Discuție:Soporul de Câmpie, Cluj

	Articolul Soporul de Câmpie, Cluj este un subiect de care se ocupă Proiectul Localitățile din România, un spațiu de organizare pentru dezvoltarea articolelor despre localitățile din România Dacă doriți să participați la acest proiect, vă rugăm să vă înscrieți aici.
Neclasificat	Acest articol încă nu a fost evaluat pe scala de calitate.
Medie	Acest articol a fost evaluat ca făcând parte din grupa medie pe scala de importanță.

Buna ziua D-le Mycomp !

Cind vorbim despre o localitate dacica si avem relativ putine informatii scrise despre acest sat este firesc ca acele informatii sa fie completate si cu alte informatii suplimentare , cunoscute ,certe si care neprezentate risca sa fie date uitarii . Daca ne limitam a prezenta doar informatii cuprinse in literatură atunci exista riscul ca majoritatea satelor noastre să fie prezentate foarte sumar , chiar daca majoritatea au o vechime de peste 2.000 ani . Desigur ca există si riscul să fim subiectivi în aprecierile formulate - și aici vă dau dreptate - însa la Wikipedia materialele sunt supuse corectiilor de alți colaboratori , astfel ca - în final - trebuie sa respectam caracterul enciclopedic al informatiilor . Este clar că aici , la Soporu de Câmpie , se impune o regindire și o sintetizare a informațiilor la care faceti referire pentru a respecta formatul tiparului de enciclopedie . Oricum vă mulțumesc pentru corectiile aduse și ,in limita timpului și a posibilităților , voi încerca să elimin din surplusul de informatie care , într-adevăr , nu se justifică .

Cu stimă , Gheorghe Tare - 17.04.2010

Ceramica dacica

Imaginea cu ceramica de la inceputul sec XX este total aiurea pusa la capitolul Ceramica dacica. Pai, daca-i dacica trebuie pusa o imagine cu oale dacice sau se schimba textul explicativ al imaginii, altfel cititorul grabit crede ca-l vede pe Scorilo in persoana si de fapt el o vede pe Corpodean Ana. E aiurea... pe bune. Nu mai pui ca Decebal nu era crestin si pe oale apare Christos. --Asybaris ^aport 6 septembrie 2010 21:03 (EEST)

Ca sugestie, daca imaginile scanate sa fotografiate cu lista preotilor, etc, sunt dintr-o carte publicata, se poate face un tabel cu toti popii si anii in care au slujit si postat in cadrul articolului cu referinta editoriala adecvata. Nu mi se pare potrivit sa se posteze niste pagini fotografiate sau scanate dintr-o carte sau brosura cand se poate reformula textul sau tabela informatia foarte usor. --Asybaris ^aport 6 septembrie 2010 21:10 (EEST)

Ceramica si lista preotilor

1.Imaginea cu ceramică fiind de la inceputul sec.XX - proprietar Corpodean Ana, nu este si nu s-a pretins a fi ceramica veritabila dacica . O imagine cu ceramica dacica desigur ca ar fi mai potrivita , insa pina cind cineva o sa aiba bunavointa sa insereze o fotografie cu ceramica dacica veritabila credem ca acea imagine suplineste totusi un gol. Oricum , pe mine personal nu ma deranjeaza daca fotografia in cauza o sa fie aruncata la cos. Mai important este daca punem ceva in locul acesteia si cind ? 2. In legatura cu lista preotilor din Soporu de Campie , acea lista am fotografiat-o prin bunavointa preotului din localitate , lista purtind semnatura acestuia si stampila parohiei . Daca acel tabel era redactat si inserat in tezt oricine poate sa ridice semne de intrebare asupra realitatii continutului tabelar. Redind tabelul original am apreciat ca are o mai mare valoare istorica si ofera un plus de incredere a informatiilor prezentate . Desigur ca oricine , pe baza tabelului forografiat , poate sa redacteze informatiile intr-o forma mai atragatoare . Eu ramin totusi cu ideea ca informatiile tabelare prezentate sub forma fotografica sunt - in cazul de fata - mai valoroase decit inserarea in text . Oricum lumea si ideiile sunt in miscare... si orice propunere poate insemna un pas inainte . Ramine doar sa vedem cine este dispus sa actioneze , adica sa corecteze cele semnalate de dvs. Eu sunt de acord cu orice solutie .

Cu stimă , Gh.Tare , 07.09.2010

D-le Tare Ghe., cu scuzele de rigoare, stiu ca vreti sa faceti ceva bun aici, nu asta comentez si nu vreau sa va supar. Problema ca cine citeste treaba cu ceramica dacica este tentat sa nu mearga mai departe si sa vada explicatia de la imaginea cu oalele, el presupune subliminal ca sunt ale lui Decebalus. Asa am fost tentat si eu sa fac, dar totusi am mers mai departe si am vazut ca nu sunt dacice. Mai bine le scoateti de acolo sau redenumiti capitolul de genul Ceramica de la Soporul de Campie, altfel se creeaza confuzii. Sper ca intelegeti ce spun si sper sa fie oportuna observatia mea astfel incat in mod pozitiv sa iasa ceva bun in informarea cititorului. Va multumesc ptr intelegere. --Asybaris ^aport 7 septembrie 2010 20:33 (EEST)

Buna seara

Mesajul dvs. l-am reanalizat din nou si cred ca aveti dreptate . Pe moment am inlocuit imaginea cu oalele sparte si am inserat o fotografie cu ceramica dacica veritabila dintr-un sit arheologic aflat la granita cu Soporu de Campie . As vrea sa cunosc pozitia dvs.fata de noua imagine avind in vedere experienta si buna dvs. intentie de perfectionare a materialelor Wikipedia . Cu stima , Gh.Tare - 07.09.2010 P.S Stiu ca este necesara o restructurare a intregului material insa nu am avut timpul necesar pentru completarea informatiilor minime necesare , care sa permita o rearanjare mai buna a materialului decit in varianta existenta . Am mers pe ideea pastrarii variantei existenta pina cind informatiile noi vor putea asigura saltul calitativ care se impune . Si eu va multumesc pentru intelegere si pentru bunavointa dvs. Numai bine . Gh.T.

Este buna imaginea, problema este cu "Sursa imaginii". Ar trebui mai explicitata. Referitor la oalele scoase, vedeti aici, este o dezinformare prin faptul ca ati legat imaginea de titlul capitolului cu Decebalus si oalele lui. Cine cauta pe goagăl... dă de oalele lui Corcodean, care nu-s dacice.--Asybaris ^aport 7 septembrie 2010 22:33 (EEST)

Tarafu Gaciu

Foarte tare, am cautat si am ascultat cateva melodii cu Tarafu lui Gaciu si Vasile Soporan. Este cu adevarat impresionant, nu stiam ca exista asa ceva, nu stiam nimic despre muzica de acolo... fabulos.--Asybaris ^aport 7 septembrie 2010 23:06 (EEST)

Muzica din Câmpia Transilvaniei

In satele din zona exista multe formatii de muzica populara - asa numite tarafuri. Numai in Soporu de Campie exista circa 20 muzicanti , care stiu sa cinte la diverse instrumente , tarafurile fiind alcatuite in special din oameni simpli , fara pregatire muzicala , dar care pun mult suflet in ceea ce fac si au o indeminare si ureche muzicala deosebita . Odata cu aparitia internetului , a nuntilor facute cu muzica de calculator - in general de calitate proasta si cu multi decibeli pentru a masca lipsa de continut a pretinselor melodii - exista riscul ca in circa doua - trei decenii aceste tarafuri sa dispara din peisajul satesc . De altfel , in prezent , acesti muzicanti traiesc de pe o zi pe alta intrucit distractia cu muzica inregistrata ,de proasta calitate are multa cautare chiar si la nuntile satesti , in detrimentul acestor tarafuri . Intr-un fel asistam la o drama , probabil la ultimele cintece spontane ale satului romanesc , fiindca aceste tarafuri inca mai fac legatura si pastreaza amintirea sirurilor de generatii - prin cintecele preluate de la acestia , a strigaturilor , obiceiurile si portul popular . Daca cineva strain ajunge prin satele noastre atunci fi-ti sigur ca aceste tarafuri sint singurele lucruri cu care ne mai putem mindrii . Deja arhitectura satelor , pentru care s-a luptat Doinea Cornea sa ramina intacta , a fost practic distrusa dupa 1989 , fiind schimonosita iremediabil . Turismul rural este mort fara aceste tarafuri , insa cei care dirijeaza si finanteaza asa numitul turism rural nu au instruirea necesara pentru a incuraja aceste tarafuri , nu au locuit la tara si nu cunosc psihologia lui Moromete...

P.S Stimate D-le Asibaris ma bucur ca ti-a placut muzica din Soporu de Campie . Eu am circa 8 -9 casete de 60 - 90 minute cu muzicantii din zona , inclusiv din Soporu de Campie , pe care le - am filmat pentru arhiva mea proprie . Cind revad imaginile si ascult muzica , necenzurata si nefardata , parca retraiesc secvente petrecute in urma cu 100 - 150 de ani , cind omul era mai linistit si neincorsetat de atitea facturi ... Cu stima ,Gh.T.

Exista dovezi istorice ?

Cineva a inserat in materialul despre Soporu de Campie urmatoarea afirmatie - citez , Până în jurul anului 1600, sat maghiar, apoi (după devastări militare grave), a fost repopulat cu români - incheiat citatul. Intreb daca se poate preciza sursa acestei informatii si daca afirmatia este adevarata ? In caz contrar apreciez ca se impune anularea sau reformularea citatului mentionat mai sus . Intrucit istoria Transilvaniei este deseori un subiect sensibil chiar si pentru istorici ma intreb daca am facut bine ridicind aceasta problema sensibila ? Cine se ofera ... ? Asteptam...

11.01.2011. Gh.Tare

Acea informatie a fost introdusa de catre Tico in data de 02/Jan/2008, vezi aici. Din pacate el de pe data de 15 aug 2008 nu a mai dat prin wikipedia sub acest nume de utilizator. Daca are cumva alt nickname, vorbeste cu el. Parerea mea este sa stergi pur si simplu informatia semnalata deoarece nu este sustinuta de surse, dar in acelasi timp ar trebui sa pui tu una sustinuta de surse care sa sustina contrariul (ca asa inteleg, tu sustii altceva).--Asybaris ^aport 13 ianuarie 2011 12:24 (EET)

Să mai așteptam ...

Multumesc pentru participare la discutie .Eu zic sa mai asteptam ,mai ales ca anul 1600 priveste perioada unirii celor trei tari romanesti de catre Mihai Viteazul . Nu cunosc surse istorice din perioada lui Mihai Viteazul si actiuni militare ale acestuia care sa fi condus la linsari ale unor comunitati satesti din Transilvania , indiferent de etnia acestora . Istoria consemneaza doar ca , la presiunea boierilor , a acceptat legarea de glie a taranilor , o fapta rusinoasa , tratata mai putin de istorici , nefiind mentionate distrugera unor comunitati din Transilvania si popularea acestora cu romani. Eu credv ca , pentru acest lucru , Mihai Viteazul nici nu avea posibilitate intrucit domnia sa a fost foarte scurta si cu un final tragic la Cimpia Turzii , localitate aflata la circa 30 km. departare de Soporu de Campie . Mihai Viteazul a cistigat cite-va lupte prin care a unificat cele trei teritorii , insa nu a reusit sa inlature administratia ostila din Transilvania in scurtul timp avut la dispozitie , dovada fiind executia de catre unguri , la Cluj , a lui Baba Novac. Daca reusea probabil ca soarta romanilor din Ardeal putea fi alta . Oricum ,imperiul austriac , care initial la sustinut pe Mihai Viteazul nu putea accepta aparitia in Europa a unei forte unite a romanilor asa cum a fost gindita si realizata de Mihai Viteazul. De aceea a acceptat mazilirea acestuia si numirea pe postul de guverantor al Transilvaniei pe generalul austriac Basta , cel care a dus la indeplinire ordinul de executie. Incercarea unor istorici de a asimila uciderea lui Mihai Viteazul cu actiuni de tradare a garzilor de corp este ridicola . Faptele istorice ulterioare demonstreaza ca Viena avea alte planuri cu Transilvania si nicidecum acela de unire a romanilor din cele trei provincii romanesti sub un singur stindard.

14.01.2011 , Gheorghe Tare