Discuție:Mecanică teoretică

Redirecționarea Mecanică analitică

Versiunea în engleză a articolului arată identitatea sintagmelor mecanică teoretică și mecanică analitică. Mecanică analitică ar trebui să redirecționeze aici, ea nu este doar mecanică lagrangiană, ci și hamiltoniană, etc. 178.138.99.140 (discuție) 29 martie 2024 09:09 (EET)

En.wp poate considera cum dorește. Subiectul articolului de față este titlul disciplinei predate în politehnici în România.

Mecanica analitică este un subiect mai vast, care are dreptul la propriul său articol. Vă invit să-l scrieți. Acolo puteți lega în cadrul secțiunilor mecanicile lagrangiană și hamiltoniană ca articole principale. --Turbojet  29 martie 2024 10:40 (EET)

Ziceți că NU coincid noțiunile mecanică teoretică și mecanică analitică? (cum spun celelalte wp, nu numai enwp) Observ că pe itwp apare menționat meccanica razionale iar frwp zice că mecanica teoretică se bazează pe calcul variațional. Așadar sunt noțiuni distincte, în relație de suprapunere parțială? 178.138.99.140 (discuție) 29 martie 2024 11:09 (EET)

V-am spus, subiectul articolului de față este perfect delimitat și folosește terminologia sa proprie. Nu contează terminologiile altora. --Turbojet  29 martie 2024 11:15 (EET)

Am găsit o sursă în română (Manual pentru calculul construcțiilor, vol I, Editura Tehnică, 1977) care explică diferența (de scop) între mecanicile teoretică și analitică (și coincide și cu explicațiile din introducerea articolului în engleză care necesită o corecție pentru distingerea între noțiunile tratate împreună). Altfel exprimarea dv (Nu contează terminologiile altora) dă impresia de pledoarie pentru arbitrariu/subiectivism terminologic (și că românii sunt mai cu moț decât sursele internaționale). A se evita astfel de exprimări. 178.138.99.140 (discuție) 29 martie 2024 14:48 (EET)

Controlați-vă exprimarea: „românii sunt mai cu moț”. Terminologia românească are prioritate pe Wikipedia în limba română. --Turbojet  29 martie 2024 15:57 (EET)

Extrase din surse

Sursa menționată mai sus, Manual pentru calculul construcțiilor, afirmă: "Mecanica teoretică este o știință deductivă, obținută matematic, pe baza unor noțiuni și principii de natură experimentală".

Sursa Istoria matematicii de Mihăileanu afirmă existența unei tentații a unor gânditori din secolele anterioare spre considerarea mecanicii ca ramură a matematicii, însă precizează și obiecții la acest demers, format din existența unor fenomene complexe pentru care investigarea experimentală este absolut necesară. 178.138.99.118 (discuție) 3 aprilie 2024 14:18 (EEST)

Pentru mecanica teoretică sensul termenului dedus este de fapt cel de abstractizare, cum afirmă Vâlcovici ș.a. Cei trei academicieni (care însă mai au 6 colaboratori, între care Rudolf Woinaroski, Panaite C. Mazilu, deci sunt 9 voci autorizate) spun că este parte a fizicii, teoria fiind obținută întotdeauna, nu doar în „fenomene complexe”, prin abstractizarea observațiilor empirice. Nicăieri nu se spune că mecanica teoretică ar fi dedusă din axiome.

Că se folosește intens aparatul matematic, așa este, unii chiar se ocupă exclusiv de partea matematică, ca Dana Silaghi-Perju, în a sa Rezistența materialelor, astfel că studenții nu mai au o reprezentare mentală a fenomenelor. Poate pentru matematicieni și dezvoltatorii de softuri pentru simulare numerică merge, dar pentru inginerii mecanici, cărora li se adresează expres mecanica teoretică, este catastrofal. Nu pentru că ar fi proști, n-ar înțelege matematica sau n-ar avea nevoie de ea, ci pentru că-și pierd timpul de studiu în care trebuie să fie instruiți asupra fenomenelor, nu asupra matematicii.

Sursa Ungureanu a fost citată pentru terminologie și afirmațiile care sunt pertinente. Și pentru a nu i se reproșa articolului că n-ar avea surse. Și pentru că este o sursă verificabilă online, spre deosebire de tratatul academicienilor. --Turbojet  3 aprilie 2024 22:52 (EEST)

Adresabilitate

Observ o afirmație mai sus despre adresabilitatea acestui sector științific, expres adresată inginerilor mecanici (simultan cu afirmația despre o mai mică accentuare pe aspectele matematice). Se exclude alt public țintă, cercetătorii în aplicarea mecanicii teoretice în sectoare adiacente, cum ar fi biomecanică? (Este foarte interesantă în acest sens biografia lui Giovanni Alfonso Borelli privind aplicarea mecanicii teoretice în structurile anatomice ale organismelor vii, inclusiv la oameni.)

Biomecanica este considerată un sector de adresabilitate mai puțin vizat întrucât nu prea e studiat în universități la nivel de licență? (deoarece se suprapune cu medicina, care tradițional se consideră că nu are nevoie de prea multe detalii matematico-mecanice la cursurile de anatomie in formarea absolvenților) 178.138.99.127 (discuție) 6 aprilie 2024 16:14 (EEST)

În opinia mea, cercetătorii aspectelor mecanice din biomecanică ar trebui să fie ingineri mecanici. Nici măcar fizicienii nu au în programă cunoștințele inginerilor mecanici cu privire la rezistența materialelor sau mecanica fluidelor, ramuri strict necesare, alături de mecanica teoretică, la rezolvarea problemelor mecanice ridicate de biomecanică. Nu mai vorbesc de chimiști, biologi etc., care fiecare au domeniul lor, dar nu fenomenele mecanice. Personal n-aș vrea să beneficiez de o proteză de șold (nu am și nici nu am nevoie, dar le știu) proiectată de cineva care are doar elemente de mecanică, specialitatea lui fiind de fapt bio.

Vă rog să nu mai cereți opinii de tip forum. Nu vă voi mai răspunde pe Wikipedia la acestea. Încep să înregistrez (am o listă, utilizatorii vechi știu despre ce vorbesc) de câte ori încălcați politica indicată. --Turbojet  6 aprilie 2024 17:48 (EEST)

Aspecte experimentale

Sursa menționată mai sus, Manual pentru calculul construcțiilor (unul din autori Panaite Mazilu, menționat mai sus), menționează aspectele experimentale fiind datorate materialelor componente ale structurilor mecanice. Această sursă conține multe ecuații (inclusiv cu derivate parțiale, privind săgeți, momente incovoietoare, etc) însă și un capitol despre semnificația mecanicii teoretice pentru proiectanți. Aș zice că se poate cita de acolo să fie mai clare importanta unor aspecte pentru absolvenții de inginerie. 178.138.99.127 (discuție) 6 aprilie 2024 16:20 (EEST)

La bibliografie sursa menționată indică articole cu titlul Studiul teoretic și experimental al plăcilor de beton armat, etc.--178.138.99.127 (discuție) 6 aprilie 2024 16:24 (EEST)

Mda, doar că sursa este orientată spre statică, căci clădirile nu țopăie. --Turbojet  6 aprilie 2024 17:49 (EEST)

Ultimul capitol al sursei este de dinamica structurilor, pentru cazul solicitărilor nestatice (vibrații, acțiunea vânturilor, etc), autor Panaite Mazilu care apare și la autorii penultimului capitol Stabilitatea sistemelor de bare (inclusiv sisteme plane și în spațiu) care prin titlu sugerează trecerea spre ultimul capitol.

Sursa precizează necesitatea apelului la studiul experimental când ecuațiile sunt prea dificil de rezolvat. Atunci se recurge la studiul experimental al proprietăților materialelor de structură la solicitări obținându-se date experimentale sintetizate grafic și prin curbe caracteristice, corelații empirice. 178.138.192.88 (discuție) 13 aprilie 2024 12:42 (EEST)