Discuție:Retronym

Pagina Retronym a fost propusă anterior pentru ștergere, dar discuția a dus la păstrarea ei. Puteți consulta discuția respectivă pentru eventualele comentarii relevante.

Vezi și Wikipedia:Pagini de șters/Retronim.

• Etimologia trecută în dicționare este retr(o)- + -onym.
• Articolul descrie un fenomen limitat (zice-se) la limba engleză, deci exemplele n-au cum să fie românești. — AdiJapan ☎ 15 iulie 2007 19:08 (EEST)

• Rezolvat.
• Exemplele sunt traduceri din exemplele lor. Acoustic/electric guitar, analog/digital watch (vezi referințele). Am ales din cele care pot fi traduse ușor. Daizus 15 iulie 2007 21:32 (EEST)

A da ca exemple de retronime niște sintagme românești este la fel de incorect cu a spune că televiziune s-a format din cuvîntul grecesc departe și cuvîntul latinesc a vedea, sau cu a spune că plumb și a conduce sînt omografe... Un fenomen despre care pretindem că este limitat la limba engleză trebuie prezentat cu exemple din limba engleză. Traducerile se pot da ca indicații de sens, nu ca exemple propriu-zise. Dacă tot ne ascundem după deget măcar s-o facem cu consecvență. — AdiJapan ☎ 17 iulie 2007 05:42 (EEST)

Nu înțeleg unde este ascunsul după deget. N-am spus că este o noțiune intraductibilă (în întregime), n-am spus că este un fenomen care n-ar putea exista în limba română. Da, există exemple în limba română care ar putea să fie calificate drept „retronym”e (vezi paragraful următor). Dar nu există români care să folosească acest concept, români care (aparent) să îi fi simțit nevoia - dicționarele nu-l arată de cuvânt (de fapt niciun dicționar nu-l arată de cuvânt în afara englezei americane - AHD și MW sunt dicționare americane iar MSN Encarta face precizarea), presa/publicațiile/intelectualii nu-l folosesc (în afară de site-uri de tip Wiki/answers.com etc. l-am găsit ori doar în site-uri care descriu cazul american). Din acest motiv acest articol ar trebui să descrie un cuvânt (concept) care există doar în SUA (și dacă și pe măsură ce acest cuvânt va intra în alte limbi să cuprindă situațiile respective).

Nu sunt de acord cu analogiile tale. Primul exemplu este greșit. Nu există acele cuvinte. Eventual scrii „cuvântul grecesc pentru departe” și „cuvîntul latinesc pentru a vedea” și atunci afirmația devine corectă. Al doilea exemplu este forțat și iată de ce. Sintagmele pe care le-am adus ca exemplu nu sunt formate în limba română ci în limba engleză. În unele cazuri (cum sunt exemplele mele) ele au fost traduse în limba română, în alte cazuri nu (de exemplu, noi nu nu avem un echivalent al lui „snail mail” - spunem pur și simplu „poștă”, dar avem un „poștă electronică” format după exemplul englezesc „e[lectronic]-mail”). Și ținând cont de modul în care s-a făcut adaptarea cuvintelor din limba engleză pot afirma în limba română lucruri care sunt adevărate atât despre cuvântul/sintagma tradus(ă) cât și despre cel/a original(ă) (e.g. „lider este un cuvânt care începe cu 'l'”). Mai mult, în acest caz pot verifica validitatea exemplelor mele prin definiții. După MW „chitară” și „ceas” sunt substantive (nouns) iar „electrică/acustică” respectiv „analogic/digital” specifică un sens nou (modifiers). După MSNE „chitară” și „ceas” sunt genuri (superclasses), iar „chitară electrică/acustică” și „ceas analogic/digital” sunt specii (subclasses). Să nu mai spun că exemplele se conformează definiției cu care începe articolul. În schimb, după orice definiție a omografiei „plumb” și „a conduce” nu pot fi considerate omografe, însă „lead” și „to lead” da. Daizus 17 iulie 2007 10:07 (EEST)

Analogiile mele sînt amîndouă greșite, exact ca să-ți arăt la ce duce o traducere improprie. În aceeași măsură este impropriu să traduci exemplele de retronime, în contextul forțat al acestui articol în care fenomenul nu a fost semnalat decît în engleză. Astfel --- în acest context ---, românescul chitară acustică nu este un retronim al românescului chitară, decît dacă încalci FCO. În schimb englezescul acoustic guitar este un retronim al lui guitar, pentru că așa spun sursele.

Repet, toate aceste probleme apar într-o lume artificială și rigidă, în care inexistența cuvîntului retronim în limba română este pusă deasupra existenței unui fenomen, și asta într-o enciclopedie care spune sus și tare că nu e dicționar. Iar dacă în cazul retronimelor tot mai există o soluție trasă de păr (anume de a prezenta fenomenul ca pe unul strict american), sînt curios cum s-ar aranja lucrurile în articole de genul Limba mirandeză. — AdiJapan ☎ 17 iulie 2007 12:10 (EEST)

Nu înțeleg analogiile. Nu este „chitară acustică” o traducere bună (proprie) a englezescului „acoustic guitar”? Nu intră el în definițiile propuse? Traducerea (conform dicționarelor în uz) nu este cercetare originală. A spune că „cuvântul 'lider' începe cu litera 'l'” (ca traducere după un „the word 'leader' stars with a 'l'”) nu este cercetare originală. Articolul spune destul de clar unde și de cine este definită „retronimia”, are referințe pentru cele două exemple (deci oricine poate verifica validitatea traducerii și forma originală), acum am adăugat și originalul englezesc. Unde este cercetarea originală?

Lumea artificială este creată de cei care încearcă să introducă noțiuni improprii, neenciclopedice, neinteresante (cazul termenului „retronim”, care în afară de câteva definiții l-am găsit în două ziare americane; faptul că este cuvânt în dicționarele americane este irelevant - Wikipedia nu este un dicționar; încearcă pe en.wp să faci un articol despre o licență a unui autor din Academia Cațavencu - clar va fi propusă pentru ștergere și chiar ai șanse mari să fie șters!). Dacă în lumea americană poate exista un conținut enciclopedic pentru „retronym” (vezi micul paragraf de la „word of the day” în M-W), pentru restul cuvântul există doar promovat de site-uri de tip Wiki. La fel poate fi și cazul limbei „mirandeze” (dar traducerea e o problemă mai generală a articolului - pe lângă inventatul „mirandez” mai există și cuvântul „municipalitate” care are sensuri diferite în portugheză și română - poate „district” sau „regiune” ar fi fost mai bine?). Este o diferență dintre „liliputani” (licență a unui autor - vezi și celelalte discuții ale noastre legate de limbă literară, limbă în uz și cum cultura scrisă o reprezintă și pe una și pe cealaltă) și „mirandezi” - cuvânt care nu poate fi întâlnit în limba română decât pe ro.wp (sau în alte locuri unde materialul este copiat de pe ro.wp). Mai mult, acest cuvânt ar fi putut să fie evitat (http://www.ethnologue.com/show_language.asp?code=mwl - numele limbii este se pare dat de numele regiunii). Dar acum mă gândeam, există vreo regulă prin care un determinant etnic/lingvistic se traduce în limba română printr-o aproximare la nivel fonetic și un sufix specific (e.g. londonez, parizian, zairez, belgian, semit(ic), etc.)? Daizus 17 iulie 2007 15:12 (EEST)

Și de ce numești această soluție una „trasă de păr”? Poți dovedi că acest cuvânt sau că această noțiune este definită oriunde altundeva în afara Statelor Unite? Daizus 17 iulie 2007 15:16 (EEST)