Deschide meniul principal

Andrei Bârseanu

folclorist român, director al ASTREI între anii 1911-1922
Andrei Bârseanu
Andrei Barseanu (1).jpg
Date personale
Născut1858
Dârste, Transilvania
Decedat17 august 1922, (64 de ani)
București, România
NaționalitateFlag of Romania.svg română
EtnieFlag of Romania.svg română
Ocupațietraducător Modificați la Wikidata
Activitate
Logo of the Romanian Academy.png Membru titular al Academiei Române

Andrei Bârseanu (n. 1858, Dârste, Brașov; d. 17 august 1922, București) a fost un folclorist român, director al ASTREI între anii 1911-1922. Împreună cu Jan Urban Jarník, filolog romanist ceh, pasionat de folclorul românesc, a fost autor al culegerilor Cincizeci de colinde și Doine și strigături din Ardeal. De asemenea, a fost un deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, organismul legislativ reprezentativ al „tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească”, cel care a adoptat hotărârea privind Unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918.[1]:p. 11[2]

Cuprins

BiografieModificare

Andrei Bârseanu s-a născut la 17 octombrie 1858, la Dârste, lângă Brașov. Studiile liceale le-a făcut la Brașov, apoi a plecat la Viena și Munchen, unde între 1878 și 1881, și-a definitivat studiile universitare.[1]:p. 29 S-a alăturat organizației studențești „România Jună”.[necesită citare]

În timpul studiilor de la Viena l-a cunoscut pe Jan Urban Jarník, viitorul filolog și filoromân de origine cehă, membru de onoare al Academiei Române. [necesită citare]

 
Alături de membri ai elitei din Transilvania în august 1908, la Șimleu

A revenit în Transilvania, mai întâi la Brașov, unde a predat la liceul românesc. A devenit corector și apoi dirigent al școlilor superioare. S-a mutat la Sibiu, unde a fost numit director al învățământului. A editat revista „Școala și familia” în 1887. A devenit membru al Academiei Române și în [1912]] a fost ales vicepreședinte. Cu un an înainte a fost ales președinte al ASTRA, funcție ce a deținut-o până în 1922. Tot în aceeași perioadă, a devenit director regional al școlilor.[1]:p. 29

A murit pe 19 august 1922 în București și a fost înmormântat la Sibiu, în cimitirul central. La 26 octombrie 1929 a fost exhumat și dus la Brașov, pentru îngroparea cadavrului său în cavoul familial. [1]:p. 29-30

Activitate politicăModificare

În 1918 a devenit vicepreședinte al Marelui Sfat Național, iar mai apoi al Consiliului Dirigent de la Sibiu. [necesită citare]

A fost delegat de către comitetul central al ASTREI, alături de Dr. Octavian Rusu să reprezinte ASTRA la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, însă, din cauză că era bolnav, i-a nominalizat pe Corneliu Bardoși, locotenent colonel, și Ioan Banciu, casierul asociației să reprezinte asociația.[1]:p. 29

ScrieriModificare

Andrei Bârseanu este autorul mai multor opere faimoase: Pe-al nostru steag e scris Unire, ce a avut un real succes între români și mai ales între soldații români din Primul Război Mondial, Imnul Unirii, cu muzica de Ciprian Porumbescu, Imnul ASTREI, cu muzica de Iacob Mureșan, Un falnic glas, Doine și strigături din Ardeal, Câteva observări cu privire la propunerea studiului istoriei. [1]:p. 30

În vederea realizării studiilor de folcor românesc în Ardeal a colaborat cu Jarník. Paralel cu activitatea din Transilvania a menținut legăturile cu intelectualitatea din România.[necesită citare] A publicat traduceri, cum ar fi „Călătoria lui Stanley prin Africa Centrală”, traducere după R. Roth, sau Insula Morților, nuvela lui R. Voss. [1]:p. 30

Între 1887-1888 a redactat cu I. Popea Școala și familia, ziar pentru părinți și învățători, iar în colaborare cu D. Fgărășanu, a tipărit o geografie pentru școlile secundare după D. Laky.[1]:p. 30

În 1890 a scos Cincizeci de colinde”, iar în 1902 a tipărit Istoria Școalelor Centrale Române gr. ort. din Brașov.[1]:p. 30


NoteModificare

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Andrei Bârseanu
  1. ^ a b c d e f g h i Gelu Neamțu, Mircea Vaida-Voevod, 1 decembrie 1918. Mărturii ale participanților, vol. II, Editura Academiei Române, București, 2005
  2. ^ Rezoluțiunea Adunării Naționale de la Alba Iulia, pe site-ul Institutului Național al Patrimoniului, accesat la 6 mai 2018

Lectură suplimentarăModificare

  • Daniela Comșa, Eugenia Glodariu, Maria M. Jude, Clujenii și Marea Unire, Muzeul Național Transilvania, Cluj-Napoca, 1998
  • Florea Marin, Medicii și Marea Unire, Editura Tipomur, Cluj-Napoca, 1993
  • Silviu Borș, Alexiu Tatu, Bogdan Andriescu, (coord.), Participanți din localități sibiene la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, Editura Armanis, Sibiu, 2015
  • Ioan I. Șerban, Dorin Giurgiu, Ionela Mircea, Nicolae Josan, Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003, ISBN 973-8141-90-7

Legături externeModificare

Vezi șiModificare