu acum am aflat, din mesajul dv, că există și așa ceva și că ar avea articol și pe Wikipedia. Toate cele bune. --Turbojet 4 august 2017 13:26 (EEST)

Revin. „Social media” este prea general. Dacă spuneți ceva mai concret, de exemplu ce vă interesează, poate știu ceva. --Turbojet 4 august 2017 13:31 (EEST)

Unde s-a ascuns?...

Dacă ați pierdut-o, să știți că s-a ascuns aici... --Bătrânul (discuție) 9 august 2017 17:11 (EEST)

Mulțumesc. Mă bucur că v-a plăcut. --Turbojet 9 august 2017 17:17 (EEST)

Teodor Stamati

Abia acum am reușit să scriu articolul pentru care mi-ați găsit sursa principală cu mai bine de un an în urmă. Vă mulțumesc încă o dată. -- Victor Blacus (discuție) 15 august 2017 22:17 (EEST)

Mă bucur că v-a fost de folos. --Turbojet 15 august 2017 22:41 (EEST)

Să fiu în rând cu lumea

Hmm... Eu cu ce pot să vă bucur? :) //  Gikü  vorbe  fapte  15 august 2017 22:48 (EEST)

Mulțumesc că te gândești și la mine. Deocamdată m-am orientat spre obiectivele din Timișoara, dar cei de aici nu mă ajută. Cel cu filmări cu drona a promis, dar n-a dat, cei de pe forumuri „n-au „probleme” cu drepturile de autor și nu știu cine a făcut fotografiile pe care le postează, cei cu cercetările arheologice nu răspund deoarece au probleme cu slujbele lor (finanțări), arhitecții se ceartă între ei, primăria este „mușcată de c...” că a angajat prea multe lucrări și a sufocat circulația — nimănui nu-i arde de Wikipedia.

Eu am mult de lucru cu redesenarea unui plan austriac ale cetății Timișoara; vreau să fac suprapuneri cu harta actuală și calitatea planului original nu permite. De aia nu prea scriu. Nu te speria.

Cum a fost excursia pe biciclete? Câți km ați făcut? --Turbojet 16 august 2017 09:00 (EEST)

Nimănui nu-i arde de Wikipedia nici aici... cu unele excepții legate de Wiki Loves Earth și altele legate de [auto-]promovare.

Cu bicicletele a fost tare, e minunată România când îți lași suficient răgaz să o explorezi... iar cum noi am avut 8 zile la dispoziție să facem 600 km, am reușit să vedem multe: Transfăgărășanul, Transursoaia, Cetatea Alba Carolina, Curtea de Argeș, Sibiul, Clujul... nu în ultimul rând o mulțime de motocicliști din Ungaria și Cehia :) Anul trecut am mers de la Suceava la Brașov, anul acesta am continuat traseul la Cluj. Sunt curios dacă ne va mai surprinde cu ceva Cluj - Timișoara - Novi Sad - Belgrad la anul, ce părere aveți? //  Gikü  vorbe  fapte  16 august 2017 13:38 (EEST)

Timișoara e în câmpie, pe căldură e nasol cu bicicleta. La începutul verii e mai bine. La Belgrad trebuie ceva bani [3].

Dacă zici că ați văzut Alba Iulia, și vă țin pedalele, puteți alege traseul prin Munții Apuseni, cu istoria de la 1848: Cluj - Turda - Baia de Arieș - Câmpeni - (abatere Roșia Montană, f. greu urcușul) - Abrud - Brad (Țebea). De aici există ruta „la vale prin câmpie” spre Timișoara prin Șiria (aerodrom, zbor de agrement cu o persoană cu avion ușor sau ultraușor, 100 lei/oră) - Arad; sau ruta „prin munți”: Mintia (abatere la Deva) - apoi peste Coșava la Făget - Lugoj - Timișoara (pe traseul autostrăzii, dar pe vechiul drum, nu pe autostradă). Timișoara se pregătește pentru turiști în 2021, acum e mult șantier, dar are trei trasee turistice (centru, Fabric și Iosefin) care fiecare poate dura o zi întreagă. De la Lugoj la Timișoara și Belgrad e drum de câmpie și de la Timișoara este pistă de biciclete spre Serbia, dar nu știu cât de bine e întreținută, că pe la periferie o cam „înghite jungla”.

Alte trasee interesante în România sunt cele ale mănăstirilor. Probabil pe cele din Moldova le-ați văzut, dar sunt și în Muntenia și Oltenia. Am înțeles că de la Curtea de Argeș ați mers la Sibiu, dar de la Râmnicu Vâlcea este traseul Subcarpaților: Horezu - Polovragi (abatere Peștera Polovragi) - (abatere Peștera Muierilor) - Târgu Jiu - Tismana - Motru - Turnu Severin (Porțile de Fier, Vodița). Atât în Apuseni, cât și în Subcarpați putem discuta ce e de vizitat. --Turbojet 16 august 2017 14:46 (EEST)

Cetatea Timisoarei

Salutare! Mi-a facut o deosebita placere sa citesc articolul. Am facut cateva corecturi la text asa cum mi s-au parut mie ca ar fi mai ok si am pus in evidenta mai bine, zic eu, imaginile. Am incercat sa fiu constructiv, sper ca nu am deranjat. Articolul este in opinia mea de AC si daca esti de acord il voi propune, daca nu o vei face tu. Numai de bine. Asybaris ^aport 25 august 2017 13:59 (EEST)P.S. Nu stiu daca nu ar fi mai nimerit ca numele articolului sa fie CETATEA TIMISOAREI.

Vad ca nu ai folosit harta iosefina (1769-1772) a cetatii. Poate ar trebui pusa. Asybaris ^aport 25 august 2017 14:24 (EEST)

Numele articolului am înțeles că este cel din LMI Timiș. Cum Strainu a (re)denumit cetățile după listă, de exemplu Cetatea Șiriei, Cetatea Jdioarei, dar Cetatea Șoimoș, aș zice să-l lăsăm pe el să pună titlul.

O să pun harta iosefină, dar detaliile hărții respective sunt mult mai imprecise decât ale planurilor militare din articol.

Sigur că puteți propune articolul, că și eu l-am întrebat pe Accipiter. Însă vor strâmba din nas că nu e folosită bibliografie „din afară”. Ca să se vadă că sunt conștient de astfel de obiecții o să pun aici un fragment dintr-un e-mail către un prieten: „Comuniștii n-au vrut să audă de habsburgi, ci doar de «marile realizări...». Puțini au studiat și publicat câte ceva, totul doar din entuziasm: istoricul Ioan Hațegan (despre perioada otomană) și arhitecții Mihai Opriș (despre oraș) și Valentin Capotescu (despre cetatea habsburgică). Iar ei desființează sursele de prin Nemția (nn. Opriș este acum în Germania), care reluau prin anii 1980 lucruri presupuse prin anii 1960 și dovedite false în anii 1970. Iar surse anglo-franco-rusești ioc.” Sursele românești se bazează pe arhivele turcești și cele ale Kriegsmuseum din Viena, bat orice altă sursă. --Turbojet 25 august 2017 16:08 (EEST)

Iozefina chiar daca-i imprecisa este prima ridicare topografica a imperiului. Poate ar trebui facut un crop doar pe cetatea. Referitor la nasuri, sunt curios sa vad cum se deruleaza. N-as crede ca va fornăi cineva pentru ca articolul este foarte bine documentat, e profesional realizat, cu text fluent, dedicat subiectului, surse berechet si imagini de buna calitate. Orice articol, chiar daca-i AC poate fi imbunatatit cu alte surse neluate in considerare la alcatuirea lui. Doar nu suntem Mafalda sa stim toate sursele si nici ei nu cunosc toate sursele si nici macar streamul lui georgescu, ca doar nu sunt ei Mafalda in materie de streamuri. Exista doar rea vointa. Asybaris ^aport 25 august 2017 16:39 (EEST)

Nu țin neapărat la numele din LMI. La articolele scrise de mine am folosit numele din listă pentru că mi-era la îndemână, nu am luat în considerare uniformizarea. Alte cetăți nu-mi amintesc să fi redenumit (diacriticele nu se pun), dar tot ce se poate, sunt multe.

Dacă se vrea uniformizare, pare că majoritară în sursele online este denumirea la nominativ (Cetatea Sighișoara, Cetatea Râșnov)--Strainu (دسستي‎)  25 august 2017 17:01 (EEST)

E-mail

V-am trimis niște lucrări pe e-mail, sper să vă fie de folos. --Macreanu Iulian (discuție) 2 septembrie 2017 12:28 (EEST)

Le-am frunzărit. Mulțumesc frumos. --Turbojet 2 septembrie 2017 12:57 (EEST)

Semnătură

Bună ziua. Încerc să scap de erorile menționate la Special:LintErrors, care vor începe să aibă consecințe negative asupra aspectului paginilor în viitorul apropiat. Una dintre erori e folosirea tagului învechit font pe care am observat că îl folosiți în semnătură. Ați putea vă rog să îl înlocuiți cu un span, după cum e descris aici? Mulțumesc.--Strainu (دسستي‎)  20 septembrie 2017 15:05 (EEST)

Salut, am adaptat. Dacă nici așa nu convine, spune. Dacă ar trebui schimbat peste tot (cu botul), sunt de acord.

Scuze de întârzierea răspunsului, după furtuna de acum două săptămâni nu am net de acasă, nu pot fi prea activ. --Turbojet   28 septembrie 2017 13:19 (EEST)

Jos cu pălăria

Livrare executată. Voi studia pe îndelete tot conținutul, înțeleg și am studiat astfel de tehnologii. Pe la IPB - Automatica am trecut, ea m-a format, Vlad Ionescu mi-a fost mentor. Toate cele bune! Asybaris ^aport 12 octombrie 2017 20:14 (EEST)

Mă bucur că a ajuns și sper să vă placă. --Turbojet  12 octombrie 2017 21:09 (EEST)

Zăgănescu

Bună ziua. Ce credeți? Ar merita profesorul Ioan Zăgănescu un articol? --Donarius (discuție) 13 octombrie 2017 12:58 (EEST)

Bună ziua. Dv. știți că pe Wikipedia merită articol orice persoană despre care există suficiente surse. Termenul „merită” se aplică exclusiv la preferințele personale, gen „merită ca eu să scriu...?”. Eu personal nu am căutat surse despre el și momentan intenționez să scriu despre cu totul alte subiecte. Dacă aveți surse despre prof. Zăgănescu și sunteți dispus, vă încurajez să scrieți articolul despre el. Dacă aveți nevoie vă pot pune în contact cu colectivul de material rulant în care a activat, care probabil vă poate da date. --Turbojet  13 octombrie 2017 16:06 (EEST)

V-am scris dvs. pentru că mă gândeam că l-ați cunoscut personal și ați luat contact cu opera sa științifică. I-am găsit numele pe un decret din 1969 în care i se acorda titlul de Profesor universitar emerit (https://lege5.ro/Gratuit/g43tqmzx/decretul-nr-493-1969-privind-conferirea-de-titluri-ale-republicii-socialiste-romania-unor-cadre-didactice-din-invatamintul-de-toate-gradele-cu-prilejul-zilei-de-30-iunie-ziua-invatatorului) și nu-mi dau seama dacă un astfel de titlu este suficient pentru a-i conferi notabilitate. Momentan mă ocup de alte subiecte, nu intenționez să mă ocup de subiect, dar doresc să vă întreb dacă, din ce știți, are merite suficiente pentru a fi considerat notabil. Poate așa trebuia formulată întrebarea mea din primul mesaj. --Donarius (discuție) 13 octombrie 2017 17:12 (EEST)

Am găsit o biografie succintă aici https://www.europeana.eu/portal/ro/record/2020801/dmglib_handler_biogr_17674004.html. Am aflat cu această ocazie că a îndeplinit funcția de rector al Institutului de Căi Ferate București (1949-1952). --Donarius (discuție) 13 octombrie 2017 17:19 (EEST)

Am avut onoarea să-l văd în viață, dar cam atât. Făceam parte din catedre diferite. Titlul de „emerit” nu este suficient, dar cel de rector da, așa mi-a explicat Pocor despre rectorii de la Medicina de la Iași. Acum am găsit și eu biografia de pe europeana. O să-i întreb pe cei de la material rulant ce surse mai știu și ei. --Turbojet  13 octombrie 2017 17:37 (EEST)

Zarvă

iar hârâie bățul prin gard. Asybaris ^aport 16 octombrie 2017 21:33 (EEST)

Nu poate fi lăsat fără răspuns deoarece Strainu a demonstrat cu titlul de la WP:IAR că dacă nu răspunzi, oponentul face cum vrea el. --Turbojet  16 octombrie 2017 22:01 (EEST)

Corectii terminologice

Apelez la tine, cand ai timp... sa corectezi la Expoziția artiștilor în viață din anul 1870 chestiunea cu reprezentarea prin tăiere a planurilor. Eu nu mai stiu cum se numesc proiectiile in desen tehnic prin sectiune, ca asta inteleg ca sunt. Am folosit Foisiora din Telegraful român. Poate stii tu, sa nu mai caut pe net sau prin cartile mele de geometrie descriptiva. Mulțam anticipat. Asybaris ^aport 17 octombrie 2017 12:48 (EEST)

Noi, în desenul tehnic folosit în mecanică, nu folosim noțiunile de „plan” și „tăiere”. „Plan” nu există deloc, iar ce se vede sunt „vederi” (din față, de sus, laterală). Tăierile le numim „secțiuni” și le marcăm cu aceeași literă: pronunțăm „secțiunea A-A”, „secțiunea B-B” etc., dar notăm doar „A-A”, „B-B”... Nu am urmat cursul de desen tehnic pentru arhitectură, dar și ei spun „secțiuni”. Pentru vederi folosesc „elevație”, dar rar, alături de „plan” preferă „fațada de est” etc. --Turbojet  17 octombrie 2017 14:09 (EEST)

În construcții există noțiunile de plan și secțiune.--Silenzio (discuție) 19 octombrie 2017 21:46 (EEST)

Domeniu public versus drepturi de autor

Bună seara! Tocmai am observat unele editari ale dv de etichetare copyvio la wikipaginile unor facultăți UPT, fapt care e sursă de nedumerire. Intrebarea este: Nu sunt descrierile de pe siturile unor facultăți de stat în domeniu public? Ele nu au nimic creativ(?) pentru a se incadra la drepturi de autor, mă gândesc!?--82.137.14.153 (discuție) 19 octombrie 2017 20:16 (EEST)

Bună sera. Legal, nici vorbă ca materiale de pe site-ul Politehnicii să fie în domeniul public. Orice produs al unei munci intelectuale (ex. text pe web) este protejat de drepturi de autor. Universitatea Politehnica Timișoara știe foarte bine acest lucru, și a specificat expres că materialele de pe site-ul său sunt protejate, vedeți la subsol notița de copyright „© Copyright 2017 Universitatea Politehnica Timisoara. Toate drepturile rezervate”. Aceasta se aplică pe tot site-ul. Chiar dacă această notiță ar lipsi, legea spune că tot este protejat. N-ar fi protejate doar dacă pe site ar exista notița expresă că este în domeniul public, dar nu este, dimpotrivă, și este bine așa cum sunt, protejate. Deci materialele respective nu pot fi distribuite (copiate) fără aprobarea expresă a Politehnicii.

Wikipedia este un proiect care-și propune să pună la dispoziția publicului materiale libere de drepturi de autor, asta este semnificația cuvântului „liber” din sintagma „enciclopedia liberă”. Dacă se dorește copierea unui material protejat pe Wikipedia, acesta trebuie eliberat expres de către deținătorul drepturilor de autor; dacă se va dori, o să vă spun cum se face. Însă nu cred că Politehnica va accepta asta, să vă explic de ce.

Pentru ca Wikipedia să poată prelua materialul licența sub care este eliberat materialul trebuie să fie cel puțin CC-BY-SA-3.0 (se poate alta și mai „liberă”). Însă eliberarea înseamnă nu numai că se poate prelua textul, ci și că el poate fi modificat, adaptat, de oricine etc. Nu cred că Politehnica este de acord să-i fie schimbate textele pe care le difuzează ea. Ea zice că masterul este de 2 ani, iar cel ce preia textul (nu aici, aici este obligat să indice o sursă de încredere), ci în altă parte, unde cel ce ia textul nu mai are obligația să nu-l modifice. Așa că poate pune că masterul are 1 sau 3 ani. Iar dacă Politehnica eliberează textul, notița „© Copyright 2017” de pe site-ul propriu nu mai are nicio valoare, că nu mai protejează nimic, că cine copiază zice că a luat textul de aici, nu de acolo. Și îl poate face praf, cum v-am spus.

Soluția este să se scrie alt text, care să prezinte unele informații, dar în altă formulare. Se pot prelua „simplele informații” (adică de fapt cele esențiale), dar „punerea în context” trebuie făcută cu alte cuvinte, suficient de diferite din punct de vedere legal. Iar acest alt text va fi eliberat implicit prin plasarea pe Wikipedia. Acest text este asumat de cel care-l pune, nu de Politehnică. Și are dreptul să-l elibereze deoarece el este autorul, nu Politehnica. Și are exact valoarea unui text spus de un particular, nu unul girat de Politehnică. Textul girat de Politehnică este pe site-ul Politehnicii, nu în altă parte.

În plus, liste de aparate, liste de personal, liste de discipline, liste de contracte, liste de colaborări nu sunt material enciclopedic. Este material enciclopedic istoria, realizările menționate în publicații, profesorii marcanți despre care s-a vorbit, diferite aspecte despre care s-a vorbit (inclusiv scandaluri, dacă au fost), dar nu procedura de admitere sau majoritatea „informațiilor utile”, deoarece specificul unei enciclopedii nu este prezentarea unei oferte. Pentru informațiile de pe site-ul Politehnicii se pune legătura (linkul) și atât. Cine le vrea se duce acolo.

Și nu uitați politicile de verificabilitate, fără cercetare originală („e așa pentru că declară Politehnica” este inacceptabil pe Wikipedia) etc. Aveți mult de lucru ca să iasă ceva, dar se poate. --Turbojet  20 octombrie 2017 00:37 (EEST)

Mulțumesc pentru răspuns. Am remarcat însă un detaliu, acela legat de punerea in context cu alte cuvinte, suficient de diferite din punct de vedere legal. Care este situația legată de aplicarea acestei expresii in cazul preluărilor de informații esentiale din tratate de tip științific și matematic in care textul propriu-zis constă intr-o înlănțuire de definiții și ecuații iar textul explicativ dintre formule este foarte scurt și nu sunt prea multe posibilități de reformulare pentru a se realiza suficienta diferență a cuvintelor? Pot apărea in aceste cazuri invinuiri de violarea drepturilor de autor sau asa-zis plagiat? Care este rezolvarea in aceste cazuri?--82.137.14.216 (discuție) 30 octombrie 2017 13:19 (EET)

Teoriile matematice nu sunt purtătoare de drepturi de autor patrimoniale, ci doar morale. Adică nu puteți declara o teorie matematică (de exemplu o teorie neeuclidiană) al cărei autor este cunoscut ca fiind a dv. Reproducerea acestor teorii, citând, pe cât posibil, autorul, este admisă. Textele intermediare este bine să fie verificate dacă sunt optime. Nu știu dacă punerea unei teorii într-un nou formalism (cum fac mulți) este protejabilă, dar cred că da — „poți reproduce teoria, dar nu în forma mea”. Într-un curs sau tratat didactic, dacă reproducerea teoriilor matematice este necesară, este admis. Dar nu copierea tratatului altuia sau a unor capitole ad integrum. Iar dacă paginile cu teoria mai sunt și revendicate ca „puncte la dosar”, adică unde ar trebui să conteze doar contribuțiile personale, celui ce face asta îi ies vorbe de plagiat. Deși la teoriile matematice nu este tocmai corect, ar trebui doar „asta nu se pune la socoteală”. Iar dacă mai și exagerează (încropește tot cursul/tratatul doar din copierea a astfel de teorii), va fi disprețuit de studenți. La manualele preuniversitare e și mai rău, acolo spațiul nu permite prezentarea acestor teorii in extenso și contează mai mult explicațiile, ori acestea sunt protejabile de drepturi de autor. --Turbojet  30 octombrie 2017 14:01 (EET)

Dar dacă cineva dorește să preia text dintr-o carte la care e coautor in scopul alcătuirii unei teze de doctorat pe structura cărții la care e coautor (impreună cu indrumătorul doctoral) la care structură se adaugă textul cuprins in articole științifice cerute pentru susținerea tezei? Se ridică vreo obiecție de (posibil) plagiat in cazul acestei structuri propuse pentru teza in care textul articolelor care reprezintă contribuția originală a tezei e intercalat cu textul cărții inițiale in regim de coautor?--82.137.11.239 (discuție) 17 decembrie 2017 14:56 (EET)

Cazul e cam nasol, că seamănă cu al lui Ponta. Nu vreau ca ce spun aici să fie folosit la discutarea acuzațiilor de plagiat ale politicienilor.

Am auzit de „autoplagiat”, în sensul că cineva a publicat același articol, și într-un loc și în altul, declarând la numărătoare că are două articole. Este evident că aici nu este în regulă. Pe de altă parte, există cercetători care se ocupă permanent de un domeniu, și care publică regulat noile date obținute, într-un ciclu de articole, în care în fiecare articol în introducere (cam 1/3 din articol) prezintă situația dinainte de rezultatele noi. Dacă această reluare este de 80-90% din articol nu e în regulă, deși am auzit și că 5% din contribuții originale într-o teză de doctorat justifică teza. Depinde de context. 5% de leorbăială cu text schimbat sunt apă de ploaie, dar o idee (cercetată), cu rezultate semnificative, prezentate pe 5% (vreo 10 pagini, cam cât o documentație de brevet) în comparație du 95% (vreo 190 de pagini) care prezintă o duzină de chestiuni similare depășite de idee pare destul de bine.

Cu colaborarea cu conducătorul de doctorat în carte e nasol. Logic este invers, ca doctorandul să-și publice teza, iar ulterior să publice cartea în colaborare cu conducătorul de doctorat, fiecare precizând care este aportul său. Dacă e amestecat, vedeți zicala „lucrul amestecat...”, că nu se știe cine de la cine își însușește munca și meritul. Situația cu publicarea apare când inițial nu se punea chestiunea doctoratului, iar când se pune, doctorandul nu mai are alt material, sau timp, sau dispoziție să mai facă ceva. Nasol.

De fapt, în chestiunea ridicată de dv. nu drepturile de autor sunt determinante, ci preluarea ideilor, esența „plagiatului”, spre deosebire de drepturile de autor, a căror esență este „copiatul”. Îmi pare rău că răspunsul meu nu este tocmai ce v-ar conveni, dar mai bine să știți dinainte la ce să vă așteptați. --Turbojet  17 decembrie 2017 15:40 (EET)

Multumesc, răspunsul e foarte util. Referitor la preluarea ideilor pentru a fi dezvoltate am avut in vedere conexiunea cu aspectul clarificat anterior de dv mai sus despre punerea in context si înșiruirea de definitii și formule intr-o teza de doctorat. Ma gandeam si la varianta ca teza de doctorat fiind o versiune completata a primei carti cu anumite ipoteze necesare contextului contributiei originale (extrase din tratate binecunoscute si articole primare din periodice) si unele ipoteze noi dezvoltate prin demonstratii sa apara si sub forma editiei a doua a primei carti.

Cum stau lucrurile in cazul unei editii a doua completate a unei carti aparuta mai intai ca teza in care ipotezele conducatorului de doctorat din prima carte sunt dezvoltate si argumentate si se arata importanta concluziilor pe baza ipotezelor introduse de conducatorul de doctorat si dezvoltate de doctorand?

Se poate vedea din expunerea demonstratiilor aduse de teza ca nu e vorba de niciun plagiat cum ar putea aparea la o examinare superficiala? Sau eventual se poate specifica in introducere in cazul aparitiei ca teza a editiei a doua inainte de aparitia ca si carte ca aceasta teza preia masiv (circa 90%) din textul cartii initiale coautorate in vederea evidentierii rezultatelor originale pentru care partea suport preluata nu se poate reformula suficient de diferit dpdv legal cum a fost discutat mai sus? (Intrebarea este legata implicit si de utilitatea asa-numitelor referate/rapoarte de cercetare doctorale ca documente interne ale unei scoli Doctorale care in unele cazuri mai mult impiedica mai ales prin numarul de pagini cerut lucrul la partea cea mai importanta a tezei si anume articolele stiintifice de publicat in periodice?)--82.137.12.180 (discuție) 17 decembrie 2017 16:41 (EET)

Cred că cel mai bine ar fi ca în teza de doctorat să se specifice cât mai clar, încă din introducere, care era situația când doctorandul a început cercetarea, ce a pus la dispoziție conducătorul și ce doctorandul și-a propus/i-a fost propus să facă, practic la stabilirea obiectivelor lucrării. Cred că se poate specifica de la început că cercetările au fost deja publicate, într-o carte, similar cu publicarea în articole. În final, la partea „contribuțiile doctorandului” se va preciza ce a făcut și ce a publicat și care a fost contribuția lui în fiecare lucrare comună. Evident, nu se vor revendica părțile făcute de conducător și puse la dispoziția doctorandului, dar se poate explica dacă au lucrat uneori cot la cot — puțin probabil, dar posibil, de exemplu în medicină; elaborarea de teorii matematice în comun, simultan, este neverosimilă, de obicei cineva dezvoltă ceva de unde ajuns altul. Din acest capitol trebuie să reiasă și că obiectivul propus la început a fost îndeplinit, dar asta e altă chestiune. Cred că așa nu vor fi probleme.

Referitor la drepturile de autor, coautorii se pot înțelege să-și aprobe reciproc publicarea materialelor (în scris, nu doar presupus), sau să specifice clar părțile care le aparțin dacă fiecare a scris separat câte o parte. Dacă nu se specifică nimic, de obicei conducătorii, care doar îndrumă, nu „pun osul” la lucrare, cred că-și pot însuși tot materialul și să se declare coautori la o carte publicată ulterior (asta pentru cei ce vânează posturi și contracte și mai au nevoie la CV). --Turbojet  17 decembrie 2017 18:24 (EET)

Lista delegaților...

Am văzut întâmplător pe Facebook linkul ăsta și m-am gândit că respectivii ar putea avea ceva informații și despre delegații la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia.--Strainu (دسستي‎)  7 noiembrie 2017 10:51 (EET)

Da, mulțumesc. Probabil vom face și noi un articol aici, care va cuprinde lista. --Turbojet  7 noiembrie 2017 14:01 (EET)

Biografie Mario Mocanu

Salutare! Recent am creat o biografie,ulterior stearsa. Ma puteti ajuta va rog? ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Mario Mocanu (discuție • contribuții).

Bună ziua,

Începeți cu adunarea surselor de încredere care vorbesc despre el, nu cele făcute de el. Menționați-le în articol odată cu crearea lui. În plus, pe Wikipedia scrierea articolelor despre persoana proprie este descurajată, deoarece fiecare caută să-și înfrumusețeze imaginea față de cea din realitate. Lăsați pe alții să scrie. --Turbojet  19 noiembrie 2017 11:26 (EET)

Centrala hidroelectrică

Prin 2013 un anonim zicea un nume pentru creator, articolul introdus de dvs. astăzi un altul. N-ar fi exclus să fie ambii (unul cu planul, altul cu construcția), dar nu prea mai găsesc alte surse. Poate aveți dvs. altele...--Strainu (دسستي‎)  23 noiembrie 2017 22:34 (EET)

Numele autorului s-ar putea să fie Panduru (clic pe nume în ziar)--Strainu (دسستي‎)  23 noiembrie 2017 22:49 (EET)

Din câte știu eu, semnătura care se ia în considerare și este folosită de surse la atribuirea lucrării este ultima din documentație, ori aceasta este semnătura șefului, care aprobă proiectul. Normal, pe documentație apar semnăturile celor care au proiectat, desenat, verificat corectitudine și legalitate, consultanți, iar în final aprobat. La arhitecți, de obicei arhitectul care concepe clădirea dă și aprobarea finală a proiectului. Pe vremea aia asta servea și ca autorizație de construcție. Pentru clădirile din Timișoara de atunci, aprobarea era dată de arhitectul șef al orașului Laszlo Szekely, de aia apare el la foarte multe clădiri, dar e foarte sigur că pe majoritatea semnate de el le-a conceput el însuși. Există și discuții, de exemplu pentru palatul Adolf Verteș, care se pare că a fost proiectat de arh. Jakob Klein (declarația unui contemporan) și aprobat de Szekely (semnătura pe proiect), dar erau colaboratori și ambii au decedat de mai mult de 70 de ani.

La obiectivele industriale, partea tehnică din interiorul construcțiilor era proiectată de inginerii de specialitate, exemple sunt partea hidro din turnurile de apă, această hidrocentrală etc. Normal că aprobarea pentru astea era dată de inginerul șef al orașului, aici Emil Szilard (1969?-1926) [4]. Poate ar fi cazul să completez articolul acela, dar intenționam s-o fac după vizita acolo (până acum n-am avut ocazia profesional, iar ca particular nu se permitea — dar acum se va permite, sper să fac și poze). Dacă mai e ceva, spune. --Turbojet  24 noiembrie 2017 10:18 (EET)

Ca în vremurile vechi... ;)

Eu, Gikü, vă felicit cu ocazia aniversării a 11 ani de activitate în Wikipedia, dorindu-vă multă perseverență și bună dispoziție!

Mulțumesc. Promit că nu scăpați de mine. :) --Turbojet  18 decembrie 2017 10:32 (EET)

Materiale

Echipa noastră a făcut o campanie de săpături pe Gallica și a găsit câteva legături care ar putea să vă intereseze:

• Compania franco-română de navigație
• Revista France Aviation
• L Air

De asemenea am încărcat o serie de imagini istorice la foarte mare rezoluție cu Cetatea Timișoarei și Timișoara.

Un Crăciun Fericit! --Macreanu Iulian (discuție) 26 decembrie 2017 19:32 (EET)

Mulțumesc foarte mult!

Sper că și dv. ați avut un Crăciun fericit și vă doresc la mulți ani! --Turbojet  27 decembrie 2017 10:29 (EET)

Licente

Mutat la Wikipedia:Propuneri pentru articole de calitate/Amedeo Preziosi

Licență document

Doresc să vă întreb ce licență ar trebui să adaug unui document românesc din 1891 eliberat de Casa Regală? Se poate vedea aici. @Asybaris01: a zis că este o licență cu publicat înainte de 1923 iar eu bănuiesc că ar fi asta: {{PD-1923}} for works published (not simply created!) before January 1, 1923. Dvs. ce spuneți?--DieselEngineRO (discuție) 31 decembrie 2017 16:16 (EET)

Părerea mea este că fiind fotografia unui înscris (scrisoare, act), ea nu este protejată cf. L8/1996 actualizată, Art. 85 (2). Folosiți la Commons licențele {{PD-RO-exempt}} (photographs of letters) + {{PD-1996}}. --Turbojet  31 decembrie 2017 16:43 (EET)

Mulțumesc pentru ajutor.--DieselEngineRO (discuție) 31 decembrie 2017 18:55 (EET)