Discuție:Timișoara

	Timișoara a fost un articol de calitate. Puteți să vă uitați la legăturile aflate mai jos, în istoricul articolului, pentru a găsi pagina nominalizării, și să aflați de ce a fost retrogradat.
Istoric articol Dată Proces Rezultat 22 decembrie 2006 Propunere articol de calitate Promovat 13 noiembrie 2013 Reevaluare articol de calitate Retrogradat Statut actual: Fost articol de calitate

	Articolul Timișoara este un subiect de care se ocupă Proiectul Orașele României, proiectul care se ocupă cu întreținerea și dezvoltarea articolelor despre orașele din România Dacă doriți să participați la acest proiect, vă rugăm să vă înscrieți aici.
B	Acest articol a fost evaluat ca făcând parte din grupa B pe scala de calitate.
Top	Acest articol a fost evaluat ca făcând parte din grupa top pe scala de importanță.

Resurse

Renovare articol

Din nefericire, acest articol a fost abandonat, încremenit în proiect și, cel mai probabil în viitorul apropiat își va pierde statutul de articol de calitate.

În acest moment îi lipsesc referințele iar din structura sa lipsesc elemente importante cerute de un astfel de statut.

Pentru cei care iubesc Timișoara și doresc să ajute la recăpătarea gloriei apuse, propun restructurarea, completarea și referențierea informației, plecând de la următorul cuprins:

• 1 Structura teritoriului
  • 1.1 Cadrul fizico-geografic
    • 1.1.1 Relieful
    • 1.1.2 Clima
    • 1.1.3 Hidrografia
    • 1.1.4 Resursele solului și subsolului
  • 1.2 Rețeaua de localități componente
  • 1.3 Infrastructura
• 2 Evoluție istorică
  • 2.1 Epoca antică
  • 2.2 Epoca medievală
  • 2.3 Epoca modernă
  • 2.4 Epoca contemporană
  • 2.5 Toponimie
• 3 Populație și societate
  • 3.1 Populația
    • 3.1.1 Demografie
    • 3.1.2 Imigrație, populație străină și minorități importante
    • 3.1.3 Culte și organizații religioase
    • 3.1.4 Mass media
    • 3.1.5 Activitatea sportivă
    • 3.1.6 Implicarea asociativă, sindicală și politică
  • 3.2 Resursele Umane
    • 3.2.1 Starea de sănătate
    • 3.2.2 Nivelul de educație
    • 3.2.3 Calitatea forței de muncă
    • 3.2.4 Dezvoltarea umană și veniturile populației
• 4 Administrația locală
  • 4.1 Primăria
  • 4.2 Consiliul Local
  • 4.3 Rezultate alegeri
• 5 Economie
  • 5.1 Principalele sectoare de activitate
    • 5.1.1 Agricultura și industria agro-alimentară
    • 5.1.2 Industria
    • 5.1.3 Resurse naturale și energetice
    • 5.1.4 Commerț, industrie manufacturieră și artizanală
    • 5.1.5 Turism
    • 5.1.6 Cercetare științifică
    • 5.1.7 Sectorul financiar-bancar și de asigurări
  • 5.2 Locul în economia națională
• 6 Cultură și patrimoniu
  • 6.1 Patrimoniul arheologic și arhitectural
  • 6.2 Patrimoniul artistic și cultural
    • 6.2.1 Mitologie și folclor
    • 6.2.2 Tipărituri și literatură
    • 6.2.3 Muzica
    • 6.2.4 Pictura și artele vizuale
    • 6.2.5 Teatrul și cinematografia
  • 6.3 Patrimoniul științific
  • 6.4 Gastronomia locală
  • 6.5 Contribuții și influențe culturale internaționale
    • 6.5.1 Patrimoniul mondial UNESCO
• 7 Personalități
• 8 Galerie foto

Dacă Banatu-i fruncea, atunci Hai că se poate!

Cu stimă--Macreanu Iulian (discuție) 29 iulie 2013 20:21 (EEST)

Bine ai venit!

• Utilizator:Gangleri

Dragi prieteni,

• m-am bucurat nespus de mult să mă refer pe pagina mea Gangleri la orașul Timișoara, în care am petrecut ani de neuitat.

• Vreua să menționez unele lucruri, care ar putea fii întroduse în aricolul Timișoara. Va rog să corectați atît semnele speciifice limbii romane, cît și greșelile privind noua ortografie și cele de stil. Mulțumesc!

---

Versiune revizuită (faceți clic pe editează pagina pentru a vedea comentariile ascunse)

---

• • În limba germană Timișoara poartă și numele Temeschburg. Denumirea Temeschburg a fost favorizată denumirii Temeswar în Germania atât de autoritățile din Republica Federală a Germaniei, cât și de asociațiile de etnici Germani organizați în Landsmannschaft der Banater Schwaben si promovată în domcumentele oficiale.

• • Orașul Timișoara a fost mereu un exemplu de toleranță în conviețuirea concetățenilor independent de aparteneța etnică și religioasă . În jurul aniilor 1980 acest oraș a devenit un centru al promovării limbii internaționale Esperanto prin activitatea curajoasă și persistentă a Profesorului Dr. Ignat Florian Bociort de la Universitatea din Timișoara. Catedra de filologie a sprijinit intensiv demersurile la aparatul administrativ și a dezvoltat o atitudine de pionier prin recunoașterea limbii Esperanto ca o limbă egal îndreptățită cu celălalte limbi atât in domeniul științei cât și în toate celălalte domenii (culturale, cotidiane etc).

• • Dezvoltarea liberă a mișcării pentu limba internațională Esperanto a fost mereu suprimată de către diversele conduceri antidemocratice din România din secolul XX. Membrii ai acestei miscări, personalități de renume mondial au fost nevoiți să se decidă între convigerea lor sau exil. În acest context cei mai cunoscuți sunt preotul Andrei Cseh [1] din Ludoșul-de-Mureș, introducând metoda Cseh după care este numit Institutul Internațional Cseh de Esperanto.

• • La Timișoara a apărut o gazetă în Esperanto sub denumirea UŜE-Eĥo (o prescurtare pentru Unuiĝintaj Ŝtatoj de Eŭropo-Eĥo în traducere Ecoul Statelor Unite ale Europei). Exemplare se găsesc atât la Biblioteca Națională din București, cât și la Biblioteca lui Károly Fajszi din Budapesta, Biblioteca internațională de Esperanto din Viena sau Biblioteca Hector Hodler a Asociației Universale de Esperanto (Rotterdam, Olanda). Aceasta publicație editată de Jozef Zauner avea abonați în diverse țări europene. După 1944 Dl. Zauner a fost întemnițat ani indelungati deoarece avea o atitudine evident ostilă Uniunii sovietice. Jozef Zauner este listat ca unul dintre contributorii la Enciclopedia de Esperanto.

Orașe înfrățite

• Karlsruhe, Germania

-- de Gangleri 25 Sep 2004 20:50 (UTC), revizuit de ro.Danutz | pt. Danutz

Probleme în limba Engleză

• Pînă acum există doar forma en:Timisoara.
• Nu știu cum să introduc și forma en:Timișoara. en.wikipedia produce o trunchiere la forma en:Timi. M-aș bucura dacă ați cerceta această problemă. Mulțumesc! Gangleri Gangleri 25 Sep 2004 23:09 (UTC)

Problema a fost rezolvată. Vezi Bug 579, http://bugzilla.wikipedia.org/show_bug.cgi?id=579 la http://bugzilla.wikipedia.org/.

Primul oraș european iluminat electric - Sursă?

Există vreo sursă care să indice faptul că Timișoara a fost primul (!) oraș european iluminat electric. Mulțumesc! --Vlad 27 iulie 2005 14:09 (UTC)

Există f.multe surse,incepand cu site-ul primariei Timisoara.

La 12 noiembrie 1884, Timișoara devenea primul oraș din Europa iluminat electric stradal. Ziarul Lumina, 29 decembrie 2012 . —  Ark25  (discuție) 4 iulie 2013 05:44 (EEST)

Ajutor!

Este vreun timisorean sau altcineva interesat sa ma ajute la dezvoltarea paginii (si categoriei) Timisoara? --Radufan 28 februarie 2006 03:02 (EET)

Populatia istorica

Recensământul populației României din 1930, vol. II, pag. 468, cu datele aferente județului Timiș-Torontal

Sunt de acord ca recentul edit a fost vandalism, dar numerele considerate corecte au suma 84994, cu 6457 mai putin decat cei 91451 mentionati ca "total"... Unde putem verifica datele? -- 193.226.167.123 22 martie 2006 21:39 (EET)

Diferența provenea din eroarea cu privire la populația evreiască a orașului. Numărul evreilor era de 7.171, nu 700 și ceva cum apărea în mod greșit în articol. --Mihai Andrei 22 martie 2006 23:58 (EET)

În cazul acesta, mai trebuie doar să fie verificat numărul de 337 țigani, și paragraful ar trebui să fie modificat astfel:

• 1930: 91.580! din care 27.807 germani (30,36%), 27.652 unguri (30,19%), 24.217 români (26,44%), 7.171 evrei (7,83%), 2.156 sârbi, croați și sloveni (2,35%), 700 ruși, 597 cehi și slovaci, 337 țigani, 257 bulgari, 686 alții.

NB Dacă numărul țiganilor diferă, trebuie actualizat și numărul pentru "alții".

Mai există și alternativa de a se renunța la etniile cu mai puțin de 1.000 de reprezentanți / mai puțin de 1%:

• 1930: 91.580 din care 27.807 germani (30,36%), 27.652 unguri (30,19%), 24.217 români (26,44%), 7.171 evrei (7,83%), 2.156 sârbi, croați și sloveni (2,36%), 2.577 alții (2,82%).

-- Jokes Free4Me 29 martie 2006 17:12 (EEST) (eu am fost de la IP-ul 193.226.167.123)

91580 in 1930, iar in pagina apare pesrte suta de mii? ce credibilitate aveti voi?

Corecție

Am corectat la Viorel Oancea, nu a fost primul care a vorbit revoluționarilor din Piața Operei, ci primul ofițer care a vorbit revoluționarilor.--MariusM 24 august 2006 00:23 (EEST)

Stema

Conform HG 541/2002 (M.Of. 396 / 10 iun 2002), semnificațiile elementelor care fac parte din stema județului Timiș sunt următoarele:

"Leul cu braț înarmat, caracteristic Banatului Timișan, simbolizează apărătorii ținutului și ai creștinătății împotriva armatelor otomane; leul poartă sabia victorioasă a lui Pavel Chinezu, comite de Timiș.

Zidul din aur simbolizează cetatea Timișoarei.

Soarele din aur simbolizează, prin poziția sa, țelurile înalte pentru care au luptat eroii acestui ținut.

Luna din argint reprezintă perechea soarelui.

Fascia undată din argint, pe câmp albastru, simbolizează râul Timiș, cel care dă numele județului."

Din păcate nu am găsit în Monitorul Oficial semnificația stemei municipiului Timișoara (decât cea din 1972, care nu mai este valabilă; probabil stema actuală a fost adoptată cândva între 1990 și 1993). Totuși, din semnificațiile oficiale ale stemelor altor localități, se deduce în mod clar că prezența celor 7 turnuri "semnifică faptul că localitatea are rangul de municipiu, reședință de județ". Semnificația numărului de turnuri din coroana murală a stemei este următoarea:

• Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
• Coroana murală cu trei turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraș.
• Coroana murală cu cinci turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de municipiu.
• Coroana murală cu șapte turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de municipiu, reședință de județ.

Răzvan Socol ^mesaj 3 septembrie 2006 16:23 (EEST)

Exagerare ?

Afirmația că în timpul revoluției din '89 ar fi fost peste 1000 de morți și alte câteva mii de răniți nu este confirmată de nicio sursă. Afirmația se bazează pe știrile din media, care la rândul lor se bazează pe o informație cum că serviciul de aprovizionare al Spitalului Județean ar fi comandat 2000 de saci de plastic pentru ambalarea cadavrelor. Această informație denotă doar că autoritățile se pregăteau pentru o confruntare sângeroasă mare, nu și că ea a avut loc. Cifra reală a morților la Timișoara este între 102 și 114 persoane (sunt diferite surse și nu pot să le verific). Ca locuitor al orașului Timișoara și martor ocular al evenimentelor din '89 am văzut reacția populației și e greu de crezut că în 17 ani nimeni n-a revendicat 900 de morți/dispăruți. Presupunerea că Securitatea impune și acum tăcerea este absurdă. De asemenea, o informație veridică despre numărul de răniți nu a fost vehiculată niciodată. Propun înlocuirea cu formularea peste 100 de morți. --Turbojet 20 decembrie 2006 10:43 (EET)

Legătură moartă

În timpul mai multor rulări automate ale robotului următoarea legătură externă a fost găsită indisponibilă. Verificați dacă legătura este într-adevăr indisponibilă și reparați sau înlăturați legătura, după caz!

• https://www.infotimis.ro/adetim/Welcome.do
  • In Becicherecu Mic, Timiș on 2007-02-05 10:56:13, 404 Not Found
  • In Timișoara on 2007-02-05 13:02:32, 404 Not Found

--MihaitzaBot 5 februarie 2007 15:02 (EET)

Harta administrativă a orașului ??

In stanga unde e casutza aia cu tot felul de informatii, scrie sub harta judetzului "Harta administrativă a orașului". am incecat sa schimb in "Harta administrativă a judetzului", dar nu stiu cum functioneaza chestiile alea cu casutza 86.106.43.93 7 februarie 2007 15:39 (EET)

Numărul de locuitori

Chiar locuiesc 500.000 de locuitori în jurul Timișorii? Care este sursa? Sau este o rotunjire de la cifra de: 369.097 de locuitori (care locuiesc în Zona metropolitană Timișoara)? goliath 27 martie 2007 17:18 (EEST)

Și mie mi-e dragă Timișoara dar asta e doar opinie, nu există nimic oficial care să dovedească că:

Luând însa în considerare și populația flotantă neinclusă in statisticile oficiale, populație atrasă de Timișoara datorită puternicei sale dezvoltări economice, precum și cei aproximativ 40.000 studenți sau cea din zonele rezidențiale din jur, populația se situează in jurul cifrei de 500.000 locuitori, fiind al doilea oraș ca mărime în România după București. --—Radufan 8 aprilie 2007 17:26 (EEST)

Totuși: 369.097 + 40.000 de studenți = 409.097 de locuitori în zona metropolitană Timișoara și nu 500.000! Tot nu înțeleg cum se ajunge la cifra de 500.000 de locuitori. Ce regiune se ia aici în considerare? De unde se cunoaște numărul populației flotante? Doresc o sursă! goliath 16 aprilie 2007 14:37 (EEST)

Populațiunea Orașului este astăzi de aproape 100.000 locuitori.
La population de la ville est d'environ 100.000 hab.
Die Bevölkerung der Stadt ist be__ahe v. 100_000 Einwohners.
sursa: http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=1784

Nu se poate ajunge la cifra de 500.000 de locuitori... Motivul e simplu: cifrele sunt adimensionale. Numerele sunt formate din cifre si sunt, de asemenea, adimensionale. Tot așa, nu poți aduna mere cu pere; dacă, totuși, aduni, de exemplu, 2 mere cu 3 pere obții ca rezultat o sumă de, în cazul nostru, 5 fructe.
Poate încercai ceva de genul "500.000 cifră de locuitori" ca în:
cifră de afaceri (?? exprimare "savantă")
locuiesc 500.000 de locuitori (exprimare jalnică)

Pe net ai să găsești:
la cifră: cifră= număr
la număr: număr= cifră
Ca să nu te învârți în jurul cozii fă distincția:
cifră: semn convențional (simbol grafic) folosit pentru reprezentarea (grafică a) numerelor.
număr: o idee abstractă folosită în calcule și măsurători.
sumă: un număr, ca rezultat al operației de adunare a unui set de numere.

populația se situează în jurul cifrei de 500.000 de locuitori (incultură, exprimare "defectă"):

- populația nu se poate afla în jurul unei cifre,

- cifra nu poate avea un număr de locuitori.

Prima atestare

In articolul RO scrie:

Prima atestare documentară a localității Timișoara este destul de controversată, aceasta fiind plasată de specialiști fie în 1212, fie în 1266.

In articolul EN scrie:

In 1019 Timișoara (as Dibiscos/ Bisiskos/ Tibiskos/ Tibiskon/ Timbisko/etc.) was mentioned for the first time in written documents by the Byzantine Emperor Basil II, although not all historians agree with this identification.

Nu coincid anii de loc!

Nici macar: In 1154 the Arabian geographer Sarif al Idrisi mentions the city saying it's a "nice city offering a lot of riches". cu: În 1175 este menționat comitatul Timiș, dar sursele nu menționează care este centrul economic și administrativ al acestuia.

--PET 13 mai 2007 14:25 (EEST)

Un articol controversat, publicat de către I.D.Suciu în Revista de istorie, nr. 7 / iulie 1976, Contribuții la problema continuității: castrul Timiș, inventaria o seama de resurse antice și medievale timpurii, concluzionând:

"Avem astfel un exemplu elocvent al unei localități de pe pământul românesc care, (...)apare în toate mărturiile documentare de după retragerea trupelor aureliene: în Tabula Peutingeriană din secolul IV, în Cosmografia Geografului anonim din Ravena din secolul VIII și în diploma împăratului bizantin Vasile II din prima jumătate a secolului XI."

Pe Tabula Peutingeriană, centru sus, putem vedea două itinerarii:

• Tierna - Ad Media - Pretorio - Ad Panonio - Gaganis - Masclianni - Timisco - Agnanis - Ponte Augusti - Sarmatege
• Arcidaua - Centu Putea - Bersouia - Ahibis - Caput Bubali - Tiuisco,
  

iar în cartea Ravenatului găsim, la paginile 203 - 204, două itinerarii:

• Drubetis - Medilas - Pretorich - Panonim - Gazanam - Masclunis - Tibis
• Tema - Tiviscum - Gubali - Zizis - Bersovia - Arcidaba - Canonia - Potula - Bacaucis,
  

deci, de fiecare dată, pe lângă anticul Tibiscum (Jupa, lângă Caransebeș), mai apare și un alt oraș cu nume asemănător, derivat din cel al râului Timiș, presupus a fi actuala Timișoară. Istoricul a adus și alte argumente dar, repet, demonstrația sa nu a avut un ecou favorabil între istorici. enWiki a preluat unele dintre datele oferite de acest autor.

--nelu craciun 13 mai 2007 18:04 (EEST)

„Cartierul” Pădurea Verde| U.M.T.

Să fim serioși, trei blocuri nu-s un „cartier”. Pe hartă (a se verifica, cine nu crede) nu apare cu titlul de cartier. --Turbojet 4 februarie 2008 15:21 (EET)

Cifrele din secțiunea introductivă și sursele lor

Linkul spre Institutul Național de Statistică nu mai funcționează. Un anonim tocmai a modificat cifrele din introducere, fără să aducă surse suplimentare. Dacă nu avem alte surse, putem folosi oricând cifrele de la recensământul din 2002, care sunt și cele mai oficiale. Vă rog, atenție, că este articol de calitate.--Andrei^discuție 8 august 2008 15:30 (EEST)

Personalități

Dacă o persoană s-a născut într-un anume oraș și are articol pe Wikipedia nu înseamnă că trebuie să lungim lista personalităților așa, fără rost.—Sebimesaj 17 februarie 2009 18:33 (EET)

Ce înțelegi prin "lungirea listei personalităților așa, fără rost" ? --Olahus2 (discuție) 17 februarie 2009 20:20 (EET)

Cred că într-un oraș cum este Timișoara s-au născut multe personalități, însă din nou cred că trebuie făcută o selecție, nu-i putem trece pe toți, nu?—Sebimesaj 17 februarie 2009 20:39 (EET)

Ok, atunci pe baza căror criterii să facem selecția? --Olahus2 (discuție) 18 februarie 2009 00:23 (EET)

Păi ca orice nouă „regulă” trebuie mai întâi supusă atenției comunității, cel mai bine la Cafenea.—Sebimesaj 18 februarie 2009 18:24 (EET)

Sebi, regulile sunt menite să interzică ceva. Ce anume să propun în pagina de discuție? --Olahus2 (discuție) 18 februarie 2009 23:26 (EET)

Am ridicat eu chestiunea la cafenea. --Turbojet 19 februarie 2009 12:09 (EET)

Populatia?

In wikipedia, Iasiul apare ca al doilea oras din pdvdr demografic al Romaniei. Pana la urma, care o fi realitatea?

Realitatea este schimbătoare. Tocmai pentru a putea face comparații, în caseta din drepta a articolelor despre orașe se pune populația în momentul ultimului recensământ (în România cel din 2002), cifră care unora le poate părea învechită, iar în corpul articolelor se pune populația actualizată conform ultimului comunicat al Institutului Național de Statistică. Aceste comunicate apar cam o dată pe an, iar fluctuațiile provin din raportări ale serviciilor de evidență, deci nu sunt o „fotografie” a situației la un moment dat. Cifrele publicate de sursele (ziarele) locale, în care ba se includ studenții și sezonierii, ba nu se includ, nu pot fi luate în considerare. La nivel local interesul este să se declare o populație cât mai mare, ca să se aloce primăriilor cât mai mult de la buget, dar afirmații gen „noi suntem primii (pe lista de cereri) după București” sunt, evident, interesate. --Turbojet 16 aprilie 2009 16:46 (EEST)

Maxima și minima absolută lunară în perioada 1901-2000

Can someone with access to the data please check the entries for 1950 and 1952, since they both appear twice. Thanks, Dr-Victor-von-Doom

Administrație

6 Septembrie 2006 - Consilierii de cartier sunt un fel de voluntari care se straduiesc sa rezolve problemele comunitatii. In Timisoara, aceste consilii au fost infiintate in 2003, la initiativa Primariei, nu neaparat a cetatenilor si de aceea este un sistem care se schimba in timp. Conform regulamentului adoptat, fiecare consiliu este format din cel putin sapte persoane. [2] . —  Ark25  (discuție) 6 iunie 2011 00:40 (EEST)

Timișoara 2020

Eu nu pot in limba romana. Acest lucru va ajuta-ma (http://itranslate4.eu/). Sursa articolului un pic. Acum am scrie un articol maghiar.

http://www.adz.ro/banater-zeitung/artikel-banater-zeitung/artikel/wunschtraum-temeswar-kulturhauptstadt-2020/

http://www.newsiasi.ro/eveniment/Stirea-zilei/clujul-si-timisoara-vor-sa-fie-capitala-culturala-europeana-in-2020-are-iasul-vreo-sansa.html

Szajci ^pošta 29 septembrie 2011 20:32 (EEST)

Clădiri și structuri

• Istoricul podurilor din Timișoara, Árpád Janscó, Editura Mirton, 2006

Un om uitat de istoria Timisoarei

Revolutia de la Timisoara a inceput-o Petre Dugulescu si nu Tokes. Tokes a stat doar la fereastra. Petre Dugulescu, pastor reformat, a fost cel care a riscat si a adunat oamenii la strada lui Tokes. Fara Petre revolutia nu ar fi inceput in decembrie. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 86.124.176.214 (discuție • contribuții).

Petre Dugulescu a fost baptist, nu reformat. Iar pentru afirmația dv. trebuie să aduceți surse, altfel nu poate fi luată în considerare. --Turbojet 13 martie 2016 13:39 (EET)

Premiere

Știu că a asfalta nu este chiar la modul precis tot una cu a pava, și că probabil se poate cuantifica și diferența dintre o zonă industrială și mine care au existat timp de mii de ani pe teritoriul României, dar multe din așa-zisele premiere ale Timișoarei sunt dependente de nivelul de detaliu: la fel și podul Decebal este cel mai lung pod din lume pe care Sergiu Nicolaescu a filmat un film excesiv de plictisitor despre Revoluția din 1989 care a fost sfâșiat de critica de specialitate și în care Mihaela Rădulescu joacă foarte stângaci rolul unei șvăboaice șamd... --Mihai (discuție) 23 martie 2016 16:18 (EET)

Magnet pentru reclamă prin cercetare originală

Articolul Timișoara din perspectiva Timișoara Capitală Europeană a Culturii 2021 este un magnet pentru reclamă prin cercetare originală. Recent un anonim face reclamă la media din Timișoara. Am dat de două ori revert și nu mai dau încă o dată fără a avea în prealabil o discuție în privința viitorului acestui articol.

Sigur, toți vor să-și facă reclamă în acest articol, carea ajuns deja foarte mare și tot va crește dacă nu se intervine. Și eu doresc ca articolul să devină de calitate în perspectiva 2021, dar dacă este umplut cu tot ce există, fără referințe, sau „referențiat” prin surse neindependente de subiect, nu va avea nicio șansă să devină AC.

Propun să stabilim o linie de conduită în articol. Primul lucru este să stabilim dimensiunea maximă acceptabilă, apoi să distribuim asta pe secțiuni (să facem un plan — cuprins), iar tot ce depășește dimensiunea stabilită să fie trecut în articole conexe („articol principal”). Bineînțeles, secțiunile se vor putea actualiza, dar tot în limita dimensiunii, exact ca la ziar: se vor păstra informațiile cele mai reprezentative, iar restul se vor trece în articolele conexe. I-am explicat asta anonimului, dar nu ține cont. Ce propuneți să facem? --Turbojet 28 decembrie 2016 15:35 (EET)

Dat fiind faptul că anonimii (probabil e unul singur, dar are ip dinamic, ceea ce face blocarea ineficientă) persistă în a adăuga texte de tip reclamă și cercetare originală, propun semiprotejarea articolului.— Ionutzmovie discută 28 decembrie 2016 15:46 (EET)

Da, dar eu zic că nu trebuie împiedicat să apară material, doar că ar trebui „pieptănat” și referențiat. Ce se poate păstra dar e prea mult, mutat. Personal, intenționez să mă ocup, însă nu pot face totul singur și „de capul meu”, de aceea îi invit pe toți cei ce vor să se ocupe să participe la discuție și să stabilim un mod de acțiune comun. --Turbojet 28 decembrie 2016 16:02 (EET)

De acord. Ar fi păcat ca un asemenea eveniment să devină prilej de exploatare pentru interese discutabile. În măsura în care mă pricep și am acces la surse relevante, mă angajez să „pun umărul” la efortul comun legitim. --Pafsanias (discuție) 28 decembrie 2016 16:11 (EET)

@Turbojet:, problema este că după ce un articol este bine dezvoltat, vin anonimi care duc articolul într-o altă direcție, neconformă cu standardele Wikipediei, neținând cont de necesitatea existenței surselor de încredere, autopromovare, etc. Anularea acestor modificări devine o corvoadă, iar beneficiile neprotejării articolelor cu trafic mare sunt mult prea mici. Articolul a mai fost protejat o lună pentru motivele de mai sus, iar numărul mare de anulări ar justifica o semiprotejare. Utilizatorii de bună credință care vor să rămână anonimi pot adăuga conținutul în pagina de discuție, iar dacă se decide că e util, îl putem adăuga în articol. Desigur, putem semiproteja articolul după ce considerați că articolul a ajuns la o formă la care nu ar mai fi necesară completarea sa (ex. România), rămănând subarticolele indicate la începutul secțiunilor și cele indicate prin legături interne, articole care nu vor fi semiprotejate.— Ionutzmovie discută 28 decembrie 2016 16:25 (EET)

Până la urmă problema de care suferă articolul în prezent este adăugarea repetată de text cu caracter original și nu văd o altă soluție decât semiprotejarea temporară. Timișoara este una articol cu trafic destul de mare pentru Wikipedia română, precum București, iar filtrele nu pot opri toate modificările neconforme. Semiprotejarea ar fi utilă mai ales pentru faptul că dacă doriți să vă ocupați de articol în perioada următoare și nu este aplicată, riscați să pierdeți modificările din cauza unor conflicte de editare.— Ionutzmovie discută 28 decembrie 2016 16:40 (EET)

Bine, de acord cu semiprotejarea, însă nu cred că ne putem mulțumi doar cu semiprotejarea, trebuie să ne ocupăm de articol, că altfel tot o varză ajunge, de exemplu prin adăugarea de știri din ziare. Eu aș dori să cădem de acord, cei ce vor să colaboreze la articol, cu niște dimensiuni și un „cuprins” = o structură. Pe baza acestora se pot muta deja din articol informații în articolele conexe, de exemplu eu aș unifica capitolul „istoria Timișoarei” cu articolul deja existent cu acest titlu, rezumând această istorie la 10-15% din articol — tocmai asta vreau să stabilim, cât de mari să fie acest gen de rezumate. Articolele conexe nu vor fi semiprotejate, la început se va putea adăuga acolo, urmând să fie și ele „pieptănate” mai târziu. --Turbojet 28 decembrie 2016 16:59 (EET)

Sunt de acord cu mutarea materialului util în subarticole, articolul este prea lung și ar trebui curățat. O schemă orientativă pentru structura articolului o puteți găsi aici— Ionutzmovie discută 28 decembrie 2016 17:02 (EET)

Referitor la subiect, cred că dimensiunea maximă acceptabilă ar fi 200.000 de octeți (depinde de lungimea descrierii surselor), limită tehnică care odată depășită duce la probleme în afișarea formatelor.— Ionutzmovie discută 28 decembrie 2016 17:12 (EET)

Articolul România mi se pare bine proporționat, cred că poate fi folosit ca exemplu. Are subsecțiuni relativ egale. Desigur, dacă e vreun aspect foarte important poate ocupa mai mult loc în articol.— Ionutzmovie discută 28 decembrie 2016 17:19 (EET)

De acord cu propunerea lui Turbojet privind secțiunea dedicată istoriei. Atenție și la conținutul mutat, să nu fi fost copiat din altă parte și să încalce WP:DA. Se mai întâmplă la articolele mai mari.— Ionutzmovie discută 28 decembrie 2016 17:24 (EET)

De exemplu ce a adăugat anonimul despre mass media se regăsește aici.— Ionutzmovie discută 28 decembrie 2016 17:25 (EET)

Turbojet, din experiența de la Metroul din București și RATB pot spune că pe termen lung e mai eficientă reorganizarea materialului introdus de anonimi și introducerea de avertismente punctuale în comentarii (vezi de exemplu aici) care să-i ghideze și să le explice ideea după care e construit articolul. Unele chestii vor rămâne vandalizabile (de exemplu mă aștept să reapară numele trenurilor pe care le-am scos recent), dar overall de astă vară nu au mai existat "corecturi" pe baza a ceea ce știe unul și altul. La articole cu interes crescut se va găsi întotdeauna cineva nou care să introducă chestiile ce apar în presă, iar unii dintre ei vor avea perseverența să devină autoconfirmați, deci semiprotejarea e doar o soluție pe termen scurt.

În ceea ce privește conținutul, de ce să nu începem cu structura unui articol de calitate? Ionuț a propus România, mai sunt și Comuna Racovița, Sibiu care e deja împărțită în subarticole sau Sărata-Monteoru, Buzău (AB). De acolo putem încerca să echilibrăm un pic articolul, separând Istoria Timișoarei, Cultura în Timișoara etc.--Strainu (دسستي‎)  29 decembrie 2016 00:37 (EET)

@Strainu:, în legătură cu semiprotejarea, utilizatorul autoconfirmat poate fi avertizat și blocat dacă persistă în greșeală, în timp ce ip-urile dinamice nu prea pot fi blocate fără să afectezi o gamă prea mare de ip-uri.— Ionutzmovie discută 29 decembrie 2016 00:51 (EET)

Nu te bloca în detalii tehnice, nu-s prea relevante aici. E vorba de articole cu acoperire mare în presă, pentru care se găsesc mulți binevoitori care să completeze articolele fără să știe prea bine ce fac, dar fără intenții distructive. Nicio metodă de apărare pe care o avem nu va funcționa complet. Dacă e vorba să-l oprim pe anonimul curent și să curățăm articolul, o lună-două-trei, semiprotejarea e OK, dar e inutil s-o menții până în 2022.--Strainu (دسستي‎)  29 decembrie 2016 01:08 (EET)

Oricum ai mai mult control cu semiprotejarea, mai ales dacă este aplicată după obținerea statutului de AC când se presupune că articolul nu poate fi îmbunătățit considerabil (de ex. Andrei Stroe anulează foarte des contribuțiile, de regulă anonime, care nu se ridică la standardele AC din articolele de calitate) și în care nu dorim astfel de contribuții care să ducă la scăderea calității articolului și la dezechilibrarea structurii. În plus, după curățarea articolului, vor veni alții care vor adăuga lucrurile care au fost deja mutate în subarticole. Dar cred cu tărie că ar trebui aplicată cel puțin temporar, din moment ce ultimele modificări reprezintă texte copiate din diverse surse, iar dacă nu se triază ce se adaugă ne trezim că avem conținut copiat în mai multe articole. Semiprotejarea temporară ar descuraja astfel de adiții. Anonimul a fost avertizat în repetate rânduri și este singura măsură prin care poate fi oprit.— Ionutzmovie discută 29 decembrie 2016 01:16 (EET)

Ok, nu-s împotriva semiprotejării pe termen limitat.--Strainu (دسستي‎)  29 decembrie 2016 01:28 (EET)

Îmi cer scuze pentru extinderea discuției oarecum pe lângă subiect, ce s-a discutat despre semiprotejare se poate muta la Wikipedia:Cereri pentru protejarea paginilor#Timișoara.— Ionutzmovie discută 29 decembrie 2016 01:32 (EET)

Din experiența mea de până acum cu astfel de articole scăpate de sub control, cea mai eficientă metodă e rescrierea sa, pe baza unei concepții unitare. Peste 80% din conținutul actual este fie un generos copy-paste, fie un amestec de informații cu relevanță extrem de diferită. În opinia mea cred că s-ar putea merge pe următorul algoritm:

• crearea unei noi structuri a articolului și secțiunilor (o idee de lucru poate fi găsită aici)
• rearanjarea textului existent pe noile secțiuni și păstrarea doar a acelor porțiuni care îndeplinesc condițiile de notabilitate și verificabilitate
• crearea de subarticole pentru secțiunile principale și mutarea textului rămas acolo
• începerea re-editării prin crearea doar de secțiuni de text rezumativ în articolul principal și a aspectelor de detaliu în sub-articole

În acest mod, cred că articolul se poate încadra în 160-180K și încet-încet vor dispare și spamerii, ale căror informații cu relevanță redusă sau eventuale vandalisme pot fi mult mai ușor îndepărtate. Cel puțin pentru mine a funcționat (chiar acum lucrez după această metodă, printre picături, la Ștefan cel Mare). Dacă se ajunge la o concluzie, mă ofer voluntar să fac primele două etape în luna ianuarie. Pentru restul, din nefericire nu pot ajuta, fiind implicat în alte proiecte. --Macreanu Iulian (discuție) 29 decembrie 2016 06:53 (EET)

Am reținut propunerile. Desigur, și eu cred că articolul trebuie rescris. Apropo, nici măcar lista personalităților din Aleea personalităților nu cred că-și are locul aici din moment ce are articol separat, o simplă mențiune la parcuri cred că este suficientă. Nu voi începe imediat lucrul direct la articol, dl. Macreanu Iulian are tot timpul să facă structura. Intenționez să încep cu istoria, am procurat esențialele lucrări ale lui Ioan Hațegan, istoricul care s-a ocupat de istoria orașului, ceea ce va furniza multe din referințele necesare pentru o secțiune rezonabilă. De asemenea, am material pentru arhitectura orașului. Din ce ați spus mă gândesc la o dimensiune de c. 120000 de caractere pentru articol + o secțiune de 2-30000 pentru acțiuni legate de capitala culturală, ceea ce permite și o mică rezervă. Evident, orice nouă „contribuție” de zeci de mii de caractere pentru un subiect va fi rezumată drastic și, dacă ceva poate fi păstrat, se va muta. --Turbojet 29 decembrie 2016 10:10 (EET)

Am făcut puțin curățenie. Secțiunea despre istorie e copiată de undeva, de exemplu citatul „Un alt aspect important, care ar trebui cercetat, este încadrarea orașului în sfera culturală românească, dat fiind faptul că locuitorii Timișoarei trăiseră atâta timp într-o alta sferă culturală, caracterizată printr-un alt set de valori.” --Mihai (discuție) 30 martie 2017 07:04 (EEST)

Am dezvoltat un pic introducerea, ptr. că era prea puțin. Sper că nu sunt greșeli care să-mi scape acum.

Secțiunea despre festivaluri țin minte când a fost adăugată cu ani în urmă, sub formă de listă, plină de linkuri și în mare parte de intrări irelevante ptr. nivelul acestui articol. Mă gândeam de atunci că avea să rămână așa..... Propun să o ștergem și să menționăm festivalul PLAI la secțiunea cultură.

În rest, boala premierelor, chiar și un CD jazz-blues din 1994 era trecut drept premieră (!....) Mie și „1869 – primul oraș de pe teritoriul actual al României cu trafic fluvial regulat de pasageri și mărfuri” mi se pare dubioasă. Oricum, dacă prin cine știe ce tehnicalitate ar fi într-adevîr o premieră, care e relevanța? Nu se circulau din antichitate mărfuri și persoane pe Nil? --Mihai (discuție) 30 martie 2017 07:26 (EEST)

Compilație?

Turbojet, Dan Mihai Pitea, puteți vă rog verifica și voi această editare? Pare un mix între niște corecturi minore cu extrase documente oficiale din Cluj-Napoca și Târgu-Mureș, ceea ce mă face să cred că textul a fost refolosit și în ceva documente ale administrației locale din Timișoara pe care nu le găsesc momentan.--Strainu (دسستي‎)  24 ianuarie 2018 14:07 (EET)

De notat că porțiunea din documentul din Târgu Mureș cu "Bilingvismul în sectorul privat" pare copiată din Târgu Mureș.--Strainu (دسستي‎)  24 ianuarie 2018 14:13 (EET)

În Timișoara singurele inscripții polilingve sunt cele destinate turiștilor și sunt de obicei în română, engleză și germană, iar în alte limbi exclusiv pe plăcuțele comemorative care se referă la ceva ce ține de aceia. În administrație, comerț etc. nu se folosesc inscripții bi- sau trilingve. La aeroport sunt anunțuri în română și engleză, dar alea n-au nimic cu bilingvismul, că în Timișoara trăiesc doar englezii detașați aici. Nici în Arad n-am văzut în administrație și comerț, deși acolo sunt proporțional mai mulți maghiari decât în Timișoara. Desigur, nimeni nu se formalizează când aude o conversație în limba maghiară sau germană. --Turbojet  24 ianuarie 2018 14:29 (EET)

Și celelalte bucăți? Sunt multe modificări...--Strainu (دسستي‎)  24 ianuarie 2018 15:48 (EET)

Unele sunt neadevăruri (existența rampelor în mijloacele de transport în comun pentru cei cu dizabilități, culoare integrate pentru bicicliști — există piste, uneori amenajate special, dar nu „integrate”, „bărcile” sunt doar cele ale sportivilor, iar alea cu motor sunt ale poliției, care caută migranți și oameni ai străzii pe sub poduri, nu sunt de închiriat), exagerări („multe complexe sportive” — or fi, dar nu prea pentru public; accent pe multietnic — a fost, nu mai este, ponderea celor de altă etnie decât română este mică și scade), epitete în plus, precum și afirmații adevărate (e nod feroviar, traficul auto al mașinilor grele prin oraș, dar n-a pus surse), dorințe („se va construi spitalul”).

O să „tund” textul după cum știu eu, dar nu-mi place să intervin în astfel de articole deoarece nu doresc războaie de editare. În plus, justificarea afirmațiilor (surse) este laborioasă, nu ca modificările în discuție. --Turbojet  24 ianuarie 2018 16:42 (EET)

PS. Oricum, articolul trebuie luat de la zero, istoria lui mutată la Istoria Timișoarei, așa că nu prea mă îndemn să fac corecturi de detaliu. Cum am spus, o să fac, dar aș vrea întâi să ne lămurim ce vrea utilizatorul care a făcut editările în discuție. N-aș vrea să fiu eu cel care „se leagă” de el. --Turbojet  24 ianuarie 2018 16:47 (EET)

@Timisorean: editările dvs. par copiate din surse externe și par să conțină ceva neadevăruri, după cum puteți vedea în discuția de mai sus. Vă rugăm să vă asigurați că informațiile adăugate sunt corecte și respectă politicile Wikipedia, altfel este posibil ca ele să fie anulate în bloc. Mulțumesc--Strainu (دسستي‎)  24 ianuarie 2018 20:34 (EET)

Ca să rămână scris: aici puteți verifica versiunea curentă a articolului vs. anumite site-uri. După cum se poate vedea, există porțiuni extinse preluate de pe site-urile primăriei. Dacă până la 1 februarie problemele nu sunt rezolvate voi prelua eu "rezolvarea" lor prin ștergere.--Strainu (دسستي‎)  26 ianuarie 2018 18:25 (EET)

trebuie sa scoata

trebuie sa scoata foto cu sfintul nepomuk. timisoara a fost orasul dacilor si acuma este al romanilor ortodocsi. pe mine nu ma lasa ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Cornel971 (discuție • contribuții).

(a se vedea și Wikipedia:Cafenea#trebuie sa scoata poza / arhivă). //  Gikü  vorbe  fapte  26 ianuarie 2018 18:19 (EET)

en:WP:PLAGUE. Tgeorgescu (discuție) 26 ianuarie 2018 18:47 (EET)

„timisoara a fost orasul dacilor”

În școala românească din România, unde am învățat eu, nu s-a afirmat asta. Pe timpul dacilor pe locul Timișoarei nu exista decât o mlaștină, nu Timișoara.

„acuma este al romanilor ortodocsi”

Acum Timișoara este a locuitorilor săi, cum a fost întotdeauna, iar eu spun asta în calitate de român ortodox transilvănean, care n-are nicio treabă cu etnia sau religia celorlalți locuitori ai orașului. Acel monument este unul dintre simbolurile orașului, iar locuitorii săi, inclusiv eu, sunt foarte mândri de el și au cheltuit mulți bani să-l restaureze și să-l pună în valoare. [3]. --Turbojet  26 ianuarie 2018 20:27 (EET)

Bine punctat Turbojet.

Cornel971Vă întreb: Oare cine a construit Timișoara din stadiul actual? Mai exact centrul ăla frumos, oare nu ocupanții? Dacă nu erau ăia probabil ar fi arătat cam așa...--DieselEngineRO (discuție) 27 ianuarie 2018 08:52 (EET)

In primul rand preastimabile Turbojet fara sa ofensez esti incomensurabil de agramat ,,romanesc din Romaneasca Romanieidar iti arogi drepturi de editor ca doar na, in al doilea rand eu nu mai inteleg care este acest spirit pseudo-democratic al Wikipediei in care articolele au dreptul sa fie cenzurate si sterse dupa bunul plac al 2-3 indivizi care nici macar nu sunt timisoreni si care probabil citesc portalele de stiri locale si isi formeaza opinii, nu e nici o diferenta intre cenzura si propaganda socialista si voi, academicianul Strainu care saracul poate vine si el lunar cu familia la cumparaturi la Iulius si isi aroga drepturi de editor-sef la pagina Wikipedia Timisoara..si isi da cu parerea despre Timisoara ca doar ce ramane mai bun de facut...in fine, Turbojet pentru care cuvintele sunt de prisos, Dan Mihai Pitea care sterge abuziv datele chiar si cu surse, si extremist religiosi care se exprima in voie. Pacat de pagina Timisoarei care nu demult era articol de calitate...Pacat --Timisorean (discuție) 30 ianuarie 2018 14:39 (EET)

trebuie sa scoata poza

Mutat de la Wikipedia:Cafenea#''trebuie sa scoata poza'' --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 26 ianuarie 2018 23:35 (EET)

trebuie sa scoata poza. nu ma lasa ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Cornel971 (discuție • contribuții).

@Cornel971: Despre ce vorbiți? //  Gikü  vorbe  fapte  26 ianuarie 2018 17:41 (EET)

ce vorbesc sti tu nu ma lasa sa scot foto cu sfintul nepomuk din cetatea timisoara. eu nu vreau. Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Cornel971 (discuție • contribuții).

[conflict de editare]Despre extremisme ortodoxo-protocroniste, probabil cu referire la imaginea din infocasetă. Stimate domn, Statuia „Sf. Maria” și „Sf. Ioan Nepomuk” din Timișoara e un simbol al Timișoarei și un monument istoric de importanță națională. Wikipedia nu selectează informațiile în funcție de religia majoritară într-o anumită localitate, ci după acoperirea și importanța oferită de surse de încredere.--Strainu (دسستي‎)  26 ianuarie 2018 17:53 (EET)

[conflict de editare]noi nu am pus statuia numai ocupanti. nepomuk nu au facut nimic la noi. tu de unde esti ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Cornel971 (discuție • contribuții).

@Cornel971: Dacă doriți să stârniți o discuție complicată fără capăt în care să reîncălzim borșul româno-maghiar, româno-alți ocupanți, etc., ar fi bine să aduceți argumente serioase ca să nu vă descalificați din start.--DieselEngineRO (discuție) 26 ianuarie 2018 18:26 (EET)

tu stirnesti. sa stergi poza daca te lasa ca eu nu pot.adăugat de Cornel971 (discuție • contribuții).

Ca să-l parafrazez pe colegul DieselEngine, dacă doriți să stârniți o astfel de discuție complicată, mai bine nu o faceți. Vă rog să vă argumentați intențiile coerent cu argumente enciclopedice. Deocamdată nu ați convins pe nimeni.

De asemenea, discuția trebuie ținută în pagina de discuție a articolului despre care e vorba. —Andrei^discuție 26 ianuarie 2018 18:35 (EET)

toti sinteti administratori si nimeni nu sterge poza cine citeste ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Cornel971 (discuție • contribuții).

Cred că nu are sens să continuăm discuția. //  Gikü  vorbe  fapte  26 ianuarie 2018 18:45 (EET)

Idei

Am modificat cât am putut (deocamdată) aspectul întregului articol (nu am insistat pe secțiunile Istorie – am lăsat-o cum era, Mass-media și Sport). Am, totuși, niște sugestii:

1. Ar fi benefică o secțiune Etimologie (observ că lipsește).
2. Secțiunea Istorie este, după părerea mea, prea lungă și nu conține nicio referință.
3. În secțiunea Mass-media apăreau informații în formatul bulină. Le-am eliminat, deși sunt relevante. Dar de ele mă voi ocupa ulterior, întrucât necesită și referințe (ar fi simplu, informația părea preluată de pe pagina Primăriei).
4. La secțiunea Sport (am lăsat-o în mare așa cum era) ar trebui formulate fraze, nu înșiruiri cu bulină.
5. La secțiunea Personalități rog a nu se adăuga personalități care nu s-au născut în Timișoara (vezi Herta Müller). La începutul secțiunii se specifică clar „personalități născute în Timișoara”. Dacă se dorește menționarea personalităților care s-au intersectat cu orașul, atunci să se modifice titlul secțiunii.
6. Secțiunea Politică și administrație apărea de două ori, cu informații parțial diferite. Le-am cuplat într-o singură secțiune.
7. O să verific zilnic starea articolului (până îl aduc măcar la stadiul de articol bun). Îmbunătățirile sunt evident binevenite, dar rog a se adăuga minimul de referințe și a se respecta un anumit format (pentru estetica articolului).
8. Am făcut recent poze în zone importante ale orașului, o să le încarc la Commons. Dar rog a nu se adăuga poze învechite (până în 2010 de pildă). Evident, pozele cu caracter istoric au alt statut.
9. Secțiunea Patrimoniu arhitectural necesită informații. Înainte să îl modific apăreau înșirate o grămadă de obiective și repere care ar putea bine-mersi să apară listate într-un articol nou cu locurile din Timișoara.
10. Văd specificate la Bibliografie surse interesante. Dar de ce nu sunt integrate în articol, așa cum cer politicile Wikipedia? Plus, nu ar trebui adăugate haotic. Sunt curios cine a citit (sau de unde a citit) acea monografie germană din 1902 a lui Armin Barat. E omniprezentă (aici, aici, aici...). Eu am găsit-o pe un site rusesc, dar nu știu germană.

PS: O să mai revin cu propuneri, acum sunt prins între job și admitere la Medicină (dar asta nu mă împiedică să verific statutul articolului zilnic). – Alexandru M. (discuție · contribuții), 13 aprilie 2014, 03:01 (EEST)

Ai dreptate, trebuie adaugata Sectiune de Etimologie. Iti mai ofer cateva sugestii pt. ca articolul sa fie complet: Sistemul judiciar ; Gastronomie; Viata de noapte, ai site-ul Timisoreni.ro cel mai veridic si complet in multe privinte dupa parerea mea.--Timisorean (discuție) 23 aprilie 2018 19:23 (EEST)

Deși secțiunea istorică e foarte structurată, cred că este foarte bună în acest stadiu. Lipsește totuși o informație de interes, despre asanarea mlaștinilor din actuala vatră a orașului și primii colonizatori.--DieselEngineRO (discuție) 23 aprilie 2018 19:29 (EEST)

@Timisorean: De acord cu tine, în cazul Bucureștiului și Clujului apar astfel de secțiuni. Totuși, nu cred că Timisoreni.ro ar fi cea mai de încredere sursă, dar am găsit informații utile și acolo. @DieselEngineRO: Adevărat, e bine structurată, dar e copiată mot-à-mot din articolul Istoria Timișoarei, marcat de altfel cu {{note de subsol}} de cel puțin doi ani (cred). Plus că secțiunea Premierele Timișoarei nu își are rostul, ar putea fi bine-mersi integrată în secțiunea dedicată istoriei orașului (prin fraze, bineînțeles, nu inesteticele buline – au și ele locul lor, dar nu și aici). – Alexandru M. (discuție · contribuții), 25 aprilie 2018, 00:53 (EEST)

Un fișier de la Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere

Următorul fișier de la Wikimedia Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere:

• Temišvar, Rumunija 90.jpg

Participați la discuția de ștergere din pagina propunerii. —Community Tech bot (discuție) 20 mai 2019 22:52 (EEST)

Un fișier de la Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere

Următorul fișier de la Wikimedia Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere:

• Uranus Plaza.jpg

Participați la discuția de ștergere din pagina propunerii. —Community Tech bot (discuție) 22 mai 2019 01:22 (EEST)

Un fișier de la Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere

Următorul fișier de la Wikimedia Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere:

• Catedrala din Timisoara.jpg

Participați la discuția de ștergere din pagina propunerii. —Community Tech bot (discuție) 23 mai 2019 22:51 (EEST)

Prima fabrică de bere

La „Premierele Timișoarei” avem: „1718 – atestarea fabricii de bere, cea mai veche de pe teritoriul actual al României[16]”. Dar la accesarea https://ro.wikipedia.org/wiki/Fabrica_de_bere_Timi%C8%99oreana citim chiar din primul paragraf: „Fabrica de bere Timișoreana este a doua fabrică de bere înființată pe teritoriul actual al României[necesită citare], în cartierul Fabric din Timișoara, în 1718.Prima fabrica de bere a fost la Sibiu in ianuarie 1717.”. La o simplă verificare mai sunt site-uri (inclusiv cel al primăriei din Sibiu) care menționează inaugurarea unei fabrici de bere în 1717”. Dacă se confirmă, având în vedere importanța fabricii și rolul ei istoric, textul poate ar trebui reformulat (gen: prima din zona de vest, prima din Banat, etc care să respecte și adevărul istoric dar și importanța fabricii pe plan național). Nu cred în nici un caz că ar trebui eliminată având în vedere statutul de simbol al mărcii.--Ticka nistor (discuție) 27 decembrie 2019 10:47 (EET)

Unele fișiere de la Commons folosite pe această pagină au fost propuse pentru ștergere

Următoarele fișiere de la Wikimedia Commons folosite pe această pagină au fost propuse pentru ștergere:

• Bega Shopping Center.jpg (discuție de ștergere)
• Interior, Shopping City Timisoara.jpg (discuție de ștergere)

Participați la discuțiile de ștergere care se țin în paginile de mai sus. —Community Tech bot (discuție) 16 februarie 2020 14:23 (EET)

Un fișier de la Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere

Următorul fișier de la Wikimedia Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere:

• Conurbatia Timisoara-Arad.jpg

Participați la discuția de ștergere din pagina propunerii. —Community Tech bot (discuție) 1 decembrie 2020 15:06 (EET)

Un fișier de la Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere

Următorul fișier de la Wikimedia Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere:

• Cladirea Brd Timisoara.jpg

Participați la discuția de ștergere din pagina propunerii. —Community Tech bot (discuție) 1 decembrie 2020 16:24 (EET)

Unele fișiere de la Commons folosite pe această pagină au fost propuse pentru ștergere

Următoarele fișiere de la Wikimedia Commons folosite pe această pagină au fost propuse pentru ștergere:

• Agn Business Center.jpg (discuție de ștergere)
• City Business Centre Timisoara.jpg (discuție de ștergere)
• Isho Offices.jpg (discuție de ștergere)
• Michelangelo-inchis.jpg (discuție de ștergere)
• Timisoreana.joh.jpg (discuție de ștergere)

Participați la discuțiile de ștergere care se țin în paginile de mai sus. —Community Tech bot (discuție) 2 decembrie 2020 02:21 (EET)

Un fișier de la Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere

Următorul fișier de la Wikimedia Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere:

• Dominic Samuel Fritz.jpg

Participați la discuția de ștergere din pagina propunerii. —Community Tech bot (discuție) 30 iunie 2021 06:08 (EEST)

Creșterea economică

Am înlocuit afirmația despre faptul că Timișoara ar fi avut cea mai mare creștere economică din UE între 2000 și 2018 cu informația din raportul acesta. Informația nu era susținută de o referință, iar sursa din raport pune Timișoara pe locul doi în acest clasament. Într-adevăr, datele Eurostat sunt pentru zone metropolitane, nu pentru UAT-uri, dar nu am putut găsi vreun studiu de la Banca Mondială care să indice că UAT-ul Timișoara are calitatea prezentată în afirmația eliminată. Dacă ne poate indica cineva o sursă pentru evoluția PIB-ului pe UAT-uri în perioada respectivă, ar fi foarte folositor. Mngck (discuție) 12 septembrie 2021 12:38 (EEST)

Un fișier de la Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere

Următorul fișier de la Wikimedia Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere:

• Timisoara collage.jpg

Participați la discuția de ștergere din pagina propunerii. —Community Tech bot (discuție) 17 aprilie 2022 06:07 (EEST)

"Convenției de Armistițiu" - referință greșită

În cadrul capitolului Istorie, subcapitolul Timișoara sub regim comunist - Timișoara in timpul ocupației militare sovietice, în cel de-al 2-lea paragraf se regăsește o greșeala.

Ultima referinţă face trimitere către articolul "Convenția militară de la Belgrad din 13 noiembrie 1918"(Convenția militară de la Belgrad din 13 noiembrie 1918) in loc de "Acordul de armistițiu dintre Aliați și România - 1944"(Acordul de armistițiu dintre Aliați și România - 1944). Nicolas136 (discuție) 8 noiembrie 2023 14:08 (EET)