Jan Urban Jarník
Jan Urban Jarník | |||
Jan Urban Jarník (1886) | |||
Date personale | |||
---|---|---|---|
Născut | [1][2][3][4][5] Pottenstein, Boemia, Imperiul Austriac | ||
Decedat | (74 de ani)[6][2][3][4][7] Praga, Cehoslovacia | ||
Copii | Hertvík Jarník Vojtech Jarník | ||
Cetățenie | Cehoslovacia Austria | ||
Ocupație | filolog, romanist, albanolog | ||
Locul desfășurării activității | Hradec Králové[2] Praga[2] | ||
Limbi vorbite | limba cehă[8] limba franceză[9] limba engleză[9] limba italiană[9] limba rusă[9] limba maghiară[9] limba română limba albaneză limba germană | ||
Studii | Universitatea din Viena Universitatea din Paris | ||
Activitatea literară | |||
Activ ca scriitor | 1870 - 1922 | ||
Subiecte | folclor românesc | ||
Opere semnificative | Cincizeci de colinde, Doine și strigături din Ardeal | ||
Note | |||
Profesor de limba română la Universitatea Carolină din Praga | |||
| |||
Semnătură | |||
Modifică date / text |
Jan Urban Jarník (n. 25 mai 1848, Pottenstein, Boemia, Imperiul Austriac, azi Potštejn,[10] Republica Cehă – d. 12 ianuarie 1923, Praga, Cehoslovacia) a fost un filolog ceh, romanist și albanolog, membru de onoare al Academiei Române (din 1919).
Biografie
modificareJan Urban Jarník s-a născut la data de 25 mai 1848, la Pottenstein, azi Potštejn, în Boemia, pe atunci parte a Imperiului Austriac.
A urmat școala primară în localitatea sa natală și în Vysoké Mýto. La paisprezece ani, a intrat la gimnaziul din Rychnov nad Kněžnou, iar, un an mai târziu, el s-a mutat în Hradec Králové. După absolvire, a fost admis la Universitatea din Viena, unde a studiat limbile cehă, germană, franceză, engleză, italiană, sanscrită și gramatica comparată a limbilor indo-europene.[11]
În 1874, în urma unui examen, a primit dreptul de predare și a primit o bursă de un an la Universitatea din Paris. În 1876, a primit titlul de doctor în filosofie, iar doi ani mai târziu, s-a specializat în domeniul filologiei romanice. În paralel, a predat limba franceză la școli reale în Leopoldstadt, de lângă Viena, azi cartier al capitalei Austriei. A făcut două călătorii în județele românești, iar în anul 1876, a petrecut mai multe luni în Blaj; în 1879 a vizitat din nou Transilvania și a vizitat Bucureștiul.[11]
A fost profesor la Universitatea Carolină din Praga, fondată în 1348. În anul 1882, Universitatea Carolină din Praga a devenit cea de-a cincea universitate străină în care se preda limba română. Principalul merit i-a revenit filoromânului Jan Urban Jarník.
Specialist în romanistică, Jan Urban Jarník s-a ocupat de limba română și mai ales de folclorul românesc. Împreună cu Andrei Bârseanu, a publicat culegerile de folclor Cincizeci de colinde și Doine și strigături din Ardeal.
În 1919, el a participat la negocierile pentru stabilirea relațiilor diplomatice dintre Cehoslovacia și România.
Jan Urban Jarník s-a stins din viață la 12 ianuarie 1923, la Praga.
Galerie
modificare-
Placă memorială pe casa natală din Potštejn
-
Casa natală a lui Jan Urban Jarník.
Fii
modificare- Hertvík Jarník (1877-1938), a devenit profesor romanist și traducător din și în limba română. El a lucrat la Universitatea Masaryk din Brno.
- Vojtech Jarník (1897-1970) a devenit celebru ca matematician.
Opera
modificare- Zur albanischen Sprachenkunde (1881)
- Etymologisches Wörterbuch der romanischen Sprachen; Neuer vollständiger Index zu Diez' Etymologische Wörterbuche der romanischen Sprachen,[12] 1889. Lucrarea a fost publicată de Jan Urban Jarník, împreună cu Auguste Scheler, (1819 - 1890), pornind de la dicționarul[13] lui Friedrich Diez (1794 - 1876) Etymologisches Wörterbuch der romanischen Sprachen. Lucrarea a apărut la editura Henninger din Heilbronn, Germania, în anul 1889.
- Împreună cu Andrei Bârseanu (1858 - 1922), a publicat cunoscuta culegere de folclor românesc, Doine și strigături din Ardeal.
- Șezători românești pe muntele Sion din Praga, Praga, Tipografia Politika, Edit. proprie, 1915
- Relațiunile romîno-cehoslave din trecut și viitor: conferința ținută în sala Ateneului Romîn în ziua de 7 Maiu 1919 de Ioan Urban Jarnik[14] și de Hertvik Jarnik[15]. Cu o prefață de N. Iorga. - București. Tipografia Cultura Neamului Românesc, 1919.
- Urban Jarník, Príspevky ku poznání nárecí albánských uverejnuje Jan Urban Jarník. Pojednání král. ceské spolecnosti nauk. Rada VI, díl 12. Abhandlungen der Königlich-Böhmischen Gesellschaft der Wissenschaften zu Prag, 12 (Praha, Tiskem Dra. Edvarda Grégra, 1883), in Folklor shqiptar 1, Proza popullore (Tirana, 1963).
Note
modificare- ^ The Fine Art Archive, accesat în
- ^ a b c d regional database of the Municipal Library of Hradec Kralove, accesat în
- ^ a b Autoritatea BnF, accesat în
- ^ a b Czech National Authority Database, accesat în
- ^ regionální databáze Studijní a vědecké knihovny v Hradci Králové, accesat în
- ^ Archiv hl. m. Prahy, Matrika zemřelých u sv. Štěpána, sign. ŠT Z16, s. 137 (în cehă), Sbírka matrik v Archivu hl. m. Prahy[*]
- ^ Archiv hl. m. Prahy, Matrika zemřelých v Podolí, sign. POD Z5, s. 183 (în cehă), Sbírka matrik v Archivu hl. m. Prahy[*]
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ a b c d e Z notýsku českého Honzy z pohádky[*] Verificați valoarea
|titlelink=
(ajutor) - ^ De la sfârșitul secolului al XIX-lea, până în 1924 a fost folosită denumirea Potštýn nad Orlicí.
- ^ a b Prof. dr. Jan Urban Jarník. Zlatá Praha, 1886-06-11, roč. 3, čís. 26, s. 410-411
- ^ În românește: Dicționar etimologic al limbilor romanice; Nou indice complet la Dicționarul etimologic al limbilor romanice al lui Diez
- ^ Friedrich Diez, Etymologisches Wörterbuch der romanischen Sprachen (în limba română: Dicționar etimologic al limbilor romanice)
- ^ Jan Urban Jarník
- ^ Hertvík Jarník, (1877 - 1938), a fost profesor la Facultatea de Arte a Universității Masaryk din Brno (specializarea filologie romanică), între anii 1923 - 1938.
Bibliografie
modificare- Lucian Boia, Relationships between Romanians, Czechs, and Slovaks (1848-1914), București, 1977, pp. 77–78;
- A. Żeleznikar, Jan Urban Jarnik, Slavonic and East European review, Tom 1, 1923, p. 644.
Legături externe
modificare- cs Despre Jan Urban Jarník Arhivat în , la Wayback Machine.