Discuție Utilizator:Turbojet/Arhiva2019

Competența științifică și caracterizarea ei pe baza informațiilor din surse aferente

Mai sus într-o secțiune am observat că faceți referire la competența științifică a unei persoane generice, posibil wikieditor, prin raportare la conținutul informațional al unor tratate (de chimie și medicină în exemplul menționat). Apare în acest context întrebarea:

Este suficientă cunoașterea in cele mai mici detalii a unor tratate suficientă pentru a avea garanția unei competențe științifice autentice, având în vedere că unele surse științifice se descriu explicit în introducere ca unelte de informare și lucru în munca de cercetare științifică care este centrată pe explorarea necunoscutului, deci aspecte care încă nu apar in tratate? Există deci mai multe tipuri de competență dintre care cel puțin una nu e bazată pe memorarea informațiilor din tratate, ci pe formarea abilităților de diagnosticare a sistemelor (biomedicale și tehnologice, etc), cerută atât în medicină cât și inginerie?--37.251.222.211 (discuție) 2 ianuarie 2019 13:37 (EET)

Nu am avut ocazia să lucrez în cercetarea fundamentală, nu am avut nici echipamente, nici fonduri, nici direcții de cercetare. Am lucrat doar în „cercetarea aplicativă”, la onorarea contractelor. Nu mă pot pronunța cât de utile sunt tratatele în descoperirea noului. Totuși, cred că în biochimie, fizică, o persoană nu primește nicio șansă să lucreze într-un laborator unde să poată descoperi ceva dacă nu dispune anterior de un bagaj de cunoștințe corespunzător. Fără acest bagaj este sigur că nu va avea ocazia să descopere nimic. În contextul nivelului cunoștințelor actuale „descoperirile” celor ca Rușețel sau de tratamente „alternative” de către persoane fără formație medicală sunt aiureli.

În privința diagnosticării, progresele investigațiilor au schimbat metodele. Înainte, atât în tehnică, cât și în medicină, experiența (practic vechimea) determina calitatea diagnosticării. Acum totul se bazează pe analize, cu sisteme-expert. Însă ceea ce un doctor experimentat stabilea înainte în 5 minute la o consultație, acum necesită zile întregi de programări, analize, iar în tehnică măsurători. Dar nu mai e nevoie de experiență, ci doar de competența folosirii procedurii, care probabil se poate învăța din carte.

În privința proiectării în tehnică, abilitatea alegerii soluțiilor este ceva de genul abilității de a rezolva probleme matematice de un anume tip. Însă nu este nevoie de memorarea relațiilor de calcul, proiectarea se face cu documentația alături. Evident că cineva care nu cunoaște domeniul nu are abilitate, nu se descurcă nici cu cartea alături – este cazul studenților la examen care primesc o aplicație și cartea, dar dacă n-au făcut înainte, nu fac nici la examen.

În privința inginerului de execuție, singura sa competență necesară este să poată citi documentația și să știe de unde poate face rost de... adică relațiile organizatorice sunt mai importante decât cunoștințele tehnice.

În alte domenii nu mă pot exprima.

Pe Wikipedia situația este cam cea a celui de execuție: nimic original, dar să aibă idee de domeniu și să știe de unde poate scoate... --Turbojet  2 ianuarie 2019 16:02 (EET)

metodologia cercetarii stiintifice - Universitatea Spiru Haret ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 2a02:2f0e:e0a:f400:8466:a49:1178:7b1 (discuție • contribuții).

Asta se referă la justificarea procedurilor și la prezentarea și argumentarea rezultatelor cercetării în vederea acceptării lor. Parcă tema discuției este dacă formația științifică este capabilă să creeze un cercetător care să descopere lucruri noi. Poate badea Ion să descopere ceva dacă citește acest curs? --Turbojet  3 ianuarie 2019 12:40 (EET)

O sursă similară celei despre metodologia cercetării științifice care poate fi menționată în acest context e Arta cercetării științifice de Ian Beveridge care prezintă exemple de mod de gândire științifică în descoperirea noului. Se pare că pionerii cercetării științifice ca Michael Faraday, Joseph Priestley, Humphrey Davy, Lavoisier, (Newton?), Kepler, Galilei și alții aveau o situație mai favorabilă, nefiind condiționați de a li se verifica un bagaj de cunoștințe corespunzător care încă nu prea exista pentru accederea într-un laborator sau colectiv științific pentru a putea efectua activitate de descoperire a noului. Atunci se întâmpla că cei care aveau mijloace materiale excedentare ca Davy și Lavoisier ca și marchizul Laplace își puteau exercita liber preferințele de cercetare (sau libertas philosophandi cum zicea Galilei) in domeniul filosofiei naturale.

Condiționarea astăzi a accesului în colective de cercetare de verificarea memorării bagajului de cunoștințe prin examene este un pic sau chiar mai mult neavenită deoarece se poate folosi memoria externă a cartilor pe masa de laborator.

Se poate menționa adversitatea față de dopajul informațional cerut de examenele tradiționale care sufocă gustul și curiozitatea de a descoperi a unor personalități științifice ca Einstein și G.H. Hardy (a cărui cea mai mare descoperire a fost - mai în glumă, mai în serios - Srinivasa Ramanujan, care Ramanujan a fost aproape în poziția unui badea Ion indian) Se pare că și Faraday a fost practic în situația unui Badea Ion.--109.166.138.128 (discuție) 3 ianuarie 2019 14:01 (EET)

Daca o formatie stiintifica este capabila sa creeze un cercetator de valoare, care sa descopera lucruri noi ?, raspunsul meu este categoric, nu. De ce ? pentru ca nu acesta sete scopul formatiei, de a crea cercetatori. Tu singur trebuie sa i-ti doresti f mult sa te te creezi, sa muncesti enorm de mult. Cine la creat pe Einstein, Bell, Coanda, etc. Un laborator de cercetare nu este un institut de binefacere, este o competitie dura, creeaza conditii egale pentru toti, unii se creeaza, se inventeaza singuri, alti nu. De ce unii sunt valorosi si altii nu ? aici e o poveste lunga care ar necesita zeci de pagini de argumente si explicatii. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de ‎2a02:2f0e:e0a:f400:a82d:bb6a:a18b:82a7 (discuție • contribuții).

Credeam că toată acestă discuție are ca scop sondarea oportunității cercetării originale pe Wikipedia. Dacă e așa, răspunsul politicilor și al meu personal este NU. Dacă e altceva, discuția este fără legătură cu Wikipedia și nu am de gând s-o continui aici. --Turbojet  3 ianuarie 2019 14:37 (EET)

I-mi cer scuze pentru confuzie, credeam ca usbiectul este cercetarea stiintifica in general, nu in particular pe Wikipedia.

Observ că există wikiarticolul cercetare care include și aspecte despre cercetarea științifică în general.--109.166.138.128 (discuție) 3 ianuarie 2019 15:54 (EET)

Contributors.ro platformă online citabilă?

(Mutat la Wikipedia:Cafenea)

Este pila Karpen un fenomen banal?

(Mutat la Wikipedia:Oracol)

Salutare

Aș dori să introduc niște pagini noi de wiki pentru anumiti artisti de teatru, dar nu cred ca ma descurc. Mentionez ca sunt o persoana pasionată de domeniu, fără legatura.

Oare m-ati putrea asista? va pot ajuta cu surse de incredere, am citit criteriile si informatii. Am incercat sa fac asta ieri pentru un dramaturg, am trimis un draft, da rnu stiu unde a ajuns draftul sau in ce stadiu este, nu-l pot gasi.

Multumesc! ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Theatergoer (discuție • contribuții). 21 ianuarie 2019 16:40

l-ați scris la Wikipedia în limba engleza: en:Draft:Gabriel Sandu Strainu (دسستي‎)  21 ianuarie 2019 20:12 (EET)

Mulțumesc că ați apelat la mine, dar domeniul meu nu sunt artiștii de teatru. Nici cântăreții, nici scriitorii. Nici fotbaliștii. Nu mă interesează deloc lumea spectacolului. Eventual unii artiști plastici și unii sportivi pentru care am interes. Sunt foarte mulți ingineri și arhitecți care ar merita să aibă pagini pe Wikipedia, dar n-are cine să li le facă. Aș prefera să-mi folosesc timpul să le fac lor paginile. Însă asta după 2021, dacă mai trăiesc, că până atunci am în plan să mă ocup de altceva. --Turbojet  26 ianuarie 2019 20:53 (EET)

Aspect observat pe alta pagină de discuție

Buna ziua! Am observat comentariile dv referitoare la anumite aspecte pe pagina de discuție TGeorgescu care ridică întrebarea: Care este nivelul de subtilitate al propagandei care se poate strecura în paginile unor articole (controversate mai mult sau mai puțin) având în vedere regulile Wikipedia?--93.122.250.169 (discuție) 15 februarie 2019 16:42 (EET)

Nivelul este selectarea tendențioasă a surselor. Unii afirmă că sursele românești care vorbesc despre România și români sunt în conflict de interese, dar și cele neromânești sunt. A afirma că doar ce spun cei de la Harward este corect este echivalent cu a spune că doar interesele SUA sunt legitime. Însă cu asta consider că v-am explicat suficient manipularea politicilor, astfel că nu voi continua discuția. --Turbojet  16 februarie 2019 18:53 (EET)

Nominalizare la en.wiki

Vă salut !

Vedeți că v-au propus articolul despre fortăreața Timișoara pentru GA la en.wiki. --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 19 februarie 2019 21:38 (EET)

Da, știu. Mulțumesc pentru avertizare. Problema este că acum ei cer să găsesc formulări alternative pentru „fortăreața Timișoara”, care expresie apare sâcâitor de des. Însă engleza mea nu este destul de bună pentru a reformula textul în acest sens, dar o să mă ocup. --Turbojet  20 februarie 2019 23:31 (EET)

Sinonime: [1], [2]. :) -- Victor Blacus (discuție) 21 februarie 2019 19:39 (EET)

Cele mai uzuale din acele liste sunt castle, citadel, fort și fortification. E de unde alege.--Kunok Kipcsak (discuție) 21 februarie 2019 20:50 (EET)

Dacă ar fi după mine eu aș anunța la Cafenea, pentru a oferi o posibilitate mai largă de a se implica pentru cei care ar dori să ajute. Un efort colectiv de ajutor, mi s-ar părea util. Evident, nu o voi face fără acordul dv., Turbojet.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 21 februarie 2019 21:38 (EET)

Victor Blacus, Kunok Kipcsak Mulțumesc pentru sugestii. Problema este că cetatea avea în ea un castel, nu sunt interșanjabile. „Citadela” e o porțiune întărită suplimentar, mult mai mică decât cetatea. La Timișoara zona întărită din jurul castelului juca rolul de citadelă, dar nu era o citadelă veritabilă. „Fort” este ceva mult mai mic, în general o incintă întărită, fără bastioane. Deși DEX zice că fortul era de zidărie, se știu destule forturi formate dintr-un val de pământ cu o palisadă pe creastă. Dar în engleză „fort stelat” merge. „Fortificație” sunt toate detaliile. Bastioanele, curtina, contragărzile, șanțul sau chiar un val de pământ sunt „fortificații”. Dar o să văd ce unde se potrivește. Când e vorba de ansamblu, altceva decât „cetate” este greu de găsit. Pe de altă parte am probleme cu terminologia. Se pare că „fortificație de lut” cum a fost tradusă, sugerează ziguratele din Mesopotamia, cele de la noi fiind „de pământ”.

Accipiter Q. Gentilis Desigur că puteți anunța la cafenea. --Turbojet  21 februarie 2019 22:52 (EET)

Salut

Mi se pare dubios acest editor maghiar "Borsoka" el si cu altii. E cam implicat in toate paginile despre istorila romanilor pe en.wiki. A sters tot ce vrut el si a pus din "sursele" lui. Face asta de ani de zile si inca nimeni nu l-a raportat. Din pacate..sunt foarte putini romani pe english wikipedia. Daca este un conflict mereu castiga pentru ca vin cu tot feluri de ipoteze sau argumente. Este un grup de editori maghiari: Koertefa, Fakirbakir, KIENGIR, Norden1990.

Trebuie banati de pe wikipedia. Nu se poate asa sa manipulezi cititorii straini si sa creezi confuzie..ca romanii sunt albanezi samd.

Multi straini nu prea stiu despre ura romano-maghiara. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 5.15.232.0 (discuție • contribuții).

Wikipedia nu funcționează după regulile unui forum, adică făcând apel la cineva pentru „banarea” indezirabilului. Dacă vreți să luptați, faceți-o conformându-vă politicilor, așa cum fac cei reclamați de dv.

Practic, ar trebui format pe Wikipedia în limba engleză un grup de istorici care cunosc bine sursele internaționale despre România, inclusiv cele maghiare și cele românești și cunosc limba engleză, maghiară și română, pentru a putea accesa și înțelege sursele. Însă fără un suport organizat este foarte greu. Eu nu pot forma un astfel de grup deoarece nu sunt istoric și nici în societatea istoricilor — nu am nicio autoritate printre ei.

În plus, după primul an m-am convins că atmosfera pe Wikipedia este așa de toxică, fie ea cea în limba engleză sau română, că nu-mi pun obrazul să invit pe nimeni aici. Nerecunoașterea competenței personale permite unora fără nicio pregătire într-un anumit domeniu „să facă pe deștepții”, ceea ce îndepărtează instantaneu orice somitate. De aceea eu nu-mi mai bat capul să lupt pe Wikipedia, mă mulțumesc să informez.

V-am descris situația. Nu sunt dispus să continui discuția cu dv. Eventual cu cei care consider că pot face ceva. --Turbojet  26 februarie 2019 21:45 (EET)

Temperatura flacării adiabatice

Bună ziua! Dacă găsiți ceva timp, vă rog să aruncați o privire. Articolul are nevoie de asta, începând cu titlul. -- Victor Blacus (discuție) 10 martie 2019 22:28 (EET)

Bună seara. Într-adevăr, articolul are nevoie. Însă m-am uitat la autor. Nu vreau să considere că îi „alterez” munca. Prefer să-l las să se facă de baftă în continuare. --Turbojet  11 martie 2019 20:47 (EET)

Înțeleg. Așa am zis și eu apropo Termodinamica cuantică. Sara bună! -- Victor Blacus (discuție) 11 martie 2019 21:27 (EET)

Mi-am exprimat poziția. --Turbojet  31 martie 2019 08:00 (EEST)

Astana

Hello https://www.inform.kz/en/parliament-approved-renaming-of-astana-as-nursultan_a3509430--Bohdan Bondar (discuție) 20 martie 2019 20:42 (EET)

en.wiki

Chiar nu face nimeni nimic? maghiarii astia Boroska si Fakirbakir ne pateaza de ani de zile imaginea Romaniei pe wikipedia. Vezi si asta si editarile lui Boroska ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 79.115.207.162 (discuție • contribuții).

Găsiți surse care afirmă ce doriți dv. și introduceți afirmația acolo. Bineînțeles, așteptați-vă să vă fie contestate sursele. Sursele mele în domeniul istoriei sunt la nivelul unei persoane comune — biblioteca mea este bine dotată doar în specialitatea mea, mașini termice, cum am declarat în pagina mea de utilizator de la bun început.

Să încheiem discuția, căci dacă m-aș apuca să fac acolo scandal m-aș face de râs. --Turbojet  29 martie 2019 19:15 (EET)

Arad

Văd că ați făcut 2 modificări:

• diacritice; e ok, dar e preferabil să le faceți în articole, altfel data viitoare când voi forța actualizarea pentru valorile existente vor fi probabil suprascrise. Asta e peste câțiva ani probabil, dar...
• Palatul Băncii Naționale din Arad. Acolo e un conflict între sursele dvs. și cele ale lui Silenzio76 care ar trebui rezolvat tot la articol. Strainu (دسستي‎)  4 mai 2019 16:31 (EEST)

Înțeleg că dv. folosiți pentru actualizare înregistrările din baza de date a CIMEC. Însă probabil ei nu au diacritice (accente) maghiare, așa că la ei versiunea este incorectă. Din câte am înțeles, Wikipedia susține diacriticele, nu cred că este bine să fie ignorate cele maghiare pe motiv că CIMEC nu le are. Nu cred că aici termenul „actualizare” este cel corect, mai degrabă „revenire la eroare” (perseverare diabolicum).

Despre Szántay s-ar putea să fie adevărat, am comentat în discuția articolului. --Turbojet  4 mai 2019 20:33 (EEST)

Nu, folosesc articolele, de asta v-am sugerat să editați acolo :) Editarile cu suprascriere (în care sunt modificate câmpuri deja completate) sunt foarte rare, de aceea e posibil să nu-mi mai aduc aminte toate problemele întâlnite și să mai revin la forme greșite. Strainu (دسستي‎)  4 mai 2019 22:25 (EEST)

Vandalism?

Buna ziua! Am vazut ca ati anulat modificarea cea mai recenta la docimologie cu justificarea vandalism. Ce fel de vandalism ar fi, avand in vedere ca sursa pe care ati incadrat-o la Lectura suplimentara a fost citata si nu mai tine de Lectura suplimentara? --109.166.134.201 (discuție) 19 mai 2019 12:53 (EEST)

Bună ziua. Bine, există o singură citare, așa că voi face modificările cum este cazul. Pe de altă parte, acea informație nu are după părerea mea nici în clin nici în mânecă cu subiectul docimologiei (nu este o informație care ține de tehnica examinărilor), așa că ar fi corect să fie eliminată complet. Dar, astăzi vă voi arăta doar „cum se face” la o singură citare.

Modificările care nu respectă politicile, îndrumările și cutumele sunt încadrate la vandalism. --Turbojet  19 mai 2019 13:03 (EEST)

Dar la a doua citare se justifica includerea la Bibliografie, nu? As zice ca modificarea dv e exces de zel deoarece o sa mai citez cel putin o data. --109.166.134.201 (discuție) 19 mai 2019 13:17 (EEST)

Înțeleg că pe dv. nu vă interesează conținutul articolului în sine, ci că lucrarea pe care o aveți în vedere să apară la bibliografie.

Cu afirmația că materia cerută la examene este foarte puțin folositoare în viață sunt de acord, dar asta nu ține de docimologie, care este tehnica examinărilor din punct de vedere al obiectivității (lipsa favorizării), nu altceva. Vedeți ce afirmații includeți acolo, căci oricine (inclusiv eu) le poate elimina dacă nu sunt la subiect.

Iar expresia „exces de zel” se referă la mine personal, așa că tare miroase a atac la persoană. --Turbojet  19 mai 2019 13:26 (EEST)

Dârjan

Am sters a doua parte a unei propozitii din sursa citata pt. ca - in comparatie cu alte surse de seama - ideea ca Dârjan a fost "sacrificat" de leaderul de celula, Cpt. Cantacuzino este falsa. Cred ca n-ar trebui sa perpetuam idei false pe Wikipedia. Citatul respectiv totusi ramine un citat din sursa mentionata.Roman69 (discuție) 21 mai 2019 14:36 (EEST)

Cine spune că afirmația este falsă? Sper că puteți cita o sursă de încredere care spune că este falsă, deoarece pe Wikipedia cuvântul utilizatorilor nu poate fi luat în considerare. Nici al meu, nici al dv. --Turbojet  21 mai 2019 15:37 (EEST)

Apropo de modificarea făcută de Dvs la articolul Mașină termică

Faptul că Dvs n-ați auzit de conferențiarul Nicolae N. Drăghici nu este un motiv rezonabil ca să nu considerați acceptabilă terminologia folosită în cartea sa, terminologie pe care eu am reprodus-o ad litteram. Ca să vă conving că nu am inventat acest autor, vă indic și cota cărții sale de la Biblioteca Centrală Universitară din Iași: IV-36280. Același autor a scris cartea "Conducte pentru transportul fluidelor". Pentru că nu sunteți de acord cu terminologia utilizată de Drăghici, cred că ar fi rezonabil să citați referințe pentru modificările aduse de Dvs. Cu salutări, --Corifeus (discuție) 8 noiembrie 2019 19:51 (EET)

@Corifeus: O să o fac. În 2022, vedeți anunțul din pagina mea.

Cuvântul „terminologie” a fost un eufemism. În realitate este vorba de confuzia pe care o face autorul între energia potențială, care este o energie de poziție, caracterizată prin formula $E_{p}=m\,g\,h\,$ și energiile aburului/gazelor care se destind în mașinile termice, care sunt pentru sisteme închise (mașini cu piston) energia internă $U=m\,c_{v}\,T\,$, iar pentru sisteme deschise (turbine) entalpia $I=m\,c_{p}\,T\,$ . Energia potențială nu depinde de temperatură, nu este un potențial termic. Folosirea acolo a termenului de „energie potențială” a fost o capodoperă de incompetență în domeniu, demnă de pagina Wikipedia:Perle de aici. Vă rog să încetați să induceți cititorii în eroare citând din lucrări care dovedesc incompetența autorului. Citați din Manualul inginerului termotehnician. --Turbojet  8 noiembrie 2019 22:46 (EET)

PS. A scris despre „Conducte...”? Clar, e de la hidro, unde, într-adevăr, energia exploatabilă este cea potențială. „Exportul” acestei noțiuni la tremo pe post de potențial termic este o gafă. --Turbojet  8 noiembrie 2019 22:52 (EET)

La mulți ani!

Eu, Gikü, vă felicit cu ocazia aniversării a 13 ani de activitate în Wikipedia, dorindu-vă multă perseverență și bună dispoziție!

Mulțumesc! --Turbojet  22 decembrie 2019 00:33 (EET)

Crăciun 2019

Audiție: Pictură de Grigori Gagarin Adeste fideles Adeste fideles în interpretarea lui Beniamino Gigli. Probleme în ascultarea fișierului? Consultați pagina de ajutor. Sărbătoarea „Crăciunului” să vă aducă liniște, seninătate, bucurie și sănătate ! --Accipiter Gentilis Q.(D) 25 decembrie 2019 19:28 (EET)

Mulțumesc! Vă doresc și dv. un Crăciun fericit! --Turbojet  25 decembrie 2019 20:09 (EET)

La cumpăna dintre ani

Un an mai bun în 2020 ! Accipiter Gentilis Q

Mulțumesc! Să aveți și dv. un an foarte bun!

PS. 2019 a fost pentru mine anul cel mai plin de realizări. Nu îl regret deloc. :) --Turbojet  1 ianuarie 2020 15:51 (EET)