Discuție:Virus

Tabel 1 Atenție la text (comentariu pentru varianta din 10 VI 2004 h23,24

Fraza din articol	Fragmentul de frază	Comentariu
Virusurile sunt cele mai simple forme de viață.	-	Atenție virusurile nu sunt considerate organisme și nici forme de viță, ci entități. Chiar dacă unele dicționare ex. Mic Dicționar Enciclopedic Ediția a II-a Ed. Științidfică și Enciclopedică București, 1978, îi denumesc microorganisme, virusurile nu sunt așa ceva.
Sunt incomplet organizate, fiind lipsite de vacuole și frecvent lipsite chiar de membrană.	fiind lipsite de vacuole	Practic la viruși nu se poate spune ce le lipsește ci doar ce au. Un virus este format dintr-un înveliș proteic denumit capsidă și în interior materialul genetic care poate fi ADN sau ARN
	frecvent lipsite chiar de membrană	Nici un virus nu are membrana. Invelișul virusului nu este o membrană. Nu orice inveliș este o membrană. Din această cauză i s-a dat si o denumire aparte capsidă
La majoritatea virusurilor nu se poate pune în evidență existența nucleului	-	Nici un virus nu are nucleu. Ei au doar un acid nucleic și un înveliș

--Jean 11 iunie 2006 01:43 (EEST)

Asa stiam si eu... ramâne să se simtă cineva și să corecteze articolul... :) Laur2ro 26 iunie 2006 19:03 (EEST)

Referitor la corectarea articolului: varianta 1. - ținând cont de erori articolul nu ar trebui corectat .....; varianta 2. tot ținând cont de tipul de erori ar trebui crectat în întregime cuvânt cu cuvânt.--Jean 27 iunie 2006 00:36 (EEST)

Tabel 2 Observații la versiunea din 1 iulie h 14,32

Fraza din articol	Comentariu	Comentariu
În 1958, Stanley a stabilit că deși proteina virusului mozaicului tutunului are proprietățile moleculelor chimice, ea dispune și de capacitatea de a se reproduce și de a se transforma.	-	În nici un caz la VMT și al toți virușii proteina nu are capacitatea să se reproducă. Nu ar mai avea rost existența acidului nucleic dacă s-ar reproduce proteina. Practic nici acidul nucleic nu se reproduce. Mecanismul este în felul următor. 1.Virusul cu capsida și cu materialul genetic se așează pe o celulă. 2. Virusul introduce în celulă doar materialul său genetic. 3. Cele câteva gene ale virusului se inserează în materialul genetic al celulei gazdă. 4.Din acest moment genomul celulei gazde nu mai funcționează în interesul organismului din care face parte, ci funcționează condus de genomul viral. Celula va începe producerea de viruși, abandonând funcțiile sale .
În 1943, Goodpasture este inițiatorul membranei alantoidiene a oului embrionat de pui (variola aviară, vaccina, herpesul), care va fi dezvoltată de F. M. Burnet și colaboratorii săi, iar apoi de mulți alții (Levaditi, Myakawa, etc).	În 1943, Goodpasture este inițiatorul membranei alantoidiene a oului embrionat de pui	Frază fără sens. Definiția alantoidei este: membrană extraembrionară derivată din cloacă, la animalele amniote (retile păsări, mamifere), cu rol în respirația și excreția embrinului. Din text ce s-ar înțelege, că respectivul domn a inițiat formarea acestei membrane la embrion. Ar fi o extraordinară realizare de inginerie gentică, numai că embrionii la reptile aveau această anexă embrionară încă din permian (perioadă geologică care a durat 25 de milioane de ani)
virusuri patogene pentru vegetalele inferioare: bacteriofagi:	-	Actualmente bacteriile nu mai sunt considerate vegetale inferioare. În 1966, de câd datează bibliografia, în România organismele erau împărțite doar în 2 regnuri, vegetal și animal. Fraza ar trebui acum să devină: „virusuri patogene pentru bacterii, bacteriofagi; ”

--Jean 1 iulie 2006 23:48 (EEST)

Situația concretă

Situația concretă este următoarea.

• Virușii sunt formați dintr-un material genetic, ADN sau ARN, învelit de un înveliș proteic, capsidă.

Organismele au fost împărțite în regnuri, care se enumeră începând cu cele mai primitive și anume:

• Monera (bacterii și alge albastre)
  • Toate sunt microscopice, unicelulare solitare sau coloniale. Au corpul format dintr-o celulă. Celula prezintă o membrană, citoplasmă și organite citoplasmatice. Nu au un nucleu individualizat.
• Protista
  • În plus față de Monera au un nucleu individualizat, adică materialul genetic este separat de restul citoplasemei de o memrană. Acest nucleu apare la microscopul optic ca un granul refringent
• Fungi.
  • Pot fi microscopici, sau macroscopici, unicelulari sau pluricelulari. Corpul lor este format din celule formate la rândul lor dintr-o membrană citoplasmă organte și un nucleu individualizat.
• Plantae.
• Animalia.

Erorile sunt

• Se atribuie virușilor:
  • nucleu cănd acesta apare doar la Protiste;
  • membrană cand această formațiune o au organismele începând cu bacterile;
  • se spune că sunt lipsite de vacuole ca și cum ar avea toate celelalte organite citoplasmatice, când în realtate nu au nimic, nici chiar structură celulară.
• Referitor la proteina ce formează capsida:
  • i se atribuie rol în reproducere ceea ce nu este real. Dacă ar avea rol în rproducere de ce ar mai fi nevoie de acidul nucleic?

--Jean 2 iulie 2006 02:42 (EEST)

Observatii la observatii

Eu nu inteleg de ce nu te apuci sa scrii chestiile astea in articol... cele mai mult sunt lucruri pe care nu le contesta nimeni, ca sa nu mai spun ca "expertul in domeniu" poti sa fii si tu, fara probleme; de asemenea articolul ar trebui sa inceapa cu o definitie, ce e acuma acolo cred ca e gresit (daca nu ma insel virusurile nu sunt considerate forme de viata deoarece in absenta unei celule gazda nu au metabolism) Laur2ro 2 iulie 2006 16:55 (EEST)

• Mulțumiri pentru imagine. Am introdus o definiție. Am crezut că dacă atrag atenția autorii vor corecta. Am atras inițial atenția. Acum am corectat eu erorile majore, mai bine zis le-am șters. In faza aceasta articolul este mai înșelător ca la început. Sunt multe neclarități care nu pot fi corectate decât citind textul folosit ca sursă. Eu nu am lucrările folosite de autori. Dacă le-aș avea ar trebui să iau fiecare afirmație făcută și să caut să vad dacă a fost înșeleasă corect sau nu. Observațiile făcute mai ar trebui să aibă și un rol educativ pentru autori, care văzând că greșesc cam mult, să aprofundeze ceva mai mult problema înainte de a se apuca de scris--Jean 2 iulie 2006 22:00 (EEST)

Legătură moartă

În timpul mai multor rulări automate ale robotului următoarea legătură externă a fost găsită indisponibilă. Verificați dacă legătura este într-adevăr indisponibilă și reparați sau înlăturați legătura, după caz!

• http://www.google.com/search?q=cache:phvP2XXv-RUJ:ccvista.taiex.be/Fulcrum/CCVista/RO/31993L0088-RO.doc+DIRECTIVA+93/88&hl=ro&gl=ro&ct=clnk&cd=1&lr=lang_ro
  • In Listă de virusuri on 2007-01-24 14:07:51, 403 Forbidden
  • In Virus on 2007-01-24 15:19:08, 403 Forbidden
  • In Listă de virusuri on 2007-01-24 21:36:53, 403 Forbidden
  • In Virus on 2007-01-24 22:58:54, 403 Forbidden

--MihaitzaBot 25 ianuarie 2007 00:59 (EET)

Adus text din alt articol în ideea unei eventuale inserări

Particularitățile Virușilor Virușii nu sunt organisme. Acestora li s-a dat denumirea de entități lipsindu-le unele caracteristici esențiale organismelor, precum:

• o structură celulară;
• o reproducerea în afara unei celule-gazdă;
• procese metabolice stabile.--Jean 16 aprilie 2007 00:28 (EEST)

Avertisment imagine

Următoarele imagini au fost șterse de la Commons sau au fost marcate spre ștergere. Vă rugăm se eliminați din articol legăturile la această imagine. Dacă doriți, puteți lua parte la discuția din Wikipedia commons. Mesaj generat automat de CommonsTicker.

• Avatar șters Image:Rabies_virus_longitudinal.jpg: [[Commons:Licensing|Copyright violation]];

-- CommonsTicker 20 mai 2008 01:52 (EEST)

Viruși sau Virusuri

Termenul "Viruși" nu este folosit în microbiologia românească.

Numai termenul "Virusuri" a fost folosit, de ex.în

• Elvira Sînziana Ciufescu. Virusologie medicală. Editura Medicală Națională. 2003
• Costin Cernescu. Virusologie medicală. Editura Medicală. 2012
• Aurel Ivan. Tratat de epidemiologie a bolilor transmisibile. Polirom 2002
• G. Zarnea, O.V. Popescu. Dicționar de microbiologie generală și biologie moleculară. Editura Academiei Române, București, 2011
• Marin Gh.Voiculescu. Boli infecțioase. Vol. II. Editura Medicală, București, 1990
• Tratat de epidemiologie a bolilor transmisibile. Sub redacția Prof. univ. dr. Aurel Ivan. Editura Polirom, Iași 2002
• Valeriu Rusu. Dicționar medical. Editura Medicală. 2010

Așa că e bine să folosim "Virusuri" și să uităm de "Viruși" --Danvasilis (discuție) 20 martie 2020 21:13 (EET)